1,521 matches
-
e magie și nu poate pătrunde în culisele existenței. Nici "de unde" (venim), nici "încotro" (ne ducem) nu-i stă lui Heidegger la îndemînă să ne spună, așa cum, de fapt, nu-i stă nimănui pe lumea aceasta. Filozofia lui Heidegger, fiind "fenomenologie", nu are de-a face decât cu "fenomene", cu "ceea ce apare și poate fi văzut". Or, prenatalul și postmortemul nu sânt "fenomene". Fenomen nu este decât viața aceasta a noastră, decât porțiunea pe care o străbatem între naștere și moarte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înșurubării în propriul lor gând. Cât de mult trebuie să ai în tine ca să vrei atât de puțin de la ceea ce este în afara ta? Mă uit la biata Hütte și mi se pare că ceea ce văd este o lecție pură de fenomenologie. Pe vremuri, în Jurnalul păltinișean, îl înțelesesem pe Noica ― aplecat peste ultimul sistem ontologic al lumii, mâncând pâine cu gem pe un ziar și trăgând dintr-o pipă umplută cu tutun de țigări Carpați ―, cu o vorbă din Jurnalul lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu tutun de țigări Carpați ―, cu o vorbă din Jurnalul lui Kierkegaard care spunea că divinul intră în lume îmbrăcat în haine umile. Acum, cu cabana umilă a lui Heidegger, mi se părea că am în față tema însăși a fenomenologiei. În tot ce a scris, Heidegger s-a ocupat de un singur lucru: de ceea ce apare as-cunzîndu-se. El însuși apărea, cu sărăcia acestei Hutte, ascunzîndu-se. Viața oricărui mare gânditor este un camuflaj. Ei trec prin lume purtând cu ei o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poalele colinei, am întrebat pe cineva care trecea, dacă știe să ne arate coliba. Keine Ahnung, a fost răspunsul. Ei bine, de la acest "habar n-am", care stă ca un nimb de ignoranță peste ființa lucrurilor celor mai importante, pleacă fenomenologia. Iar "lucrul" cel mai important care ne "înconjoară" și despre care, întrebați ce e, noi dăm din umeri și spunem keine Ahnung, "habar n-am", este însuși faptul de a fi (das Sein). Brusc inflamat de această revelație, încerc să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
știință și cunoaștere rațională", așa cum rațiunea însăși, când alunecă pe tărâmul ideilor transcendentale, "își ignoră adevărata ei menire" și "se împăunează cu pătrundere și știință acolo unde de fapt încetează pătrunderea și știința". Discuția alunecă în cele din urmă către fenomenologie. Ce înseamnă în fond a face fenomenologie? Ce înseamnă a-ți cultiva văzul fenomenologic? Ce deosebire este între fenomenologie și hermeneutică? Ne despărțim târziu noaptea și îmi promit ― dar știu că nu mă voi ține de cuvânt ― să ne revedem
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
când alunecă pe tărâmul ideilor transcendentale, "își ignoră adevărata ei menire" și "se împăunează cu pătrundere și știință acolo unde de fapt încetează pătrunderea și știința". Discuția alunecă în cele din urmă către fenomenologie. Ce înseamnă în fond a face fenomenologie? Ce înseamnă a-ți cultiva văzul fenomenologic? Ce deosebire este între fenomenologie și hermeneutică? Ne despărțim târziu noaptea și îmi promit ― dar știu că nu mă voi ține de cuvânt ― să ne revedem sistematic pentru că am nevoie de ei ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se împăunează cu pătrundere și știință acolo unde de fapt încetează pătrunderea și știința". Discuția alunecă în cele din urmă către fenomenologie. Ce înseamnă în fond a face fenomenologie? Ce înseamnă a-ți cultiva văzul fenomenologic? Ce deosebire este între fenomenologie și hermeneutică? Ne despărțim târziu noaptea și îmi promit ― dar știu că nu mă voi ține de cuvânt ― să ne revedem sistematic pentru că am nevoie de ei ca de o garanție a non-abrutizării mele. ( Mai e ceva: orice punte aruncată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
petrecere, tocmai mă pregăteam, într-un colț al salonului, să mușc dintr-o chiftea arămie, când apare lângă mine, brunet, fremătător și intimidat, tânărul Ion Marin care mă întreabă: "Profit că vă întîlnesc, ați putea să-mi spuneți ce este fenomenologia?" Mi-a venit să-i răspund: Reflecția asupra situației în care tocmai mă pregăteam să mușc dintr-o chifteluță în clipa în care a apărut un emmerdeur ca tine și m-a întrebat ce este fenomenologia." De atunci, de câte ori ne
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-mi spuneți ce este fenomenologia?" Mi-a venit să-i răspund: Reflecția asupra situației în care tocmai mă pregăteam să mușc dintr-o chifteluță în clipa în care a apărut un emmerdeur ca tine și m-a întrebat ce este fenomenologia." De atunci, de câte ori ne vedem la București sau la Lugano, rememorăm scena chifteluței fenomenologice ca pe un gest fondator din care s-a născut "îndrăgostirea" noastră. sâmbătă, 7 septembrie "Ușa interzisă" păstrează în ea întreaga ambiguitate pe care o provoacă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
