916 matches
-
provine din invenție). Putem citi un text în cheia celor două pacte simultan? Nu cred. Unul dintre ele îl învinge pe celălalt, până la eclipsare. „Auto”, afișat ostentativ, elimină „ficțiunea”, invizibilă. Rămâne, simplu spus, ceea ce aș numi mai degrabă o autobiografie figurată, fără să știm în ce constă actul de figurare. Pe acest plan, de altfel, evoluția operei lui Serge Doubrovsky e revelatoare: Fii, care narează în șase sute de pagini câteva ore din viața lui Serge Doubrovsky, afișează artificiul său de construcție
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
ignorat culoarea roșie a semaforului” (adevărul.ro); „Spulberat pe zebră” (observator.a1.ro); „Un șofer din Bacău a spulberat șapte persoane aflate pe trotuar” (apropo.ro) etc. În sensul propriu, a spulbera desemnează o distrugere totală, cu împrăștierea rămășițelor. Sensul figurat e asociat frecvent cu abstracții: sunt spulberate speranțele, visele, miturile etc. Relatările jurnalistice oscilează între cele două valori; uneori tind spre imaginea concretă, fără a fi riguros exacte („O mașină a spulberat un chioșc de ziare”, stiridecluj.ro; „Un camion
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
lui Laurian și Massim (1876): pe lângă sensurile concrete cunoscute („a suscita, ridica pulbere” - „vântul spulberă neaua”), autorii includ un înțeles imitat probabil după cel al verbului italienesc spolverare: „a scutura, curăța de pulbere: a spulbera vestmintele”. E prezentat și sensul figurat („a șterge, stinge”), ilustrat de citate istorice - „a spulbera cetățile de pe fața pământului” -, dar și tipice conversației ierarhice: „te spulber din acest post, dacă nu te porți bine”. Nu neapărat în același tip de context, verbul e atestat în continuare
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
să se afle și astăzi în urâtă și criminală cârdășie? Se pare că nu, de vreme ce le tăinuie crimele de ieri și visează alături de ei alte crime, alte asasinate, alte pârjoluri, alte pustiiri".5 Poate că ar trebui să menționez sensul figurat al cuvântului pleavă (pentru cei ce nu au un dicționar la îndemână: ceea ce este lipsit de valoare, om de nimic, lepădătură, drojdia societății.) Nichifor Crainic "analizează" lucrările științifice ale fostului său colaborator de la Gândirea: Când l-am numit un sexolog
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
Numărul de copii obezi va crește dramatic în cele mai multe zone ale lumii" (presaonline.com); "Populația României scade dramatic" (realitatea.net) etc. Cum se întîmplă adesea, definiția de dicționar poate masca aceste trăsături contextuale; în DEX, adjectivul dramatic apare cu sensul figurat "bogat în contraste și în conflicte; zguduitor, impresionant", care ar putea să pară compatibil cu o evaluare pozitivă. În uz lucrurile se petrec însă în mod diferit: negativitatea e inerentă și permanentă. De aceea unele mesaje publicitare ajung să spună
Îmbunătățiri dramatice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8580_a_9905]
-
febricitate, precum și celebrare a "ușurinței" cu care intră în relație cu Cartea. Ultimul capitol al volumului său despre Gogol învederează cel mai mult tendința de sacralizare a Operei, ceea ce criticul numește Religia artei: "Această formulă nu are numai un sens figurat"; "dacă undeva Ťmistica dăruiriiť și Ťmisticať pur și simplu au un sens, îl au cu siguranță în spațiul creației; act de muncă realizată într-un climat asemănător celui al Ťrugăciuniiť, al abandonului, al totalei uitări de sine, al sacrei așteptări
Arta de a admira literatura by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7285_a_8610]
-
provoace, nu fără concursul ironiei și al ingeniozităților fragile aplicate fragilităților existențiale, a făcut carieră. E o perspectivă nici pe departe epuizată. În rînd cu avangarda periodic resuscitată, această cultură a concretului căruia i se induc semnificațiile trăirii, ale simplității figurate cu rafinament, ni se pare cea mai fertilă la ora de față.
