9,041 matches
-
între cele două forme. Curtea a mai arătat că principiul bicameralismului nu interzice Camerei decizionale să aducă modificări și completări propunerii legislative, însă aceasta nu poate modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (deciziile nr. 710 din 6 mai 2009, nr. 413 din 14 aprilie 2010, nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, nr. 1 din 11 ianuarie 2012, nr. 624 din 26 octombrie 2016, nr. 62 din 13 februarie 2018
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
ori diminuării efectelor negative și integrării celor pozitive; ... c) principiul responsabilității - personalul ce desfășoară activități de control răspunde pentru corectitudinea și plenitudinea constatărilor, precum și de acțiunile susținute în procesul de control; ... d) principiul eficacității - se referă la oportunitatea și finalitatea activității de control, în scopul atingerii obiectivelor propuse; ... e) principiul eficienței - are în vedere maximizarea rezultatelor activității de control în raport cu resursele utilizate: umane, financiare și de timp; ... f) principiul prevenției - presupune prevederea și identificarea posibilelor erori și nereguli
NORME din 11 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260934]
-
deciziei de pensie asupra actelor subsecvente întocmite/emise în baza sa, instanțele judecătorești trebuie să aibă în vedere dispozițiile legale ce reglementează efectele nulității, potrivit art. 1.325 raportat la art. 1.254 din Codul civil. ... 96. Așa fiind, se constată că, prin finalitatea urmărită, sesizarea de față are ca scop lămurirea unei chestiuni de drept reale, susceptibile a primi interpretări diferite, astfel că, în vederea preîntâmpinării ivirii unei practici judiciare neunitare, urmează a fi admisă. ... ... 97. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 519
DECIZIA nr. 54 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260904]
-
menționat că, deși actualul cadru normativ în materia urbanismului și a regimului juridic al construcțiilor este rezultatul unor intervenții legislative succesive în scopul disciplinării conduitei în domeniul executării lucrărilor de construire sau desființare a construcțiilor, ceea ce se dorește ca finalitate este „salvarea“ construcțiilor autorizabile. Fără a nega pericolul social al faptelor de construire fără a obține în prealabil autorizațiile necesare, nu poate fi omis faptul că viziunea legiuitorului a fost aceea de a încerca menținerea acestor construcții, în măsura în
DECIZIA nr. 403 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261284]
-
șansa de redresare a activității sale. ... 71. Pentru realizarea unui asemenea scop legiuitorul a prevăzut unele limitări ale drepturilor creditorilor de a finaliza - începând cu data declanșării procedurii de insolvență - demersuri judiciare sau extrajudiciare paralele, de natură a-i compromite finalitatea prin afectarea predictibilității și securității procedurii judiciare, prin suprimarea caracterului colectiv și crearea unor breșe nepermise în natura unitară a acesteia. ... 72. Este de necontestat că procedura insolvenței societăților de asigurare/reasigurare prezintă o anumită specificitate în raport cu procedura de
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, consensual și egalitar în care creditorii unui debitor comun să își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvență. ... 80. În realitate însă toate aceste acțiuni vor înceta [efect identic ca finalitate cu cel prevăzut de teza finală a alin. (1) al art. 75 din Legea-cadru a insolvenței] pentru că, prin forța împrejurărilor, suspendarea presupune reluarea la un moment dat a acestor acțiuni, situație de neconceput în falimentul societăților de asigurare/reasigurare, un
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
urmărire penală, cât și în ceea ce privește scopul în care sunt utilizate activitățile întreprinse în domeniul securității naționale și în cel al activității procesual penale. Astfel, Curtea a constatat că Legea nr. 51/1991 și Codul de procedură penală au finalități diferite, care se reflectă și în scopul pentru care este dispusă autorizarea unor activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului/măsura supravegherii tehnice. Curtea a observat că Centrul Național de
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
scopul pentru care se constituie o societate. Pe fond, Curtea de Apel B. a respins cererea formulată de reclamantă, în esență, instanța reținând (eronat) următoarele: – chiar dacă facilitatea ar fi fost reglementată prin lege și nu prin hotărâre a Guvernului, finalitatea ar fi fost aceeași, respectiv reclamanta ar fi fost nevoită să suporte aceste cheltuieli; ... – H.G. nr. 1.041/2003, prin obiectul său, nu se încadrează în dispozițiile art. 5 din Legea nr. 109/1997, respectiv nu reglementează relațiile de muncă și nici funcționarea
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
