2,395 matches
-
încâlciri între fibrele din masa stratului fibros, conducând în final la o creștere a rezistenței acestuia. Pulberea de termoadeziv copoliamidic, prin lipire și presare, consolidează aceste puncte de contact. Pentru compozitele din grupele II și III, fibrele din structura straturilor fibroase au provenit din materiale textile refolosite și, fiind mult mai scurte, scade numărul de încâlciri dintre fibre și numărul punctelor de contact fibre- polimer adeziv. Pentru a mări suprafața de contact fibră-polimer adeziv, în cazul MTNV din grupele II și
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
fost extinse asupra materialelor cu structuri compozite care să satisfacă condițiile impuse tapiseriilor autovehiculelor: protecție, confort, amortizare, aspect. Comportarea diferită la solicitări de deformare a materialelor textile față de pieile naturale sau de înlocuitorii de piele a orientat atenția către materialele fibroase ca potențial element component al structurilor laminate pentru tapiserii auto. Stratul de fibre textile (în general sub formă de materiale nețesute) poate fi constituit din fibre sintetice (copoliamide, poliamide, poliesteri, copoliesteri), fibre naturale (lână, viscoză, celuloză), dar și din amestecuri
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
uniformă a fibrelor pe suprafața de poliuretan. Materialul compozit spumă-fibre este trecut, în continuare, printr-un câmp electric, unde se perfectează distribuția uniformă a fibrelor și aderarea acestora la suprafața spumei. Prin această metodă, spuma PU este plușată cu țesături fibroase sau cu materiale nețesute, constituite din fibre scurte, de dimensiuni prestabilite. Deoarece fibrele sunt stabile în strat datorită punctelor de adeziv, este posibilă o mare flexibilitate în cazul deformărilor. Stratul de fibre se deformează similar cu spuma și cu materialul
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
sensibilitatea discriminativă cea mai bună dintre toate regiunile membrelor. Toate acțiunile de finețe necesită degete cu lungime și biomecanică normală și obligatoriu cu sensibilitatea epicritică normală. Mai mult, pulpa digitală are o arhitectură histologică aparte față de restul degetului, cu septuri fibroase care unesc falanga distală cu dermul profund, având rolul de a stabiliza tegumentele în timpul prizei de forță (fig. 14.2). Leziunile vârfului degetelor pot avea astfel un răsunet funcțional important, motiv pentru care tratamentul lor trebuie abordat cu maximum de
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
atacul de cord, apare atunci când mușchiul inimii este complet lipsit de sânge motiv pentru care celulele miocardului mor. Cauza o formează un cheag, un aterom sau placă formată din colesterol, leucocite, calciu, alte componente care se înconjoară de o capsula fibroasa și care atunci când 85 presiunea și debitul cardiac cresc brusc, se fisurează (după Azanfirei). Deci, infarctul se produce când un cheag blochează circulația sau când se rupe un aterom în interiorul unei artere. Simptome: Boală prezintă o simptomatologie diversă dar cel
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Am ales câteva din gândurile sale despre C otnari: Voie bună la Cotnari Gustos e vinul de Cotnari, Mult dătător de-nsuflețire, Cel ce se bea la zile mari Spre a vierilor cinstire. M-aplec în fața ta, butuc, Cu rădăcinile fibroase Ce spre bobițe dulci aduc Substanțele miraculoase. Și soarele e la Cotnari Mai dulce ca oriunde-n lume Acolo-s oameni gospodari Ce și-au creat de mult un nume. Lucrează chiar și zi lumină, Se odihnesc doar când e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mezenchimului și matricei în aceste regiuni produce dilatații numite pernuțe subendocardice care proiemină în tubul cardiac primitiv unic având funcție valvulară. Fuziunea pernuțelor subendocardice opuse formează o margine mezenchimală care orientează dezvoltarea ulterioară a septurilor interventriculare, corespunzător localizării viitorului schelet fibros al inimii și valvulelor. La sfârșitul săptămânii a 3-a de viață intrauterină apar truncus arteriosus, bulbus cordis, ventriculii, atriile și sinusul venos. Ulterior, structurile cardiace suferă un proces de încurbare în forma literei S, atriile fiind poziționate dorsal de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