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
lexicului argotic este unanim recunoscut, cel al metonimiei (în care includem și sinecdoca) a fost adesea neglijat sau minimalizat. De fapt, procesele metonimice sunt foarte bine reprezentate în argou, alcătuind serii întregi de termeni și oferind modele pentru noi dezvoltări figurate. Inovațiile produse prin metonimie pot deveni curând obscure, o dată cu ieșirea din circulație a obiectului de la care s-a produs transferul. Unele mistere etimologice pot fi rezolvate prin descoperirea unor informații contextuale, a unor detalii de viață cotidiană din trecut. Câteva
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
niște obiecte în sine. Încercînd a transgresa, părelnic, granițele dintre real și fantastic, rămîne de facto, în domeniul ultimului, de unde "experimentează" doar realul că pe o iluzie, ca pe o fantasma a fantasmei. Umanitatea să e fatalmente resorbită de procesul figurat, care-și are ontologia proprie. Ființă e doar fictiv tangibilă. Clamorile ei pătimașe, amintindu-l pe alocuri, pe Federico García Lorca, își au caligrafia lor aeriană, singura care contează, în acest plan al mărturisirii estete, care, cu aceeași premisa afectiva
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
valurile". Logica textului ne impune să actualizăm unul dintre sensurile verbului: "a alerga după; a urmări". Dicționarul limbii poetice face o alegere evident greșită, plasînd citatul sub definiția "a alunga, a izgoni" (cu precizarea, care nu îndreaptă lucrurile, "în contexte figurate"). Evident, se schimbă astfel înțelesul întregii strofe. Pentru a susține prima interpretare, e util să poți dovedi că Eminescu mai folosește și în alte locuri verbul a goni, în construcție tranzitivă, cu sensul "a urmări". Din fericire, sensul respectiv se
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
într-o ureche, a-i lipsi o doagă, a avea păsărele etc. Față de toate celelalte, expresia a fi cu capu’ e neobișnuită prin caracterul său eliptic: nu exprimă literal nicio anomalie, nu cuprinde termeni marcați negativ sau folosiți în sens figurat. Nu este însă nici transparentă: structura sa sintactică nu-i permite ascultătorului care nu o cunoaște dinainte deducerea sau reconstituirea sensului. Expresia provine, foarte probabil, dintr-o elipsă eufemistică, aplicată unor formulări mai explicite ale limbii populare, de tipul e
A fi cu capu’... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4673_a_5998]
-
și raționalitate - formula (a fi) într-o ureche nu este tocmai transparentă. Desigur, ea sugerează un defect, o asimetrie, o anormalitate, a cărei legătură cu devierea mentală nu e însă imediat vizibilă. Jocul de cuvinte bazat pe oscilația între lectura figurată și cea literală a expresiei a acționat pe vremea comunismului, prin anii '80, când retragerea fotografiilor-tip cu Ceaușescu în semi-profil, etalate pe toți pereții instituțiilor de stat, era explicată (de un zvon subversiv) prin nevoia de a contracara glumele
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
obiectul. Îl folosește ca pretext și îl uită pe parcurs (precum Arghezi în Cimitirul Buna-Vestire), în procesul transfigurator al artei veritabile. Aici, dimpotrivă, și de prea multe ori, lumea întoarsă, extract prozastic sau construct filozofic, lasă loc României postrevoluționare, slab figurată, sub sceneria barocă: "Să-mi termin ideea! O țară care nu produce decât rahat - e o fabrică de rahat! țară de inși fuduli, cu mașini babane, cu viloace... Fuduli și hoți! Acum au început să-și cumpere insule în Pacific
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
1999, 11); "așa-numita ăfriptură eclipticăă" ("Cotidianul" = Co, 2428, 1999, 9). De altfel, frecvente par să fie jocurile de cuvinte cam facile, bazate pe ambiguitatea semantica a cuvîntului și a derivatelor sale, pe ezitarea între sensurile lor proprii și cele figurate: "Eclipsă de promovare" (C 184, 1999, 11); "Vip-uri ain eclipsă" (Co 2428, 1999, 20). Mai neobișnuită e modificarea fonetica a cuvîntului, prin amplificarea glumeața a dificultăților de pronunțare: "duo-ul Eclipxa" (EZ 2164, 1999, 2). Inventivitatea combinatorie produce și noi
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
spus de o mie de ori" ); milionul e cu siguranță cult și modern ("un milion de posibilități!"), iar zecile de mii, în forma fonetică redusă - j'de mii - caracterizează registrul familiar. în basm, e drept, cifrele oscilează între o lectură figurată și una fabuloasă, deci literală. în disputele copiilor, cifrele devin un mijloc de competiție și supralicitare, ținînd deopotrivă de fabulație și de performanța lingvistică; acestea sînt vizibile în scena din Nostalgia (Mendebilul) pe care Cărtărescu o deviază înspre filosofic și
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
că "dl. Manolescu nu are noțiunea termenilor". Intrigat, Cronicarul s-a apucat să-l citească pe dl. prof. univ. dr. arh., luând act pe această cale de strădania unui impenitent chițibușar, mobilizat, pe deasupra, și de o aversiune sinceră față de exprimarea figurată. I se par "memorabile" (o spune cu ironie!) formulări metaforice precum acestea: "...a făcut să curgă multă cerneală critică", "...în burta chitului avangardist găsim resturi nedigerate din toată poezia veche", "avangarda nu are prejudecata purității sângelui poetic", iar când N.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
avangarda nu are prejudecata purității sângelui poetic", iar când N. Manolescu vorbește de "atașurile față de cultura populară" criticul său ne trimite morocănos la definiția din DEX a cuvântului "ataș": "anexă de metal prinsă lateral de o motocicletă". Opac în fața stilului figurat, criticul lui N. Manolescu este și chițibușar, cum spuneam, legându-se de fleacuri. Când undeva vorbește despre "splendoarea icebergurilor", prof. univ. dr. arh. ricanează: "Dacă N. M. ține morțiș să-l scrie în forma lui originală, engleză, "iceberg" atunci ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
că e vorba de „teroriști”. Ceva e adevărat în eticheta: ziariștii cam au obiceiul să terorizeze puterea și nu numai in Turcia. Doar că puterea, si nu numai din Turcia, ar trebui să învețe deosebirea dintre sensul propriu și cel figurat al cuvintelor.
