2,959 matches
-
Ea, eroina, este un construct epic, un mecanism compozit, polifonic, livresc și confesiv: își povestește cuceririle ca-„într-o după amiază de august”, asemeni Emiliei lui Camil Petrescu, cu toate detaliile joase și picante, dar se visează dotată și cu finețuri de doamnă T. Se privește și e privită ca un obiect de artă asupra căruia se poate interveni cu reflectoare și chirurgii ingenioase, îndrăznețe, care o pun în valoare, fără a-i altera independența. Nu e nimfomană (o spune și
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
concretă”), iar timbrul ține de umoarea lirică care îi impregnează cărțile. Sau, În declinul Occidentului, tema lui Spengler e mozaicul de culturi privite ca organisme însuflețite, un fel de monade fără putință de comunicare între ele, vocea îi vine din finețea ritmică a flerului limbii, orizontul îi e dat de viziunea spiritului universal care se întruchipează în religii, iar timbrul îi vine din tenta patetică, de profet pledînd pentru eroismul tragic. Generalizînd, tema e motivul de bază al textului, vocea e
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
folosind o mănușă cu un singur deget. Mănușa pare de rigoare, mai ales când nu vrei să păcătuiești prin empirism: critica înțeleasă ca o chirurgie nu se poate dispensa de mănuși. Doar că mănușa cu un singur deget nu permite finețea palpării operei. Între observațiile critice și opere nu e adesea, din cauza degetului unic, nici un raport. Inadecvarea sare în ochi mai cu seamă în critica de poezie. Mi-ar trebui mai mult spațiu decât am la dispoziție ca s-o ilustrez
Suferințele criticii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4577_a_5902]
-
lîngă talent, ca formă uzuală de dexteritate a pensulei, și pe lîngă gust, ca putere de discriminare a grației din forme, pictorul mai are nevoie de ceva: de pori exacerbați în sesizarea numenului aflat dincolo de lume. Fără aceste antene de finețe ominoasă, pictorul e un fluture care se pretează la prestidigitații facile menite succesului. Și cum antenele nu i se trezesc în lipsa unei persoane care să-i întrețină tonusul sufletesc, în pictură nu ajungi nicăieri dacă nu ai un maestru pe
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
tarile UE au reprezentante de vârf la București și oameni foarte bine informați și care pricep în detaliu și la nuanță sistemul politic și constituțional românesc. Am participat la multe intîlniri întâlniri cu reprezentanții ambasadelor care imi puneau întrebări de finețe și de nuanță încât numai un specialist foarte bun putea să le înțeleagă și să le priceapă.” Emil Boc este îngrijorat și de partea economică: Cu prețul sacrificiului românilor, am reușit în 2010 în 2011 să aducem România pe stabilitate
Emil Boc: România a devenit dintr-o țară model oaia neagră a UE () [Corola-journal/Journalistic/43558_a_44883]
-
întîlnesc cu noul preot paroh. Îl întreb: Ce mai face părul din grădina casei parohiale? Îmi spune sec: îmbătrînește. Nu e singurul, îi spun, nici eu nu mai sînt tînăr.“ (p. 307) În aceste locuri Pîntea e el însuși, avînd finețea pe care nu o găsești în pasajele în care vrea să facă filosofie în marginea parabolelor biblice. Acolo e tern și comun, ca mai toții preoții care folosesc jurnalul ca pretext de predică. Spiritual vorbind, cartea e destinată acelui gen
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
Camil Petrescu, Ion Barbu, Hortensia Papadat- Bengescu, G. Călinescu, Marin Preda, Mihail Sadoveanu, Felix Aderca, Paul Celan, Ion Caraion, Victor Eftimiu, Petre Pandrea ș.a. E o carte scrisă cu talent literar, cu portrete extraordinare, cu secvențe umoristice irezistibile, arătând o finețe a observației și o fixare în scris a vorbei de duh demne de un prozator. Dar, mai mult decât atât, e o carte de o mare eleganță - cum rar se întâlnește în cărțile de memorialistică de la noi -, în care Crohmălniceanu
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
îmbârligată a lui Arghezi. De unde se vede că ura, fără suportul ideii, naște monștri, chiar și la cei mai mari. Portretele și caracterizările critice pe care Aderca le schițează în introducerea ori în încheierea fiecărui interviu sunt adesea remarcabile, prin finețe și prin umor. Despre pudicul de modă veche Brătescu-Voinești, de exemplu, scrie: „Am plecat de la d-l Brătescu-Voinești cu o candoare în toate simțurile, ca după o baie de lumină. E poate singurul nostru autor care poate fi citit cu
