1,523 matches
-
sur la structure logique de la phrase [1926], Champion, Paris, 1950. Sollers, Philippe, "Nivelurile semantice ale unui text modern" ["Niveaux sémantiques d'un texte moderne", 1968], în Tel Quel, Pentru o teorie a textului, pp. 273-282. Spiridon, Monica, Melancolia descendenței. O fenomenologie a memoriei generice în literatură, Cartea Românească, București, 1989. Sporiș, Valerica, Adjectivul. Studiu stilistic, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2013. Sporiș, Valerica, Adjectivul în limba română. Studiu gramatical și semantic, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Casa Cărții de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
îngrijită, note și prefață de Stella Petecel, Univers, București, 1980. Vinogradov, V.V., Ob osnovnuikh tipakh frazeologicheskikh edinits v russkom yazuike, în A. A. Șahmatov, 1864- 1920. Sbornik statey i materialov, Nauka, Moscova, 1947, pp. 339-364. Vîlcu, Dumitru Cornel, Integralism și fenomenologie, vol. 1: Orizontul problematic al integralismului, Cluj-Napoca, Argonaut & Scriptor, 2010. Vlad, Carmen, Textul aisberg. Teorie și analiză lingvistico-semiotică [2000], ediția a doua, revăzută și adăugită, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Weinreich, Uriel, "Problems in the Analysis of Idioms", în
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Nicoleta-Daisa Neșu, Textul politic. Limite și deschideri semiotice, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2005. Oana Boc, Textualitatea literară și lingvistica integrală. O abordare funcțional-tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Clusium, Cluj-Napoca, 2007. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie, vol. 1: Orizontul problematic al integralismului, Cluj-Napoca, Argonaut & Scriptor, 2010. Eugenia Bojoga, Oana Boc și Dumitru-Cornel Vîlcu (eds.), Coseriu: Perspectives contemporaines, vol. 1-2, 2013-2014. 181 Mircea Borcilă, "Despre contextul actual și perspectivele integralismului", în Limba română, vol. 16, nr. 1-3
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Eminescu, București, 1981. Ecaterina Mihăilă, Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative, Eminescu, București, 1995. Carmen Vlad, Textul aisberg ș.a. 185 De exemplu, Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Dacia, Cluj-Napoca, 1989 și Monica Spiridon, Melancolia descendenței. O fenomenologie a memoriei generice în literatură, Cartea Românească, București, 1989. 186 Mircea Borcilă, "Despre contextul actual și perspectivele integralismului", pp. 43-44. 187 Eugeniu Coșeriu, "The Principles of Linguistics as a Cultural Science" ["Principiile lingvisticii ca știință a culturii", 1992], traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Omul și limbajul său, p. 180. 238 Idem, "Pentru o semantică diacronică structurală", p. 198. 239 Ibidem. 240 Pentru această relație este relevantă și disocierea între "lucru" și obiect intențional, fundamentată pe baze fenomenologice (v. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie). 241 Eugeniu Coșeriu, "Dincolo de structuralism" ["Au-delà du structuralisme", 1982], în Omul și limbajul său, p. 298. V. și Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei", și Elena Faur, "Integral Semantics and Conceptual Metaphor: Rethinking Conceptual Metaphor Within an Integral Semantics
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Conform acestui program, ea își construiește viața că opera de artă162. În ipostaza să creatoare, de artist, Pariziana privilegiază partea estetică a căutării propriei identități. Cât privește femeia, teatralitatea ei este inerentă, așa cum afirma academicianul Mihai Cimpoi în contextul unei fenomenologii a spiritului teatral al lumii, vorbind despre "teatralitatea ființei feminine" [Esență ființei, p.245]. Femeile franceze, sub Napoleon al III-lea, au "pasiunea aparentei"163, observă Françoise Giroud [p.75]. La nivelul personajului, universul aparentelor se constituie din simbolurile de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Oxford Textbook of Psychiatry, 2005. DSM-IV-TR, București, 2003. Jones, E., Traité théorique et pratique de psychanalyse, Payot, Paris, 1925. Arthus, A., Répertoire des images et symboles oniriques rencontrés au cours des analyses psychothétapiques, Editions du Mont-Blanc, Genève, 1967. Enăchescu, C., Fenomenologia trupului. Locul și semnificația trupului carnal în psihologia persoanei, Editura Paideia, București, 2005. Rudich, Cl., Sinuciderea la fetele-mame, teză de doctorat în medicină, Facultatea de Medicină, București, 1934. INDEX TEMATIC Antropologia psihosexuală, - domeniul, Activitatea erotică infantilă, - manifestări presexuale, - erotismul pregenital
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
1960, Facultatea de Filosofie (1960-1965) și Facultatea de Limbi Clasice (1968- 1973). Tot aici este cercetător la Institutul de Filosofie (1965-1975) și la Institutul de Istorie a Artei (1975-1989). Își ia doctoratul în filosofie în 1976, cu teza Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, publicată în 1975, și beneficiază de o bursă a Fundației Humboldt (1982-1984). Din 1990 este director general al Editurii Humanitas, iar în 1992 devine profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Este membru în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
