57,520 matches
-
istorie a societăților de tip masculin, a confreriilor masculine în care eliminarea femeii de pe scena socială și politică se răzbună prin puseele homoerotice, camuflate de exhibarea virtuților și comportamentelor militariste, cazone, belicoase. Acestui fenomen “german” el îi propune drept antidot figura unei pacifiste de la începutul veacului al XX-lea Bertha von Suttner, a Helenei von Nostiz, o veritabilă “mare doamnă”, a împărătesei Sissi (Elisabeta a Austriei, pe care și Cioran o idolatriza, în felul lui). “Machismul” teuton este de cu totul
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
târască zilele mâncând fără jenă din coșul austerității guvernamentale. (i-am văzut la tv, și tv-ul nu minte poporul!). Iar după asta să mai fie acuzați și că mâncau pilaful degeaba ? Nu era drept, nu mai înțelegeam nimic și aveam figură de halucinat, sau halucinos, sau halucinent, sau halucinist... Până la urmă, ca totdeauna în asemenea momente, prietenul Haralampy și-a întrerupt vizionarea jurnalului tv și mi-a zis în calitate de psiholog al familiei: -Vecine, exact starea ta a avut-o socru-mi
De la extaz la agonie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13048_a_14373]
-
nu desenează, cînd privește pur și simplu lumea din jur. Ea regândește designul acestei lumi, îl ajustează, imaginând variante de bun-gust. În ceea ce mă privește, mărturisesc că devin agitat când intru în raza privirii ei. Îmi imaginez cum îmi „scanează” figura și cum mi-o reconstruiește, în căutarea unei versiuni ideale. Mihaela Șchiopu își risipește extraodinarul talent, susținând cu generozitate inițiative culturale diverse, de la unele de anvergură internațională până la altele care contează doar în perimetrul unui județ. Desenează în orice condiții
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
redescoperită și recontestată, în funcție de interesele politice ale momentului, adesea ignorată de critica literară, dar bucurîndu-se de un imens succes de public, opera scriitorului brăilean continuă să stîrnească perplexități și nedumeriri. Așa cum omul Panait Istrati a fost multă vreme una dintre figurile încărcate de mister ale perioadei interbelice. Ține aproape de miracol succesul înregistrat în Franța de un autor (pe care Romain Rolland îl considera „un Gorki balcanic”) în a cărui biografie figurau „paisprezece meserii lipsite de intelectualitate” (E. Lovinescu) și al cărui
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
peste două sute de români care au marea fericire de a fi căpătat cetățenia americană! Uao! Wow! Mutre comune, zâmbete timide, disprețuitoare, spontane, căutate, naive, studiate...Și acum domină grupul. Oof! Coana Memorie, fii te rog bună și nu-mi fă figuri! Uraa! Este ea, hambalista, prăjinoasa cu care se mândrea târgul nostru, grupul de studenți În vacanțe când lumea era a noastră...În mintea mea o păstrăm cu moaca de studentă mereu puse pe pozne, cam zăpăcita, cu replici care ne
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
acopeream cu grijă să nu ne vadă părinții și să ne ia la răfuială; nimeni din prietenii străzii nu scotea o vorbă despre eventuale neînțelegeri dintre noi , nu ne pâram; care „ciripea” primea câteva ghionturi bune ca să nu mai repete figura. Așa s-au format „caractere”, acolo la jocurile de pe caldarâm, așa am Învățat noi ce Înseamnă spiritul de echipă și așa am ajuns oameni de ispravă, inhalând atmosfera străzilor pe care ne-am jucat și confruntat cu binele și cu
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
cum faci rost de ipocrizia desăvîrșită a pietrelor drumului și la urma urmei de-un suflet atît de parfumat?" așa grăiește lupul în timp ce toate nopțile stau cuminți în cuștile lor și veverițele și papagalii și dihorii fac haz nebun de figura ta uluită "O, Scufița Roșie cum te miști cum dansezi pe covorașul ros de soare din memoria bunicuței cum găsești încurcăturile acestea umbroase grațioase care-ți alcătuiesc micul dejun?" Așa grăiește lupul și zilele moțăie pe trapezele lor lucioase uneori
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
Noi considerăm că figura Lupului Fenrir (zeitate majoră daco-geto-gotică, identificabilă, funcțional, cu Însuși Zalmoxis!) aduce, În toate cazurile, sugestia demiurgiei, a Întemeierii Neamului Dacilor-DAOI (Poporul CĂII DREPTE, dar și Poporul LUPULUI!)sau, cel puțin, a dorinței de schimbare a lumii (prin PURIFICARE - PURIFICAREA presupunând
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
un vis, el nu mai înțelegea întrebările, dar răspundea, răspundea, răspundea... S-a trezit într-un pat alb, singur, într-o cameră albă. În locul seringii se afla doar acul și tubul perfuziei. Apoi, în locul bărbatului mascat, care punea întrebări, o figură deschisă, cu păr blond. - Gata?! Am fost operat? Când? Nu se poate! - Ba da. Operația s-a terminat acum cinci ore. A fost OK. Dar vreau să te întreb ceva: când am început anestezia ai răspuns normal, apoi ai continuat