claritate o metodă articulată pentru folosirea unei versiuni pure a strategiei de cercetare abductive, așa cum susține Schütz. Dar există acum recunoașterea unei diversități de tradiții în ceea ce am numit abordarea interpretativă a investigației sociale. Acesta include un amestec de hermeneutică, fenomenologie, etnometodologie, etnografie și teorie fundamentată. Fiecare are particularitățile ei evidențiate în termenii obiectivelor cercetării, logicii investigației și metodelor de colectare a datelor și de analiză a acestora. Fiecare metodă de reducere și analiză selectată trebuie să fie identificată, descrisă pe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
generare a studiilor (rapoarte, lucrări) științifice sociale din relatările actorilor sociali. Conceptul abducție a fost folosit limitat în filozofie și științele sociale (Pierce,1931 și Willer, 1967). El este asociat cu o varietate de abordări interpretativiste (interacționism simbolic, etnometodologie și fenomenologie), care resping pozitivismul și raționalismul critic. *) Sociologia analizează fenomenul cultural ca fapt social și ca fapt cultural propriu-zis. În acest sens, sociologia culturii ramură distinctă a sociologiei explică și analizează fenomenele și procesele culturale care au loc în societate, descifrând
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
complex. Axiomele NLP reprezintă o tehnologie de tip „cum anume să” În procesele de analiză și dezvoltare personală. Ele au fost dezvoltate pe baza unor ample cercetări din diverse domenii precum semantica generală, gramatica transformațională, teoria sistemelor, cibernetica, pragmatismul și fenomenologia. Psihologul Grigore Cristian de la Spitalul Universitar de Psihiatrie „Socola” din Iași le comentează În felul următor. 1. Harta nu este totuna cu teritoriul. Aceasta afirmație a fost emisă de matematicianul Alfred Korzybski, fondatorul semanticii generale și stă la baza Întregii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sentimente de depersonalizare. Fobia contaminării este uneori manifestă în cadrul căreia bolnavul iși consacră întreaga activitate și în care adesea este implicată întreaga familie. - Simptome neurastenice - bolnavul acuză astenie, scăderea capacității mnezice și a facultăților de concentrare. Simptomatologia sindromului astenic constituie fenomenologia morbidă căreia bolnavul îi acordă credit și o expune ca 7 Nu trebuie să ne facem iluzii: nu există psihiatru care să nu fie ispitit ca să liniștească tineri sudenți la care deja debutul unei discordanțe este conturat, veniți să consulte
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Roger Axtell 1993:13). Numeroase discipline au concurat la legitimarea gestualității: antropologia (de la textul fondator al lui Marcel Mauss referitor la "tehnicile corpului" pînă la cercetările lui Leroi Gourhan asupra diacroniei kinezicii sau Marcel Jousse privind antropologia gestului), psihanaliza și fenomenologia (Freud, Merleau-Ponty) prin evidențierea statutului corporalității în instituirea și distribuirea semnificației, științele comunicării și mediologia prin evidențierea spectacularului, look-ului, star-system-ului, altfel spus prin sincretizarea codurilor mobilizate. Gestul este o practică socială (chiar într-o conversație fără vizibilitate, cum ar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller în Line și Barbara Johnson în The Critical Difference: BartheS/BalZac. Narațiunea este studiată în relația ei cu fenomenologia de Dorrit Cohn în Transparent Minds: Narrative Modes for Presenting Consciousness in Fiction sau cu rasa de Edward Said în Culture and Imperialism , Henry Louis Gates Jr. în Thirteen Ways of Looking at a Black Man și Homi K. Bhabha
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller în Line și Barbara Johnson în The Critical Difference: BartheS/BalZac. Narațiunea este studiată în relația ei cu fenomenologia de Dorrit Cohn în Transparent Minds: Narrative Modes for Presenting Consciousness in Fiction sau cu rasa de Edward Said în Culture and Imperialism , Henry Louis Gates Jr. în Thirteen Ways of Looking at a Black Man și Homi K. Bhabha
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller în Line și Barbara Johnson în The Critical Difference: BartheS/BalZac. Narațiunea este studiată în relația ei cu fenomenologia de Dorrit Cohn în Transparent Minds: Narrative Modes for Presenting Consciousness in Fiction sau cu rasa de Edward Said în Culture and Imperialism , Henry Louis Gates Jr. în Thirteen Ways of Looking at a Black Man și Homi K. Bhabha
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