după Cioran. Trei zile de convorbiri - 1990, 1995), ca și în pateticele „exerciții de admirație” care alcătuiesc Declarație de iubire (2001), adresate lui Mihail Sebastian, Cioran, Virgil Ierunca, Monicăi Lovinescu, lui Andrei Pleșu ș.a. Mai puțin în lucrarea Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, care prefațează, într-un tipar academic, preocuparea insistentă a lui L. pentru peratologie (aici inspirată și susținută în principal de o lectură a lui Nietzsche), sau în culegerea Încercare în politropia omului și a culturii (1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
al existenței „Păltinișului” ca instituție sui-generis, ce deborda tiparele știute, contrazicea destule habitudini, putea fascina, putea surprinde, putea neliniști sau revolta: noul, straniul „joc cu mărgele de sticlă” își oferea prismatic fațetele mai multor lumini. ION POP SCRIERI: Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, București, 1975; Încercare în politropia omului și a culturii, București, 1981; Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă, București, 1983; Dialoguri de seară (în colaborare cu Părintele Galeriu, Andrei Pleșu și Sorin Dumitrescu), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
instinctivă a națiunii de a fi ea însăși se poate paraliza și stinge. Așa, de exemplu, reunificarea Germaniei în 1990 a fost un plebiscit împotriva forțelor politice care s-au obișnuit să șteargă chiar cuvântul "națiune" din vocabularul lor. 9. Fenomenologia identificării naționale Analiza din punct de vedere științific, a națiunii a însemnat clarificarea întrebării ce trebuie înțeles prin identitatea unei națiuni și cum poate fi fundamentată această identitate. A fost vorba deci de o examinare a națiunii ca obiect și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
sa interioară, identitatea națiunii dobândește un alt sens și, prin aceasta, intră în joc cu totul alte forme de gândire și categorii, pe care știința nu le cunoaște. Relevarea acestor categorii și a experienței umane interioare implicate este cunoscută ca fenomenologia identificării naționale. Identificarea cu o națiune nu este un act de voință sau de liberă decizie, ci un destin. Omul, cu limba sa maternă, cu copilăria și tinerețea sa toate împreună marcându-l inexorabil se naște în cadrul unei națiuni. Chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
se contopesc. Fiecare participă integral la identitatea națională generală și în măsura în care aceasta se întâmplă, el este, fără nici o deosebire, general și în postura sa de particular. Relațiile dintre întreg și parte, ideal și material, trecut și prezent ilustrează aceeași idee. Fenomenologia identificării naționale face posibil ca aceasta identificarea națională să fie înțeleasă ca o identificare mitică. Zeii mitici sunt forțe care au o importanță generalizatoare, sunt personificarea unor forțe arhetipale care acționează în individul în care se instalează, supunându-l unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
edificiul ei devine scena unor jocuri de forțe, păstrându-și deschise ușile către exterior: spre lume, spre viață, spre adevăr și cultură. Există, așadar, în poezie o impuritate reziduală, rezistând tenace tentativelor reducționiste ale poeților. Volumul Despre poezie include o fenomenologie a liricii românești moderne, reluând (din Teme, volumul VI) ipotezele privitoare la raportul tipologic modernism-avangardism-postmodernism, care au alimentat o polemică de durată cu Marin Mincu. În Arca lui Noe criticul își organizează obiectul - romanul românesc - în funcție de o grilă selectivă: raportul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
1; Lovinescu, Unde scurte, I, 443-446, III, 174-178, IV, 300-305, VI, 280-286; Gheorghe Grigurcu, Nicolae Manolescu: un discurs asupra metodei, VR, 1991, 1; Monica Spiridon, Cronică la o premieră absolută: Istoria critică a literaturii, VR, 1991, 2; Cristian Moraru, O fenomenologie a firescului, JL, 1991, 9-12; Al. Paleologu, „Oare va scrie?”, JL, 1991, 9-12; Paul Cornea, A-l prinde într-o definiție, JL, 1991, 9-12; Mircea Vasilescu, În dialog cu modelul călinescian, JL, 1991, 9-12; Ioan Holban, Cât de adânc e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
Are proiecte ambițioase (Sistemul meu filosofic: existentismul), influențat de Dimitrie Gusti și de Nae Ionescu, devenit în curând modelul spiritual al generației tinere. Temele de meditație ale studentului V. sunt mari și dificile: cercetări asupra cunoștinței, evoluția psihismului, introducere în fenomenologia teoriei cunoștinței, încercare asupra existenței, misticismul și teoria cunoștinței, note asupra „esenței”. Nu au rămas din aceste proiecte decât planurile și câteva însemnări. Aproape totdeauna se va întâmpla așa cu proiectele intelectuale ale acestui filosof al culturii cu știință de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Prin modul descriptiv, epistemologia are ca scop să descrie cu precizie anumite însușiri ale lumii, inclusiv conținutul minții umane, și să determine ce fel de conținut mental poate fi contabilizat drept cunoaștere. Un exemplu de sistem de epistemologie descriptivă este fenomenologia lui Edmund Husserl. Scopul său a fost să dea o descriere exactă a fenomenelor de intenționalitate sau de însușiri ale stărilor mentale conștiente. Prin modul explicativ, epistemologia trebuie să justifice existența realității. Wittgenstein, în lucrarea Philosophical Investigation (1953), afirma că