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
sale. Desertul ...De ce înainte vreme - poate și acum - copiii mici, sugarii, erau înfășurați strâns în scutece, împachetați, mumii? Aseară Dodoloi ne-a făcut o extraordinară demonstrație de gimnastică. Timp de aproape jumătate de oră a mișcat brațele și picioarele, repetând figuri care ne sunt recomandate și nouă pentru mușchii abdominali și dorsali, plus elongații ale fibrei musculare. De unde? Inexplicabil. Încă un miracol. ...Are ochi albaștri cu irizări metalice de gri, ochi deosebiți, ochi rari. Extraordinarul - orice copil este extraordinar la vârsta
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
aproape că-mi face frică. ...Nu știu dacă "extractorul quintei esențe", Rabelais, a avut copii. Dar sunt convins că gura larg deschisă, capul sumețit, gâtul și brațele întinse către dulcele izvor, această enormă lăcomie a sugarilor putea să-i inspire figurile uriașilor săi gurmanzi. Descoperirea gestului care apucă, a dorinței, a nevoii de a apuca este, probabil, un moment crucial: gestul supraviețuirii. Însoțit de expresia privirii, a feței, de încordarea întregului trup care se pot exprima printr-un singur cuvânt, imperativ
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
maniera incantatorie, o absență, făptura ideală, eterata - proiecție a unui truver villonesc, de fibră eminesciana. Indiscutabil un mare poet, Cezar Ivănescu, coborînd În medievalitate, rămîne - cum bine l-a definit Marin Preda - „o voce obsedată de un singur sentiment”. În pofida figurii de „băiat rău” el s-a dovedit un generos, convins de necesară revizuire și reîntemeiere a valorilor. În numele acestei idei să bătut, În cărți „scandaloase”, Într-un stil frust, pentru moștenirea labisiană (poetul de la Malini circulînd sub o falsă icoana
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
de oameni”, zicea Basarab Nicolescu), Cezar Ivănescu Își preconizase sfîrșitul: „mă omoară știu, dar cu zăbava”. Poetul, care a fost și traducător și memorialist (dezordonat, justițiar, condamnînd cu franchețe - În cărți care au iscat scandal - ocultarea adevărurilor) a rămas o figură incomoda, singulară, cu orgoliu supradimensionat, lansînd acuzații furibunde. Un destin Învolburat, așadar, un inovator ispitit de chemarea arheitătii, cu o imensă cultură poetica impunînd o viziune; tortură Poeziei, cazna scrisului, prezența sacrului, tragismul condiției umane, gestul sacrificial (În sensul zidirii
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
fisuri. Rezultatul se exprimă în procente. Determinarea numărului de codite Se numără la întâmplare minimum 200 prune deshidratate, se detașează codițele și se numără. % Codite = n1 / n x 100 FIȘA DE LUCRU Aplicarea bilanțului de materiale la fructe deshidratate În figură este prezentată schemă bloc de obținere a merelor deshidratate. Mere, M=5000 Kg/h, ȘU i =11% %111 p hKgM /,1 %5,02 p hKgM /,2 %103 p hKgM /, 5 Mere deshidratate sortate Calculați debitul de mere obținut după operația
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
unor obsesii și năzuinți foarte adînci care-l singularizează pe creator". Pentru clarificarea statutului subiectului liric, teoreticianul antrenează în discursul său distincția dintre subiectul existențial (nepoetic) și subiectul liric. Primul se orientează în lume în funcție de realitatea standard, determinat de o "figură" a realului "comună tuturor oamenilor civilizați". Pentru omul obișnuit această "figură" reprezintă adevărul, un adevăr al bunului simț pe care îl corectează eventual vreo "descoperire științifică". Cel de-al doilea, subiectul poetic se definește prin potențialul de corectare, de transgresare
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
Pentru clarificarea statutului subiectului liric, teoreticianul antrenează în discursul său distincția dintre subiectul existențial (nepoetic) și subiectul liric. Primul se orientează în lume în funcție de realitatea standard, determinat de o "figură" a realului "comună tuturor oamenilor civilizați". Pentru omul obișnuit această "figură" reprezintă adevărul, un adevăr al bunului simț pe care îl corectează eventual vreo "descoperire științifică". Cel de-al doilea, subiectul poetic se definește prin potențialul de corectare, de transgresare chiar a imaginii standard a lumii. Acesta e inconfortat de această
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
bunului simț pe care îl corectează eventual vreo "descoperire științifică". Cel de-al doilea, subiectul poetic se definește prin potențialul de corectare, de transgresare chiar a imaginii standard a lumii. Acesta e inconfortat de această ofertă standard a lumii. Spargerea "figurii lumii" intră în atribuțiile sale fundamentale. Acest proces e însoțit, repetă Doinaș, de instaurarea unei noi semantici a realului provenit din descompunerea standardului obișnuințelor. Pentru definirea subiectului liric sînt relaționate două ipostaze umane: cea a primitivului și cea lirică. Apare