parietală și dilatarea regiunilor cu contractilitate maximă. Contactul cu materialul migrator al crestelor neurale: celulele neurale rombencefalice migrează și însămânțează , în sens dorsoventral, suprafața ansei cardiace. Din acest moment există premisa unei dezvoltări normale a inimii, crestele neurale formând: scheletul fibros al inimii, tunica medie a vaselor mari, țesutul conjunctiv diseminat al inimii și sistemul nodal. Primordiile septale apar între atriul stâng și ventriculul stâng (septum intermedium), ventriculii drept și stâng (septum interventriculare), atriile stâng și drept (septum interatriale), sinusul venos
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Caractere generale Pericardul este o structură saculară, alb sidefie, rezistentă, de forma unui trunchi de piramidă, care se inseră inferior pe diafragmă, iar superior se continuă cu adventicea vaselor mari de la baza cordului. Pericardul prezintă pentru descriere două componente: pericardul fibros (sacul pericardic), situat la exterior; pericardul seros, care tapetează fața internă a pericardului fibros, și se răsfrânge pe suprafața cordului, unde poartă numele de epicard. * Funcționalitatea pericardului stabilizarea cordului în interiorul cutiei toracice prin mijloacele de fixare (ligamente) care limitează motilitatea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de piramidă, care se inseră inferior pe diafragmă, iar superior se continuă cu adventicea vaselor mari de la baza cordului. Pericardul prezintă pentru descriere două componente: pericardul fibros (sacul pericardic), situat la exterior; pericardul seros, care tapetează fața internă a pericardului fibros, și se răsfrânge pe suprafața cordului, unde poartă numele de epicard. * Funcționalitatea pericardului stabilizarea cordului în interiorul cutiei toracice prin mijloacele de fixare (ligamente) care limitează motilitatea cardiacă; protecția cordului de traumatismele mecanice și leziunile infecțioase prin contiguitate de la structurile adicente
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ales în timpul creșterii volumului intracardiac (de exemplu, reflux aortic sau mitral). * Situație Pericardul și sacul pericardic sunt situate în compartimentul mijlociu al mediastinului inferior. * Morfologie externă Sacul pericardic sau pericardul parietal prezintă pentru descriere două foițe (fig. 2): foița externă fibroasă, numită pericard fibros (sac pericardic); foița internă seroasă formată din mezotelium (epiteliu scuamos simplu) care derivă din celomul embrionar primitiv, numită pericard seros. Cele două foițe sunt contigue la nivelul emergenței vaselor mari din sacul pericardic, stratul fibros fiind continuu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
volumului intracardiac (de exemplu, reflux aortic sau mitral). * Situație Pericardul și sacul pericardic sunt situate în compartimentul mijlociu al mediastinului inferior. * Morfologie externă Sacul pericardic sau pericardul parietal prezintă pentru descriere două foițe (fig. 2): foița externă fibroasă, numită pericard fibros (sac pericardic); foița internă seroasă formată din mezotelium (epiteliu scuamos simplu) care derivă din celomul embrionar primitiv, numită pericard seros. Cele două foițe sunt contigue la nivelul emergenței vaselor mari din sacul pericardic, stratul fibros fiind continuu cu adventicea vasculară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
