1,559 matches
-
cel mai mare l-a avut Patriarhul Iustinian Marina, deoarece din poziția sa de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a militat ca această mănăstire să nu se desființeze. Celelalte chinovii din Iași în timpul regimului comunist au devenit parohii sau au ființat ca muzeu. Singura chinovie unde s-a continuat viața monahală a fost Cetățuia și aceasta se pare s-a datorat patriarhului care s-a justificat autorităților comuniste că este dator toată viața să-i poarte de grijă, deoarece s-a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Șobolanii nu sunt etici. în nici un caz. Ei doar acționează. Nu se lasă prostiți de gândire. — Dar tu crezi că șobolanii pot să gândească? întrebă Eva, de-acum implicată cu totul în problemele psihologiei rozătoarelor. Sigur că nu. Șobolanii doar ființează. La șobolani nu-i nici un fel de Schadenfreude. — Ce-i aia Schadenfreude? — Vărul primar al lui Weltschmerz, zise Sally, stingându-și țigara în scrumieră. Prin urmare, putem face cu toții orice vrem și oricând vrem s-o facem. Ăsta-i mesajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ar face kick-box... confuză În legătură cu religia... e puțin stresată de ideea că ar avea sânii prea mici... Închid ochii, incapabilă să mai suport. Sânii mei. A pomenit de sânii mei. La televizor. — Când iese În oraș, se joacă de-a ființa sofisticată, dar pe pat... Mi-e atât de teamă, Încât mă ia cu leșin. Nu. Nu. Te rog, nu. Te rog, te rog... — ... are o cuvertură cu Barbie. Asistența izbucnește Într-un râs copios și-mi Îngrop fața În mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
tot În Franța trebuia să găsesc locul reuniunii originare a nucleului clandestin. Unde anume?” Avea simțul teatrului. Belbo și cu mine voiam acum să știm unde. Nu găsirăm altceva mai bun de spus decât: „Spuneți-ne”. „Vă spun. Unde iau ființă Templierii? De unde vine Hugues de Payns? Din Champagne, de lângă Troyes. Iar În Champagne guvernează Hugues de Champagne, care după câțiva ani, În 1125, se duce după ei la Ierusalim. Apoi se Întoarce acasă și se pare că intră În contact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
baraca. Tânărul Herdelea se lăuda și se înălța, firește, dar cu măsură. Până nu va vedea cu ce se va alege din mondenismele astea, nu îndrăznea să-și ia vânt. Îndeosebi despre Nadina vorbea cu mare entuziasm. I se părea ființa cea mai fermecătoare și lăsa să se înțeleagă că-l simpatizează, deși ea nu prea l-a luat în seamă și chiar în automobil abia i-a adresat câteva cuvinte, întreținîndu-se mereu și în franțuzește numai cu Raul Brumaru. În
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
România, în care domnul președinte nu a făcut decît să se integreze, aducînd în plus doar farmecul său personal. A-l înjura pe unul de „dreapta” sau „stînga” (mă-tii, cu tot neamul ei capitalist/comunist...) înseamnă a-l des ființa pe el și neamul său printr-un simplu gest din gură și a te în-ființa pe tine și ai tăi ca singuri ocupanți legitimi ai arenei publice. Singura diferență „emoțională” dintre cele două tabere pare a fi că „dreptacii” îi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pentru ce ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de Nord constituie pentru națiunea română una din cele mai grele lovituri pe care o națiune conștientă a suferit-o cândva. În împrejurările acestea tragice, Academia Română care, de trei sferturi de veac de când ființează, a continuat să reprezinte unitatea culturală a poporului român de pretutindeni, a îndurat cea mai grea lovitură din câte se pot închipui. De aceea ea, în durerea ei, se adresează către Academiile surori din lumea întreagă pentru a le împărtăși
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unei lumi în care infinitul întinderilor și al cantității își condensează ne-măsura devenind o veșnicie a substanțelor de conținut. Survine aici imaginea fragmentară a unei dimensiuni în care eternitatea se prăbușește constant în sine generând crepusculul unei implozii unde ființează doar măreția absolută a spiritului. Cel căruia i se oferă o astfel de priveliște necunoscută omului rămas captiv banalității cotidiene cunoaște impactul cutremurător al trăirilor ce-și depășesc într-un salt amețitor propriile limite. Astfel, în planul transcendenței experiența iubirii
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
