4,114 matches
-
tinzând să prindă a treia viteză cosmică. Și, dacă s-ar putea, să-l ia măcar pe tunătorul și fulgerătorul Sf. Ilie, de un picior, dacă pe Dumnezeu este mai greu să-l atingă. Înșurubându-și adânc rădăcinile în solul fertil al Olteniei - ,,epicentrul spiritului românesc”, după cum o definea acad. Dan Simonescu; ,,măduva romanității noastre”, cum o numea savantul Nicolae Iorga sau ,,spiritul românesc la modul absolut”, după cum numea Adrian Păunescu Spiritul Olteniei -, locuitorii acestui ținut românesc iradiază cvasipermanent lumină, seninătate
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
Ne sunt schimbate străzile martirilor și adevăraților români cu ucigașii neamului spre rușinea noastră a acelora care mai avem curajul să ne numim...ROMÂNI”. Ne-au fost tăiate pădurile puse cu sudoarea părinților noștri și duse în alte pământuri mai fertile... Ne-a fost furat aurul dacic de 2000 de ani și se continuă și azi sub semnătura iudelor și cozilor de topor, trădători a tot ceea ce este sfânt românesc. Suntem forțați prin unele locuri dacice să vorbim și o altă
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
în pământul românesc și ele sunt confirmate prin canonizarea lor din ultimii ani. Deocamdată, ne oprim aici și lăsăm subiectul deschis... Revenind la preocupările Episcopului Melchidesc, putem spune că slujirea în Eparhia Dunării de Jos a fost poate cea mai fertilă perioadă din viața luminatului Ierarh. În acest timp bineplăcut lui Dumnezeu, îl întâlnim împărțindu-se între treburile administrative și pastorale ale eparhiei sale, dar și la lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Biserică unificată în decembrie 1864, ca urmare
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
geografic din cauza dominației maghiare de după 1204, necunoscătoare a artei paleologe contemporane din afara enclavei, care și-a continuat astfel tradiția școlii locale românești - comnenul secolelor XI-XII. „Școala comnenă hunedoreană a fost atât de puternic înfiptă în sol românesc și atât de fertil încât se înțelege automat că ancora creativă a cerebralității românești aruncată din secolul XII în urmă aterizează într-o epocă net anterioară sosirii ungurilor în Europa” (p.123-124). Este primul document de importanță fundamentală căci el confirmă continuitatea neîntreruptă a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
decât viu în patru. L-am cumpărat de la un pur-sânge neamț. Episodul 47 DESCRIERE Până se fripse nefericitul iepure, această mascotă vie a existenței tupilate și libere care pe atunci creștea cu sutele de mii pe generoasele dealuri urmate de fertile văi, soarele trecu încet, inexorabil în crucea amiezii. Era o zi minunată. Ciocârlia se înălța voioasă în văzduh după vreo musculiță inconștientă, albinele bâzâiau harnice în căutarea prăzii, fluturii își etalau întreaga paletă a coloritului lor, demn de pensula unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Barza cu cocostârcul, iepurele cu iepuroaica, cocoșul cu găina, binele cu răul, stejarul cu ghinda, bărbatul cu femeia, martirul cu crucea. De la firul de păpădie care-și întoarce sfios capul spre păpădia de alături, până la elefantul matur care în întunericul fertil al junglei își lasă cu hotărâre trompa pe spinarea docilă a femelei, viețuitoarele toate se hârjonesc cu plăcere la adăpostul cifrei 2. în fiecare zi, în fiecare clipă, zeci, sute de imagini ne readuc în minte ce-avem de făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
începu să se înalțe la orizont. Vântul șovăia. Vântul a fost și va fi întotdeauna, până la sfârșitul veacurilor, regele de incontestabil al deșertului, cel care dă naștere râurilor de dune, cel care îngroapă cele mai mari orașe și cele mai fertile oaze sau cel care, pe neașteptate, descoperă vechi ruine pe care a avut plăcerea să le ascundă timp de generații. Și regii care știu că nu pot fi detronați sunt de obicei capricioși. Le e de ajuns să ridice un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
în stare să străbată de două ori Pământul pustiu din Tikdabra și să cerceteze cele mai uitate unghere din Tenere. Drept e că acum avea ocazia să-și găsească o soție frumoasă cu care să se stabilească în vreo oază fertilă din Ciad, sau chiar să coboare până la malurile Nigerului și să-și cumpere o casă mare în miticul Tombuctu, unde ar fi putut crește zeci de cămile, dar adevărul e că nu-l atrăgeau nici una, nici alta. Își dădea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