foița externă fibroasă, numită pericard fibros (sac pericardic); foița internă seroasă formată din mezotelium (epiteliu scuamos simplu) care derivă din celomul embrionar primitiv, numită pericard seros. Cele două foițe sunt contigue la nivelul emergenței vaselor mari din sacul pericardic, stratul fibros fiind continuu cu adventicea vasculară și fascia pretraheală. Foița seroasă se reflectă pe suprafața cardiacă și poartă numele de pericard visceral sau epicard. Din punct de vedere clinic, pericardul trebuie considerat ca o entitate unică conținută în sacul fibroseros. Pericardul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fiind continuu cu adventicea vasculară și fascia pretraheală. Foița seroasă se reflectă pe suprafața cardiacă și poartă numele de pericard visceral sau epicard. Din punct de vedere clinic, pericardul trebuie considerat ca o entitate unică conținută în sacul fibroseros. Pericardul fibros are forma de trunchi de piramidă patrulateră, turtit anteroposterior, cu baza mare situată inferior. Pericardul fibros este menținut în poziție prin aderența de vasele mari, sprijinul pe centrul tendinos al diafragmei și suspensia prin ligamentele sale, ce-l ancorează de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
poartă numele de pericard visceral sau epicard. Din punct de vedere clinic, pericardul trebuie considerat ca o entitate unică conținută în sacul fibroseros. Pericardul fibros are forma de trunchi de piramidă patrulateră, turtit anteroposterior, cu baza mare situată inferior. Pericardul fibros este menținut în poziție prin aderența de vasele mari, sprijinul pe centrul tendinos al diafragmei și suspensia prin ligamentele sale, ce-l ancorează de formațiunile anatomice adiacente: ligamente sternopericardice, superior (manubriopericardic, care limitează inferior spațiul ocupat de timus (loja timică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mediastinală; * nervii frenici; * vase pericardofrenice; *superior * rădăcina vaselor mari; * vena brahiocefalică stângă; * nervul larigeu recurent stâng; * vena intercostală superioară stângă; *inferior * diafragm; * peritoneu; * vena cavă inferioară. Pericardul seros este format din porțiunea pericardului seros care tapetează fața internă a pericardului fibros și poartă denumirea de lamina parietală, și porțiunea ce acoperă cordul și porțiunea intrapericardică a vaselor mari, numită lamina viscerală sau epicard. * Cavitatea pericardică astfel formată, este o structură virtuală cuprinsă între foițele pericardului seros (parietală și viscerală) și conține
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
4 ANATOMIA CLINICĂ ȘI CHIRURGICALĂ A CORDULUI <resume> Rezumat * Generalități * Situație * Greutate * Dimensiuni * Formă și orientare * Morfologie externă și raporturi * Fața sternocostală sau anterioară * Fața posterioară * Fața diafragmatică * Margine superioară * Margine dreaptă * Margine stângă * Margine inferioară * Apex * Baza * Șanțuri * Scheletul fibros cardiac * Morfologia cardiacă internă * Atriul drept * Ventriculul drept * Atriul stâng * Ventriculul stâng * Joncțiunea atrioventriculară * Sistemul de conducere cardiacă * Elemente de histologie cardiacă * Vasele mari de la baza cordului * Proiecția cordului * Aplicații clinice </resume> * Generalități * Situație Inima (cordul) este un organ cavitar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cordului; partea anterioară a șanțuilui interventricular conține ramul interventricular anterior al arterei coronare stângi și marea venă cardiacă a lui Galen; *șanț interatrial separă atriile și este acoperit anterior de trunchiul pulmonar și aortă, iar posterior este puțin vizibil. * Scheletul fibros cardiac Cunoscut sub numele de inel fibros cardiac sau inelul valvular, scheletul fibros cardiac conține valvele mitrală, tricuspidă, aortică, orificiile pulmonare și țesut conjunctiv dens interconectat. Aceste elemente fibroase alcătuiesc concomitent situsurile de origine și inserție ale benzilor musculare care