spațial la nivelul comunităților și statelor și temporal la nivelul lunilor, anilor sau secolelor, la analiza etnometodologică (Garfinkel, 1967) sau interacționistă a situațiilor localizate temporal la nivelul orelor sau minutelor și spațial la nivelul grupurilor mici, și în fine la fenomenologia socială (Schutz, 1967) a prezentului imediat și singular (vezi și Collins, 1981:985-87). Contextul social al refocalizării teoriilor de la nivelul macro la nivelul micro este cel al "grevelor" studențești din Franța sau, mișcărilor pacifiste (Flower Power) împotriva războiului din Vietnam
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
O (obiect), Greimas și Fontanille consideră că această relație este mediata de corp, pe care Merleau-Ponty îl considera "o sursă fenomenologica", ceea ce subliniază importanța corpului uman că sursa a multor relații ontologice stabilite între ființe. Plasând experiență drept element-cheie al fenomenologiei, Heidegger (apud Hâim, Shlomit 2004: 69) consideră că "o persoană este în lume drept o ființă implicată în lume și care interacționează cu alte ființe". Aceeași idee este subliniată de Merleau-Ponty, pentru care corpul uman aparține spațiului, ceea ce presupune o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe de altă parte, este o entitate senzorială. Implicarea corpului în analiza discursiva a pasiunilor poate fi corelata cu primitatea lui Peirce. Astfel, se subliniază importanța percepțiilor în procesul (de)codării. Semiotica pasiunii pledează pentru inter/ transdisciplinaritate (lingvistică, chimie, psihologie, fenomenologie, biologie). Acest lucru este ilustrat de cele trei module/ niveluri teoretice ale semioticii pasiunii: (Greimas, Fontanille [1991] 1997: 63) * Nivelul precondițiilor este guvernat de modulațiile devenirii. Subiectul pornește de la o tensivitate forică și va asocia obiectelor (non)verbale anumite valente
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și sistemul virtual, atemporal al limbii, trimite la discursul că eveniment, care implică conturarea unei lumi de către un locutor. Dar, în concepția filosofului francez, "discursul se depășește, ca eveniment, în semnificație", iar accentul se focalizează pe intenționalitatea mascată prin limbaj. * fenomenologia (M. Heidegger, M. Merleau-Ponty, Ed. Husserl, G. Bachelard). Preocupată de experiențele individuale, fenomenologia pune accent pe conceptul de intenționalitate (Husserl, 1970). De asemenea, fenomenologia analizează modul în care imaginile modelează subiectivități. Pornind de la pictură "O pereche de pantofi" a lui
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
conturarea unei lumi de către un locutor. Dar, în concepția filosofului francez, "discursul se depășește, ca eveniment, în semnificație", iar accentul se focalizează pe intenționalitatea mascată prin limbaj. * fenomenologia (M. Heidegger, M. Merleau-Ponty, Ed. Husserl, G. Bachelard). Preocupată de experiențele individuale, fenomenologia pune accent pe conceptul de intenționalitate (Husserl, 1970). De asemenea, fenomenologia analizează modul în care imaginile modelează subiectivități. Pornind de la pictură "O pereche de pantofi" a lui Vincent Van Gogh, Martin Heidegger (1977, 1993) a analizat obiectele de artă că
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
discursul se depășește, ca eveniment, în semnificație", iar accentul se focalizează pe intenționalitatea mascată prin limbaj. * fenomenologia (M. Heidegger, M. Merleau-Ponty, Ed. Husserl, G. Bachelard). Preocupată de experiențele individuale, fenomenologia pune accent pe conceptul de intenționalitate (Husserl, 1970). De asemenea, fenomenologia analizează modul în care imaginile modelează subiectivități. Pornind de la pictură "O pereche de pantofi" a lui Vincent Van Gogh, Martin Heidegger (1977, 1993) a analizat obiectele de artă că purtătoare de conștiință, accentuând abilitatea ființelor umane de a crea o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
al unei alte pasiuni, si anume dezgustul. b) Pe de altă parte, putem spune că a fost un sentiment subiectiv de repulsie fizică, la simplă percepție vizuală a celor patru postere (FIG.6), astfel atingând starea de dezgust. Influențați de Fenomenologia percepției a lui Merleau-Ponty, Greimas și Fontanille ([1991] 1997) consideră că, din punctul de vedere al percepției, lumea este formată din stări ale lucrurilor care se transformă în stări ale sufletului, prin medierea corpului. În FIG.6, vom identifica corupția
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de analiză a evoluției raporturilor de clasă în societatea franceză transpare nevoia de a lua în considerare în mod simultan cele două dimensiuni aparent opuse ale gândirii sociologice pe marginea claselor sociale, anume abordarea obiectivistă și abordarea subiectivistă, fizica și fenomenologia sociale. Burghezia ca realitate și ca reprezentare: cele două dimensiuni ale sociologiei claselor sociale Burghezia este într-un proces de construcție permanent. Înseamnă aceasta oare că existența sa nu ține decât de reprezentări, de modul în care agenții își reprezintă
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]