la nivelul limbajului comun, adesea prin formula acum sunt alături de cel drag. Aici cei trei factori evocați mai sus își evidențiază deplin prezența. Astfel, eu exist și sunt implicat în această situație intimă, în preajma celui drag, care la rândul său, ființează lângă mine permițându-mi așezarea într-o apropiere strânsă în raport cu intimitatea sa. Sfera de liberă distanțare este și ea prezentă învăluindu-l pe cel drag care așa cum s-a apropiat de mine sau cum eu mi l-am apropiat, tot
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
divinul; -șapte - deasupra simbolurilor, aureola, lotusul. Omul a observat că trupul se schimbă de-a lungul propriei vieți și a dorit mereu o tinerețe fără bătrânețe, urmează de aici mai ales pentru sportivi, elogiul basmelor cu Feți Frumoși (unii au ființă doar până la căsătorie). Dorința tinerelor de a fi frumoase și tinere, precum Ileana Cosânzeana se observă în sălile de fit ness, de astăzi, unde apare o reîntoarcere spre o lume unisex, de acceptare a asemănărilor între trupurile perfecte. Cultura sportivă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
lecție vie și intuitivă menită să atragă luarea aminte a opiniei publice și să arunce în circulație o serie de gînduri, de probleme și de lămuriri cu privire la viața noastră socială"46. Referitor la muzeul în aer liber ce urma să ființeze în cadrul Muzeului Social ca parte a unui amplu proiect de identificare și valorificare a aspectelor vieții sociale, Gusti afirma: "Ne trebuie cu orice chip un muzeu în aer liber, în care standurile să fie case întregi, țărănești, ele însele piese
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ai întors, Toadere? A tresărit ca mușcat de șarpe... Trecuse prin atâtea în ultimii ani încât toată ființa lui devenise încordată ca un arc gata oricând să-și dea drumul... A clipit des neînțelegând unde se află și cine-i ființa din fața lui... Toadere! Toadere! Te-ai întors? - a vorbit din nou Maranda, întinzând brațele spre el. În cele din urmă s-a dezmeticit și a răspuns scurt așa cum a fost obișnuit acolo la ocnă. M-am întors!... Ea a făcut
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ziua să nu fiți departe unul de altul? Ei bine, dacă aceasta ar fi suprema voastră fericire, aflați că vreau să vă unesc, să vă topesc laolaltă; din voi doi o singură ființă să întruchipez și, cât veți trăi, să ființați unul în altul, iar când veți muri să fiți (și în împărăția lui Hades) o singură persoană: să trăiți și în moarte unul prin celălalt. Gândiți-vă bine de nu-i aceasta unica și tăinuita voastră dorință și spuneți-mi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de melcul lui Antim, învățăturile lui Neagoe Basarab și biblioteca stolnicului Cantacuzino? Haideți să încercăm! Ce-ar fi să lepădăm pentru câteva minute morga academică, acel hipercriticism iscat anume să ne acopere complexele de inferioritate evropenească, și să ne regândim ființa potrivit cronicilor vechimii și hedo nismului hâtru din miile de pagini absorbite de porosul infoliu cărtărescian? Cum, deci, ar putea să nu te provoace CD-ul Mihai Eminescu Vis, cu treizeci de poeme restituite de Petru Creția (în Manuscriptum, nr.
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
e în afara orașului. După ce trecem printr-o "Balta Albă" bulgărească ― unde recunosc balcoanele cu rufe puse la uscat ― autocarele se opresc în fața unui perete vertical de calcar, transformat de călugări, cu veacuri în urmă, în mănăstire. Mănăstirea Aladzha, ce a ființat până în secolul al XlX-lea. O scară cu trepte de lemn urcă în spirală până la un paraclis în care nu se poate intra. Fiecare se uită, pe rând, printr-o ferestruică. Pe peretele exterior atârnă un clopot de bronz, fără
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
va rămânea lucrul baltă. Veronica {EminescuOpXVI 636} [VERONICA MICLE] 23 februarie [1882] Băiețelul meu iubit, Îți scriu azi marți pe la 5 oare după amiazi, deși scrisoarea nu va pleca decât mâni la 4 oare spre București. Într-adevăr, recunosc că ființă mai arhicanalie, după cum ai numit-o tu (d. Car. ) nici că mai poate să existe vreuna. L-am întîlnit azi pe stradă, i-am cerut din nou scrisorile și mi-a răspuns categoric că nu vrea să mi le înapoiască
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
lesne peste-avarii. Sentimente inocente schimbă florile în vază; cât de mult ne luminează calendarele prezente! Numai aripi printre astre, trecem peste orice-abis cu tăria unui vis și emoțiile noastre. Bucuriile adânci unde-și află rost credința, ne veghează-n veci ființa cu-ale spiritului stânci. 2012 Cu brăduțul pe mașină Am pornit veseli la drum cu brăduțul pe mașină; Moș Crăciun umple de-acum toată casa de lumină. Datinile noastre poartă atâtea semnificații! Un izvor de inspirații pentru orice fel de