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
cea a preeminenței acestuia în condiția umană. Condiția poetic-lirică se ghidează și se constituie din activitatea imaginației. Congenere imaginației sînt sensibilitatea și spontaneitatea. Toate acestea au menirea smulgerii aparatului cognitiv originar din automatismul formulelor oferite de imaginea standard. Contrazicerea automatismului figurii lumii se poate produce într-o infinitate de modalități. E modul lui Doinaș de a evidenția încă o dată gradul maxim al libertății ontologice a spiritului poetic-liric. Constituindu-se, realul poetic e înzestrat cu potențial comunicativ. Doinaș atinge aici problematica receptării
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
care să le hrănească. Întrebarea lui George Popa, transcendentă Într-un fel realității poemului, se referă la „opțiunea noastră ca ființe umane” și la eventuala opțiune a lui Eminescu Însuși. Înainte de a Înregistra argumentele hermeneutului, să menționăm că acest capitol figura În cartea Prezentul etern eminescian (1989) și că, de fapt, eseul pe care Îl interpretăm urmărește cele mai valoroase idei pe care George Popa le-a reținut În timp cu privire la poemul respectiv. Pentru George Popa, Eminescu este un exponent de
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
mișcare bruscă, poruncitoare, care, la fel ca și lumina provocatoare din ochii dintr-odată răciți, contrazicea felul lui obișnuit de a fi. Doar mirarea de atunci, nu și amintirea vreunei emoții aveau să îi rămînă ei în minte. Și nici figura sau vocea noului ideolog pe care, atunci cînd se va întoarce în sala de ședințe, nici măcar nu a încercat să îl identifice la masa acoperită cu pînză roșie a prezidiului, ocupată fiind să observe doar umerii tineri și ceafa blondă
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
fost să mi se interzică și cărțile de matematică, fizică și chimie; poate că astăzi aș fi fost inginer.) Mintea îmi alerga și la pocitania cu care rămăsese tata la "Trocadero": un bărbat mic de statură, uscățiv și ascuțit la figură, cu un barbișon negru, vopsit, presărat acum cu firimituri de pateu. Cum l-o fi suportat fata lui Chirițescu nu pot nici acum să pricep, de n-o fi inventat toată povestea în doru' lelii. O lăsasem pe farfuză sub
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
program. În cele din urmă această contiguitate (ireductibilă) poate fi creatoare de stil (în neputința sa ontologică de a fuziona). În muzica Barocului sa afirmat o intenție de a se conferi unor anume fragmente (modele) muzicale sensuri verbale, provenite din figurile limbajului. Ar fi interesant de studiat în acest context valențele intonaționale ale limbii vorbite (rostite) în enunțul figurilor limbajului care definesc retorica muzicală respectivă. Poate, prin mai știu eu ce proces de contiguitate, de cuvânt rostit și intonația subiacentă s-
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
a fuziona). În muzica Barocului sa afirmat o intenție de a se conferi unor anume fragmente (modele) muzicale sensuri verbale, provenite din figurile limbajului. Ar fi interesant de studiat în acest context valențele intonaționale ale limbii vorbite (rostite) în enunțul figurilor limbajului care definesc retorica muzicală respectivă. Poate, prin mai știu eu ce proces de contiguitate, de cuvânt rostit și intonația subiacentă s-au putut concretiza muzical (în sunet pur) corespondențe între figurile limbajului și valențele sonore (cuantificabile și reiterabile) care
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
valențele intonaționale ale limbii vorbite (rostite) în enunțul figurilor limbajului care definesc retorica muzicală respectivă. Poate, prin mai știu eu ce proces de contiguitate, de cuvânt rostit și intonația subiacentă s-au putut concretiza muzical (în sunet pur) corespondențe între figurile limbajului și valențele sonore (cuantificabile și reiterabile) care ar putea deveni o teorie închegată a afectelor care să nu rămână doar pe hârtie. În ce ne privește, nu am abordat, (încă, poate) această problemă și ne-am rezumat în cele
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
perna imaculată, ca o pată de lumină. Vizitatorii o atinseră, de parcă ar fi vrut să se convingă de existenta ei. Atingerea lor o făcură pe fetiță să râdă și să se trezească. Se trezi râzând, privind cu ochii somnoroși la figurile ciudate, aplecate deasupra ei. I se păru că visează. Visul pe care-l trăia Încă nu pusese stăpânire pe Întreaga-i ființă. Întrebă ca În transă: Cine sunteți voi? Străinii se priviră Între ei, neștiind ce să spună. Căutau În
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]