apărea sub formă de carte. Editor va fi Asociația surdomuților din Petersburg. (Este greu de dovedit dacă aici se ascunde o anume simbolică.) Textul lui Krușevan va stîrni patimi și nedumeriri, dar pînă la urmă va cădea pe un teren fertil și va destupa auzul unui pustnic, care, În sihăstria sa din Țarskoe Selo, aștepta semne cerești și pregătea pentru tipar revelațiile sale mistice. Părintele Serghei -, căci așa i se spunea -, va găsi În Conspirație consfințirea propriilor sale nedumeriri În privința decăderii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
era la ușă, deja Își punea Însemnul său rușinos pe locuri ascunse: sub sînii femeilor și pe șalele bărbaților. În momentul În care Nilus Își Încheiase opusul biografic, Începură să apară foiletoanele mai sus-numitului Krușevan. Sămînța căzuse pe un teren fertil. Călătorul francez Duchelle va publica În luna mai a anului 1921 (crezînd că revoluția Îl măturase de pe suprafața pamîntului pe bătrînul păcătos) un articol În care va vorbi despre Nilus cu un respect cuvenit doar răposaților: „Înainte de a deschide prețiosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
două tricotau. Nilus se tolănea pe pămînt lîngă ele și privea fix spre cer, fără a scoate o vorbă.“ Aceeași M.D. Kașkina va mai ridica un pic vălul draperiei de deasupra acelei lumi nebune În care Conspirația găsise un teren fertil pentru tot ce Însemna superstiție, practică ocultă, delir mistic, inclusiv fanatism religios și desfrîu. „La mănăstire Nilus se va Împrieteni cu un călugăr, un individ cu o moralitate dubioasă, cu oarecare talent la pictură. La sugestia lui Nilus, călugărul va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
în îndepărtate timpuri geologice, au „adăpostit” o mare, numită Marea Sarmatică (de la vechii locuitori de stepă, sarmații), în locul căreia s-a format Podișul Sarmatic, ofereau condiții fizicogeografice favorabile pentru locuire încă din paleolitic: păduri bogate în vânat și lemn, terenuri fertile, climă temperat-continentală, cu un regim pluviometric normal și suficient pentru desfășurarea activităților agricole, suplinind lipsa unor râuri cu debit mare care, de regulă, concentrează aglomerările omenești. Cercetările arheologice întreprinse în urma semnalării în zonă a unor resturi de cultură materială la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin încetarea utilizării semnelor, ci și prin absența bruscă a armelor de luptă și a cailor, ambele aduse de călăreți războinici cu o structur socială patriarhală care veneau dinspre stepa euro-asiatică și pătrunzând în Câmpia Dunării și în alte câmpii fertile din Balcani și din Europa Centrală. Sosirea lor a condus la o schimbare dramatică în preistoria Europei - o modificare a structurilor sociale, a modelelor de habitat, a artei și credințelor - și a fost un factor decisiv în formarea Europei din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Runc și pe Valea Dobreana. în cadrul hotarului moșiei făcut danie de cei doi domni ai Moldovei - Ilie și Ștefan - la 1437 (1438) care includea și o parte din Valea Berheciului, locuințele sezoniere se puteau muta din loc în loc, căutând terenuri fertile pentru agricultură sau locuri mai bune de pășunat pentru animale. După un timp, nu mai mult de 3-5 ani, locuitorii acelor cuiburi și vetre se întorceau la „câmpul de sus” sau „de jos”, „la țarina veche”, considerând că s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și firesc. În absența unui cunoscător al locului și suprafețelor, sau luat de bune toate informațiile date de proprietara Virginia Lambrino, la care s-au adăugat unele date culese din localitate. Evident, proprietara a indicat spre expropriere locurile mai puțin fertile, atât din trupul de moșie Știubiana, cât și din altele. Întinderea totală a moșiei supuse exproprierii era de aproximativ 1.000 ha, care, conform cu procesul verbal încheiat, a fost repartizată astfel: A. Terenuri nesupuse exproprierii 1. 2,75 hapădure 2
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grup de rude (o ceată), sau ca proprietate individuală, prin ieșirea din indiviziune. Tragerea anuală la sorți a loturilor arabile avea urmări pozitive asupra bunei înțelegeri dintre toți membri obștii sătești: fiecare, prin rotație, beneficia atât de solurile mai puțin fertile, cât și de cele fertile natural, care dădeau recolte mai mari cu un efort mai mic. După secătuirea locului obținut prin runcuire - prima recolt fiind bună, a doua, în al doilea an, se numea „prosie”, iar în al treilea an