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
nu va fi în veci pururea altfel. Măi, măi, zicem noi, adîncă încredințare, desăvârșită rațiune! Toate bune, dacă moș filozoful pomenit mai sus n-ar crede că fiind așa, omul universal nu-l lasă pe ălalaltul, pe cel singular, să ființeze pe fața pământului. Unul este, celălalt piere. Am mai spus că asemenea rătăcire filosoficească nu a tulburat mintea scriitorului celui mare, acesta vede, mai întotdeauna, copacul, nu pădurea. Caragiale nu atâta în minte poporul au avut, cât pe Mitică la
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
experiența muzicală și opera de artă sunt considerate ca fiind formele supreme ale religiei. În ceea ce privește creația muzicală, există o viziune totalizantă și autonomă. Opera muzicală autentică este considerată ea însăși o „celebrare”, dincolo de locul și momentul în care trebuie să ființeze. Estetica sentimentului religios al muzicienilor din perioada romantică se îndrepta într-o direcție opusă creștinismului tradițional: în locul Dumnezeului lui Isus Cristos se făcea referință la divinitatea Naturii sau a Infinitului; sentimentul religios era înțeles și trăit ca o realitate pur
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Adam Smith. — Dar ce este institutul? Ce reprezintă consiliul? — Consiliul este o structură politică menită să-i aducă pe oameni mai aproape de Cer. Institutul este o conspirație de gînditori care au drept scop aducerea luminii Cerului pe pămînt. Uneori au ființat ca organizații distincte, și s-au certat, deși nu pentru mult timp. Ultima mare reconciliere s-a produs în Epoca Rațiunii, iar cele două războaie mondiale ne-au unit și mai puternic. — Dar ce este, de fapt, această lumină paradisiacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Ai visat de mică să trăiești și să vorbești „numai în franceză”, pe vremea când toți românii ne aflam ca într-o colivie, captivi, refuzându-ni-se zborul spre altă lume... Premoniție?! Mai mult ca sigur că da! Nu-i ființă omenească să n-aibă asemenea stări! Și eu am visat la 10 ani să fiu învățător și am ajuns... și am rămas învățătorul legat sufletește de o nobilă profesie pe care mi-am exercitat-o cu mare dragoste, dar și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mulțumire printr-un orgasm natural satisfăcător. Îți respect gândirea și ți-am acceptat întotdeauna tendințele excentrice și din această cauză vreau să te văd atingând platforma unui echilibru perfect spiritual și sexual. (Un orgasm bun și exploziv ți-ar clăti ființa și te-ar scoate din întuneric.) Nu fi te rog supărat pe mine pentru scrisoare. Îți voi explica mai jos, în scrisoarea aceasta, afișul pe care îl vezi, deoarece îmi imaginez că te interesează să știi cum s-a ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de fum îi infiltrau ființa, el era perfect conștient de sine însuși, recunoscând-și întrucâtva absurditatea. Ceva însă începu să îi tulbure reveria. Salitov. Simțea cum acțiunea fumului de țigară își pierdea efectul. Nu mai era concentrat cu întreaga-i ființa asupra paginilor gazetei. Era atent acum la suprafața din piele verde a mesei de scris pe care aceasta era așezată. Iar acum restul încăperii prindea contur, cu mobilele guvernamentale, sofaua din imitație de piele, scaunele, mesele de scris și rafturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
scrie pe când ceilalți au hotărârea și forța acțiunii. Dar ei au această legătură comună de a fi ființe antisociale. 1.5. Parmasianismul: ilustare a manifestărilor egocentriste în artă Ca o atitudine împotriva romantismului, la finele secolului al XIX-lea, ia ființă un curent de orientare neoclasică ce își ce se dorea a fi promotorul unei expresii artistice impesonale, descriptice, cizelate și ornamentate ce viza realizarea de obiecte de artă și peisaje exotice și o literatură pretențioasă, cultivarea formelor fixe de poezie
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
viorea. Este plantă parfumată De culoare violet, Nu-i place a fi adunată Fiindcă moare în buchet. Iarna Crunta iarnă a sosit, Pe crivăț călare a venit, Pufnind și aruncând peste tot Frig și fulgi mari de omăt. Ea-i ființa cea mai rea Ne aduce doar tristețea, Melancolia și dorul De timpul nostru, călătorul. Când ea va pleca Florile se vor îndupleca Și vor înmuguri Datorită primăverii ce va sosi. Primăvara Mândra primăvară a sosit, Călare pe-un cal de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]