Record turcesc în materie de presă () [Corola-journal/Journalistic/4127_a_5452]
-
prezentă într-un text al lui Ioan Stratan - Pentameronul, Doi: „Albie de porci te fac / O, ce bucurie...”. În poezia intertextuală și sarcastică a lui Stratan, distrugerea prin substituție a clișeului se amplifică prin introducerea în tipar a unei expresii figurate, remotivate și desacralizante (a face pe cineva albie de porci): „Și-am fost/ albie de porci într-un sat...”. Destructurarea certitudinilor limbajului, ale psihologiei și ale miturilor sociale și personale e profundă și tulburătoare. A fost reeditat de curând volumul-manifest
„Pom de Anul Nou...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5858_a_7183]
-
01.2008). Zonele geografice și localitățile sînt personificate și ipostaziate în victime: "Constanța, orașul părăsit în zăpadă" (Ziua, 7.01.2007); "România rămâne paralizată după doar o zi de viscol" (Ziua, 5.01.2008). Apare uneori semnul exagerării, al folosirii figurate a termenilor - adverbul practic: "Capitala a fost practic paralizată" (Jurnalul național, 4.01.2008); " Ninsoarea neîntreruptă de miercuri seara până ieri după amiază a îngropat, practic, Bucureștii în troiene de aproape un metru" (Ziua, 4.01.2007). În fine, ninsoarea-eveniment
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
non-stop!" - și "a părăsi": Da mă, mi-a dat cu Flit asta până la urmă" (dictionarurban.ro). Toate semnificațiile contextuale se explică ușor prin metafora inițială: actul de a pulveriza un insecticid pentru a alunga insectele supărătoare este invocat în mod figurat pentru a descrie acte și atitudini negative față de alte persoane. Atitudinea de respingere se manifestă diferit în funcție de context: ca explicită alungare, eliminare - sau ca simplă ignorare. În argou par să fi pătruns și sensurile celui de-al doilea flit, regionalismul
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
plasat în titluri șocante: "Vosganian - acceptat de parlament, flituit de Băsescu" (Evenimentul zilei, 13.12.2006); "George Vintilă "flituit" în adolescență!" (Suceava News, 28.09.2007), "Milică, flituit pe motiv de Băsescu" (Ziarul, 27.06.2006) etc. Între atîtea exemple figurate, e o surpriză să mai întîlnești în textele contemporane cîte o utilizare etimologică, în care flit să fie folosit ca denumire generică pentru un insecticid, eventual reactualizată prin numele unui produs mai recent: "eu așa am scăpat. Dar am dat
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
publicitare de la 1900 pot fi văzute pe pagina http://en.wikipedia.org/wiki/Zacherlin). Cuvîntul a fost folosit de Topîrceanu - în sens propriu ("Dar n-am nici gaz în lampă, nici praf de zacherlină", Noapte de august) - și în expresia figurată a da cu zacherlină ("Dar asta-i datoria mea: / să dau cu zacher-lină-n proști", Ripostă). Expresia, preluată și de Andrei Pleșu - "Autorul acestor rînduri nu se exclude din clubul bombănitorilor. Și el, ca toata lumea, se complace, uneori, "să dea
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
Rodica Zafiu Unele expresii colocviale sunt relativ transparente: nu par să creeze dificultăți de înțelegere, dar se pot transforma în adevărate capcane pentru traducători, în măsura în care aceștia riscă să nu le descopere, în context, sensul figurat. Expresia de amorul artei e destul de cunoscută în registrul familiar al românei; apare (sub cuvântul-titlu artă) în dicționarele curente - DEX, Micul dicționar academic (2001), Noul dicționar universal (2006), DEXI (2007), cu explicația „(în mod) dezinteresat”. Cuprinderea în Dicționarul de argou
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]
-
o puternică notă ironică, datorată mai ales conotațiilor devalorizante (desuetudine, notă de ridicol) pe care le-a căpătat termenul amor. În secolul al XIX-lea, expresia - în varianta pentru amorul artei, mai apropiată de sursa franceză - avea deja un sens figurat. Un personaj dintr-un foileton literar (România liberă, 18 septembrie 1887, p. 4), declară: „fac poliție pentru amorul artei”; textul e o traducere (din Edgar Monteil, La grande Babylonie, 1887) care urmează fidel originalul: „je fais de la police par amour
Amorul artei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4917_a_6242]