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ramul interventricular anterior al arterei coronare stângi și marea venă cardiacă a lui Galen; *șanț interatrial separă atriile și este acoperit anterior de trunchiul pulmonar și aortă, iar posterior este puțin vizibil. * Scheletul fibros cardiac Cunoscut sub numele de inel fibros cardiac sau inelul valvular, scheletul fibros cardiac conține valvele mitrală, tricuspidă, aortică, orificiile pulmonare și țesut conjunctiv dens interconectat. Aceste elemente fibroase alcătuiesc concomitent situsurile de origine și inserție ale benzilor musculare care formează pereții camerelor cordului, septul interventricular și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângi și marea venă cardiacă a lui Galen; *șanț interatrial separă atriile și este acoperit anterior de trunchiul pulmonar și aortă, iar posterior este puțin vizibil. * Scheletul fibros cardiac Cunoscut sub numele de inel fibros cardiac sau inelul valvular, scheletul fibros cardiac conține valvele mitrală, tricuspidă, aortică, orificiile pulmonare și țesut conjunctiv dens interconectat. Aceste elemente fibroase alcătuiesc concomitent situsurile de origine și inserție ale benzilor musculare care formează pereții camerelor cordului, septul interventricular și musculatura papilară. Cele 4 inele fibroase
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de trunchiul pulmonar și aortă, iar posterior este puțin vizibil. * Scheletul fibros cardiac Cunoscut sub numele de inel fibros cardiac sau inelul valvular, scheletul fibros cardiac conține valvele mitrală, tricuspidă, aortică, orificiile pulmonare și țesut conjunctiv dens interconectat. Aceste elemente fibroase alcătuiesc concomitent situsurile de origine și inserție ale benzilor musculare care formează pereții camerelor cordului, septul interventricular și musculatura papilară. Cele 4 inele fibroase se susțin mutual și sunt solidarizate prin trigonurile fibroase drept și stâng și prin tendonul conului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fibros cardiac conține valvele mitrală, tricuspidă, aortică, orificiile pulmonare și țesut conjunctiv dens interconectat. Aceste elemente fibroase alcătuiesc concomitent situsurile de origine și inserție ale benzilor musculare care formează pereții camerelor cordului, septul interventricular și musculatura papilară. Cele 4 inele fibroase se susțin mutual și sunt solidarizate prin trigonurile fibroase drept și stâng și prin tendonul conului. Porțiunea membranară a septului interventricular se întinde inferior de la nivelul flancului drept a inelului aortic spre porțiunea musculară a septului. Trigonul fibros drept, cunoscut
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și țesut conjunctiv dens interconectat. Aceste elemente fibroase alcătuiesc concomitent situsurile de origine și inserție ale benzilor musculare care formează pereții camerelor cordului, septul interventricular și musculatura papilară. Cele 4 inele fibroase se susțin mutual și sunt solidarizate prin trigonurile fibroase drept și stâng și prin tendonul conului. Porțiunea membranară a septului interventricular se întinde inferior de la nivelul flancului drept a inelului aortic spre porțiunea musculară a septului. Trigonul fibros drept, cunoscut și sub numele de corp fibros central, se unește
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
4 inele fibroase se susțin mutual și sunt solidarizate prin trigonurile fibroase drept și stâng și prin tendonul conului. Porțiunea membranară a septului interventricular se întinde inferior de la nivelul flancului drept a inelului aortic spre porțiunea musculară a septului. Trigonul fibros drept, cunoscut și sub numele de corp fibros central, se unește cu inelele valvulare aortic, valvular sau tricuspid. Trigonul fibros stâng, mai puțin distinct decât cel drept, se unește cu inelul mitral și aortic. Inelele valvulare aortic și pulmonar sunt
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
solidarizate prin trigonurile fibroase drept și stâng și prin tendonul conului. Porțiunea membranară a septului interventricular se întinde inferior de la nivelul flancului drept a inelului aortic spre porțiunea musculară a septului. Trigonul fibros drept, cunoscut și sub numele de corp fibros central, se unește cu inelele valvulare aortic, valvular sau tricuspid. Trigonul fibros stâng, mai puțin distinct decât cel drept, se unește cu inelul mitral și aortic. Inelele valvulare aortic și pulmonar sunt solidarizate printr-o bandă de țesut fibros numită
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]