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
dezbaterilor epistemologice încă de la începutul secolului al XX-lea. Toate aceste discuții au dus la apariția altor serii de opoziții între model și expunere, structură și istorie, cauze și motive, sprijinindu-se acum pe noile orientări filosofice cum ar fi fenomenologia și psihanaliza. În concluzie, epistemologia este studiul științelor și cunoașterii științifice, utilizează metode exacte și riguroase de cercetare prin intermediul cărora se abordează realitatea din perspective istorice și conceptuale. Explicarea realității prin argumentele epistemologiei se poate realiza în mod științific și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
prima citire, însă, în jumătate de an, suficient de multe ca să tresară când auzea de Lucrețiu, de Hegel sau de Blaga și să se trezească vorbind într-un fel de transă de budist revelat: „Aha, Hegel, cum să nu? Avem: Fenomenologia spiritului, Știința logicii, Estetica...“. Publicitate mascată Doamna Potcoavă are un amant pe care-l primește miercurea, de la 16:00 la 18:00, când domnul Potcoavă pleacă la reconversie profesională. Într-o miercuri, domnul Potcoavă termină orele mai devreme și doamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
6 Serate TV 20. Gabriel Andreescu - Naționaliști, antinaționaliști... O polemică în publicistica românească 21. Stelian Tănase - Revoluția ca eșec 22. Nikolai Berdiaev - Sensul istoriei 23. Françoise Thom - Sfîrșiturile comunismului 24. Jean Baudrillard - Strategiile fatale 25. Paul Ricœur, J.L. Marion ș.a. - Fenomenologie și teologie 26. Thierry de Montbrial - Memoria timpului prezent 27. Evagrie Ponticul - Tratatul practic. Gnosticul 28. Anselm de Canterbury - De ce s-a făcut Dumnezeu om ? 29. Alexandru Paleologu - Despre lucrurile cu adevărat importante 30. Adam Michnik - Scrisori din închisoare și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
sau să-și reducă înțelesul inițial) dintre subiect și obiect este ridicată într-un mod dialectic la un nivel superior, fapt din care rezultă că una nu poate exista fără cealaltă, deci ambele formează un tot unitar. În concepția hegeliană, fenomenologia spiritului se ocupă atât de problemele de bază de ordin epistemologic (ca parte a gnoseologiei, adică cea care studiază procesul cunoașterii, așa cum se desfășoară în cadrul diferitelor științe), cât și de ordin etic și istorico-filozofic. Un rol deosebit în concepția hegeliană
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
În contextul valorilor europene. Perspectiva este cea a unui laic, interesat mai ales de dimensiunea cultural-formativă a acestei evoluții spirituale. Facem mai Întâi precizarea că valorile credinței noastre se manifestă atât În planul religiosului (și aici teologii pot explica Întreaga fenomenologie), cât și În multiple direcții extrareligioase, impregnate evident de această matrice valorică (educație, civilizație materială, etos cultural, mental social). De aceea, a viza integrarea doar din punct de vedere strict religios (sub aspect dogmatic, ritualic, sacramental) ni se pare limitativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
resurse umane la care se vor adăuga, firesc, elemente de noutate. Din anumite puncte de vedere, politicienii mai mult ne Încurcă decât ne ajută. Aceștia se folosesc de problematica școlară În campaniile electorale, „se amestecă” Într-un mod neprofesionist În fenomenologia internă specifică, dereglând mecanismele didactice firești, sau neglijează pur și simplu această problemă. Oricum, până una alta, suntem bucuroși că sunt destui cei care ne iau În seamă, cel puțin la nivel... retoric. Credem că ei ar trebui mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
acțiunile lui Spiru Haret În plan teoretic, dar mai ales faptic l-au consacrat drept unul dintre cei mai prolifici Întemeietori ai școlii românești. Asumpțiile ideologice care fundamentau politica sa școlară nu erau preluate din tratate de pedagogie, ci din fenomenologia și presiunea realităților sociale românești. De aici și punerea În practică a unor linii de formare universitară cu caracter realist, aplicativ și concret. Adept al liberalismului românesc, Haret a Înțeles ca nimeni altul circularitatea fecundă a contextelor și acțiunilor, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
trebuie expuse (ca și lucrările realizate În timpul orelor de desen, eseurile sau poeziile de la orele de literatură, creațiile de la orele disciplinelor tehnice etc.). Cel În cauză comite o eroare fundamentală; se vede clar că nu este didactician și nu cunoaște fenomenologia internă a educației... Abuzul constă În măsura Însăși de excludere a icoanelor din școli. El se naște din absență, nu din prezență. Se profesează astfel un iconoclasm intolerant, de tip modern, ateist, indus de minoritari (de activiștii atei) la adresa unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]