ingerință a instanței în activitatea de legiferare. Or, în speță, instanța a încălcat acest principiu constituțional și a stabilit eronat că, deși actul contestat nu se întemeiază pe un act cu forță superioară, chiar dacă facilitățile erau reglementate prin lege, finalitatea actului ar fi fost aceeași, respectiv reclamanta ar fi fost obligată să suporte aceste facilități. Astfel, instanța de judecată nu are competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
elaborarea actelor normative și reluat în art. 108 din Constituție, printr-o imixtiune nepermisă în atribuțiile puterii legislative, stabilind eronat că, deși actul contestat nu se întemeiază pe un act cu forță superioară, chiar dacă facilitățile erau reglementate prin lege, finalitatea actului ar fi fost aceeași. Într-o încercare de definire a sintagmei „depășirea atribuțiilor puterii judecătorești“, s-a considerat că aceasta semnifică intruziunea autorității judecătorești în sfera activității autorității executive sau legislative, așa cum a fost consacrată de Constituție sau
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
prezentate mai sus. Rolul unei instanțe judecătorești este de a spune dreptul, de a interpreta legea, judecătorul având atribuția de a tranșa litigii prin interpretarea legii și a convențiilor încheiate între părțile aflate în conflict, iar prin actul jurisdicțional, în finalitatea sa, se tinde la salvgardarea ordinii juridice. Funcția legiuitorului interferează cu cea a judecătorului pentru finalizarea dreptului în realizarea actului de justiție, neputându-se scoate din sfera de cuprindere a activităților instanțelor de judecată interpretarea normelor juridice în vigoare ori
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
4 mai 2017, face ca invocarea nulității absolute a actelor efectuate de organele de urmărire penală cu încălcarea competenței materiale sau personale, de parchetul sau organul de urmărire penală inferior celui legal competent să efectueze urmărirea, să fie lipsită de finalitate, fiind, astfel, încălcat dreptul fundamental prevăzut de art. 21 din Constituție ce reglementează accesul liber la justiție. Se face, totodată, trimitere la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 9. Pentru aceleași motive
DECIZIA nr. 311 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260580]
-
faptul că actul atacat, act administrativ cu caracter normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării unor „legi“, care a intrat în circuitul civil și este definitiv, și-a produs efectele, astfel încât procedura plângerii prealabile este lipsită de finalitate practică. Prin urmare, s-a reținut că actul și-a produs deja efectele juridice efective, astfel încât procedura prealabilă este lipsită de finalitate practică, drept care a solicitat respingerea excepției ca neîntemeiată. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
circuitul civil și este definitiv, și-a produs efectele, astfel încât procedura plângerii prealabile este lipsită de finalitate practică. Prin urmare, s-a reținut că actul și-a produs deja efectele juridice efective, astfel încât procedura prealabilă este lipsită de finalitate practică, drept care a solicitat respingerea excepției ca neîntemeiată. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele: Recurenta-pârâtă invocă motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, susținând că hotărârea recurată nu
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
moțiunii simple, care nu poate depăși 6 zile de la depunerea acesteia, înștiințând Guvernul asupra datei stabilite. (2) Președintele Senatului nu va supune dezbaterii moțiunile simple care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 170 și nici pe cele care vizează finalități specifice moțiunii de cenzură, prezentând Senatului motivele deciziei sale. (3) Moțiunile simple privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însoțite de avizul Comisiei pentru politică externă și cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Această condiție trebuie îndeplinită în termen
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 2 din Legea nr. 571/2004 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că dispozițiile acestei legi nu s-ar aplica și instanțelor judecătorești. Pornind de la finalitatea Legii nr. 571/2004, aceea de a combate corupția existentă la toate nivelurile, recunoașterea drepturilor prevăzute de dispozițiile Legii nr. 571/2004 persoanelor încadrate doar în unele dintre autoritățile publice încalcă principiul egalității, întrucât instituie un tratament juridic diferențiat între categorii de
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
celor două grupuri-țintă prioritare – populația din Valea Jiului și mediul de afaceri, având administrația locală ca vector de implementare a acțiunilor rezultate din strategie. Procesul de consultare a jucat un rol foarte important pentru cultivarea încrederii în transparența decizională și finalitatea acestui demers, pe fondul scepticismului pronunțat instalat la nivelul general al populației și diferitelor categorii de stakeholderi în urma rezultatelor considerate “modeste”, “insuficiente” sau “nesatisfăcătoare” obținute de-a lungul timpului în contextul eforturilor de elaborare a unor strategii de dezvoltare