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau ca proprietate individuală, prin ieșirea din indiviziune. Tragerea anuală la sorți a loturilor arabile avea urmări pozitive asupra bunei înțelegeri dintre toți membri obștii sătești: fiecare, prin rotație, beneficia atât de solurile mai puțin fertile, cât și de cele fertile natural, care dădeau recolte mai mari cu un efort mai mic. După secătuirea locului obținut prin runcuire - prima recolt fiind bună, a doua, în al doilea an, se numea „prosie”, iar în al treilea an „răsprosie” - se lăsa în odihnă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bulgării și apoi se nivela cu o borună făcută din spini, care făcea arătura netedă. Practicarea asolamentului și rotația culturilor duceau la o producție mai mare la ha. Mai adăugăm că proprietarii Rosetti și Sterian aveau proprietăți întinse, cele mai fertile din tot pământul existent în comuna Filipeni. Nedreapta repartiție a pământului existentă în țară la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, este confirmată și de situația împărțirii pământului în comuna Filipeni: vechi răzeși, clăcași împroprietăriți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
curînd afacerea tatălui său, un magazin de pălării din Ronda de San Antonio, unde Învățase meseria În care visa că, Într-o bună zi, avea să-și instruiască propriul fiu. Sophie Carax i-a apărut fragilă, frumoasă, tînără, docilă și fertilă. Sfîntul Eustachie nu-și dezmințise reputația. După patru luni de curte asiduă, Sophie i-a acceptat cererea În căsătorie. Domnul Molins, care fusese prieten cu Fortuny bunicul, l-a prevenit pe Antoni că se căsătorea cu o necunoscută, că Sophie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
unde populația se sedentarizează, progresele sunt fulgerătoare. în Asia Centrală, unele triburi înumite astăzi mongoli, indo-europeni și turci) învață să crească reni, cai și cămile. Tot ele descoperă roata, revoluționând condițiile de transport, dar și războaiele, și încep cucerirea câmpiilor mai fertile din Mesopotamia, India și China. în fața năvălirilor, primele sate se baricadează; sunt construite case și întărituri de piatră; șefii colectează primele impozite pentru construirea armatelor. Apar primele state - sedentare, prin natura lor - care încearcă să facă față agresiunilor - nomade, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
din Istorie; în 586 î.e.n., regele babilonian Nabucodonosor distruge Ierusalismul și-i deportează din nou pe evrei, de data asta în Babilon; în 538 î.e.n., recent coborâți din munți, perșii, sub conducerea regelui Cirrus, se îndreaptă și ei către cîmpiile fertile ale Mesopotamiei, cuceresc Babilonul și-i trimit încă o dată pe evrei în Israel, înainte de a invada întreaga regiune - din Mesopotamia până în Egipt -, punând capăt o dată pentru totdeauna, în 525 î.e.n., bimilenarului Imperiu Egiptean. în aceeași epocă, un înțelept chinez, Lao
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pe fluviul Amur, este originară de pe malul sudic al fluviului. în timp ce provincia chineză Heilongjiang, de lângă frontiera Siberiei, numără tot atâția locuitori cât Argentina, pe un teritoriu cam cât al Suediei, 70% din teritoriul rusesc se depopulează, iar terenurile agricole, foarte fertile, sunt părăsite. Cei mai potriviți să le repopuleze sunt chinezii: în Urali, notabilitățile locale din Sverdlovsk tocmai au invitat țăranii chinezi să cultive 100 000 de hectare lăsate în paragină. Acest flux se va intensifica prin creșterea numărului de căsătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > ȘI ERA FRONTIERĂ Autor: Luca Cipolla Publicat în: Ediția nr. 939 din 27 iulie 2013 Toate Articolele Autorului ..și era frontieră, era roua de pământ fertil.. râul frângea deja iluziile mele și vestul se reliefa în depărtare unde primele piscuri carpatice îmi vorbeau de acasă.. vară era departe, dar de acel pământ și de acele pietre mi-aș fi zdrobit în continuare mâinile.. rămân amintirile și
ŞI ERA FRONTIERA de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364280_a_365609]
-
vorbeau de acasă.. vară era departe, dar de acel pământ și de acele pietre mi-aș fi zdrobit în continuare mâinile.. rămân amintirile și câteva zile în plus dăruite timpului care se scurge. ..ed era frontieră, era rugiada di terra fertile.. îl fiume già spezzava le mie illusioni e l'ovest și stagliava în lontananza dove le prime alture carpatiche mi parlavano di casă.. l'estate era lontana, mă di quella terra e di quei sassi avrei ancoră spezzato le mani
ŞI ERA FRONTIERA de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364280_a_365609]
-
l'estate era lontana, mă di quella terra e di quei sassi avrei ancoră spezzato le mani.. restano i ricordi e qualche giorno în più regalato al tempo che scorre. ..et c'était la frontière, c'était rosée de terre fertile.. la rivière brisait déjà mes illusions et l'ouest se détachait au loin où leș premiers hauteurs carpatiques me parlaient de chez moi.. l'été était loin, mais de cette terre-là et de ces pierres-là j'aurais encore cassé mes
ŞI ERA FRONTIERA de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364280_a_365609]