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
decizional, creșterea profilului responsabil și activ al decidenților locali, anularea preconcepțiilor și scepticismului populației față de șansa reală de materializare a unor astfel de inițiative complexe cu implicații pe termen lung pentru dinamica socio-economică a Văii Jiului și obținerea unei finalități de real impact, cu rezultate pozitive concrete pentru o tranziție carboniferă reușită a microregiunii, ce ar crea premise de replicare ca model de succes și la nivelul altor regiuni din România. Valea Jiului – regiune revitalizată social, durabilă și interconectată, cu
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
decizional, creșterea profilului responsabil și activ al decidenților locali, anularea preconcepțiilor și scepticismului populației față de șansa reală de materializare a unor astfel de inițiative complexe cu implicații pe termen lung pentru dinamica socio-economică a Văii Jiului și obținerea unei finalități de real impact, cu rezultate pozitive concrete pentru o tranziție carboniferă reușită a microregiunii, ce ar crea premise de replicare ca model de succes și la nivelul altor regiuni din România. Principalele valori ce fundamentează prezenta strategie de dezvoltare vizează
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
asemenea, se constată că: b) sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, în sensul că acesta trebuie să se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, respectiv să privească probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești, întrucât finalitatea acestei instituții juridice o constituie asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii, și această condiție este îndeplinită; ... c) sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul în interesul legii, se reține că autorul sesizării, Colegiul de conducere al Curții de
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
scopul urmărit de inițiator. Tocmai de aceea procesul de elaborare, integrare și corelare, precum și cel de monitorizare a diferitelor politici publice necesită proceduri administrative riguroase, menite să faciliteze și să garanteze adoptarea unui cadru legislativ unitar, coerent și necesar finalității declarate. ... 38. Curtea reține opțiunea legiuitorului ca, în realizarea acestui deziderat, să înființeze Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii, din a cărei componență fac parte profesioniști și persoane cu experiență în domeniu, grup
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
aspectul reglementării unui interes public general. Or, așa cum s-a arătat în prealabil, legiuitorul își întemeiază reglementarea noilor condiții procedurale privind elaborarea actelor normative pe necesitatea creării unui mediu sustenabil, predictiv și simplificat pentru derularea activității mediului de afaceri, finalitate care presupune evaluări preliminare specializate ale impactului actelor normative și care răspunde unui interes public general, economic și social. ... 43. Cu privire la respectarea de către deputați și senatori a unor obligații impuse de lege, Curtea a statuat în Decizia
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
este funcție de execuție, cu salarizarea funcției de specialist cu grad de colonel, funcție de conducere, s-ar ajunge la interpretarea extensivă a salarizării similare pentru funcții de conducere și execuție, ceea ce ar contraveni scopului legii, ducând paradoxal la finalitatea neurmărită de legiuitor, a salarizării egale pentru funcții diferite. ... ... VII. Practica judiciară a instanțelor naționale în materie 48. Din răspunsurile transmise de curțile de apel, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-au conturat două opinii. ... 49. Într-
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
funcție de execuție, cu salarizarea funcției de specialist cu grad de colonel, funcție de conducere, s-ar ajunge la interpretarea extensivă a salarizării similare pentru funcții de conducere și execuție, ceea ce ar contraveni scopului legii, ducând paradoxal la o finalitate neurmărită de legiuitor, a salarizării egale pentru funcții diferite. ... 56. A fost identificată și înaintată cu titlu de practică judiciară o sentință nedefinitivă a Tribunalului Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal, judecata recursului declarat în această cauză fiind suspendată
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
a fost emis în temeiul și executarea Legii nr. 55/2020 și a H.G. nr. 394/2020, acte normative de nivel superior, cu respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, și nu conține soluții legislative contrare cu concepția sau finalitatea urmărită de actele de bază. Prin art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, ministrul sănătății și ministrul afacerilor interne au fost abilitați să instituie, prin ordin comun, pe perioada stării de alertă, obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]