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
pe care o trăim. S-a prefigurat mitul tunelului pe care toată lumea îl invoca. Luminița de la capătul tunelului, tunelul și așa mai departe. Cam atît. Un alt mit al tranziției eu nu am identificat.“ (p. 43) Observația Irinei Nicolau are finețea intuiției de etnolog: trăim într-o epocă în care mentalul colectiv nu mai secretă mituri, acesta fiind simptomul debusolării generale. Dincolo de tema propriu-zisă, deosebirile de opinii fac ca intervievații să poată fi clasificați după două criterii: 1) după cum judecă raportul
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
moderne, de după 1918, reface pas cu pas biografia cărturarului, pornit din comuna făgărășeană Vad, unde tatăl era preot, și ajuns până la demnitatea de secretar mitropolitan și canonic la Blaj. Istoricului îi revine meritul de a semnala și documenta, cu multă finețe, o fațetă mai puțin cunoscută a activității lui Bunea: aceea de iscusit om politic, organizator electoral al Partidului Național Român și artizan al tuturor înțelegerilor între, altminteri, destul de puțin solidarii români ardeleni. Contribuția acestei monografii la cunoașterea unor nuanțe ale
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
sensibilității cei doi se află pe aceeași treaptă. În plus, împărtășesc împreună un lucru important, scena. Însă și scena are regulile ei, „My game, my turf, my rules”, o spune Lionel. Relația dintre cei doi este construită remarcabil, cu o finețe psihologică pentru care Tom Hopper merită toate elogiile, pentru a nu mai vorbi de actorii înșiși. Vocalizele, rostogolirile pe pardoseală, mimica caraghioasă, exercițiile care aruncă în rizibil întreaga morgă aristocratică a lui Bertie, îl instruiesc pe viitorul monarh nu numai
Jucându-l pe regele George al VI-lea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5787_a_7112]
-
mai multe distribuții, le vedeam pe toate pentru că știam că vine telefonul lui și nu mă putea găsi nepregătită. Analizam amîndoi, cu sinceritate, fiecare spectacol și, mai ales, fiecare tînăr actor. Observațiile lui Grama erau ca un bisturiu. De o finețe și de o precizie remarcabile! Am învățat mult despre teatru în toate discuțiile pe care le-am avut, ani și ani, cu această personalitate copleșită de modestia-i proprie. Tinerii absolvenți au pierdut un profesionist și un aliat cînd a
Despre prietenie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5876_a_7201]
-
vânt, se furișează în mulțime, privirile nu i se pot fixă pe ceva, orice contact uman îl sperie. Limbajul trupului vorbește limba unei anxietăți, a unei nevroze profunde, si cu toate acestea Jim este un băiat frumos, longilin, cu o finețe care nu trece neremarcată. Eva este mai degrabă posesoarea unei frustrări, rezultat al competiției de frumusețe care se angajează între ea și colegele ei, camera ei virtuală fiind plină de dulcegării narcisice, de o policromie de acadea. Emily este față
Suflete pierdute într-o cameră virtuală by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5878_a_7203]
-
poeziei lui Gellu Naum. Se știe, poetul și-a reluat nu o dată poeme mai vechi în volume mai noi, modificându-le substanțial. (Algoritmul e de fapt mai complicat, nu-l descriu aici.) În asemenea cazuri, Simona Popescu alege întotdeauna, cu finețe, varianta mai avantajoasă pentru Naum. (Indicând, desigur, proveniența textului, cum se întâmplă, de pildă, cu poemul Vasco da Gama.) Probleme pune, în schimb, postfața, cu aspectul ei de compilație greoaie. Urmează, la Editura Casa Radio, Vârsta semnului (2010), conținând 52
Salvarea speciei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5518_a_6843]
-
nici un exemplu concret și nici un nume propriu, întreaga ceremonie discursivă petrecînduse în albia unor generalități crase. Filologul Creția se urcă în lectica abstracțiunilor seci și caută a le însufleți prin farmecul unei limbi scrobite, a cărei principală calitate stă în finețea expresiilor. Mai precis, Petru Creția e un manierist de fibră castă avînd predilecție pentru expresiile șlefuite pînă la subțirimea muchiilor. Manierismul îi vine dintr-un simț al limbii care nu-i îngăduie să pună pe hîrtie decît fraze care cad
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
a-i frapa mintea printr-o tensiune vitală. De aceea, cuvintele lui Creția au rigoare și n-au vigoare, lipsindu-le mocnirea lăuntrică. Proza lui este ca un mileu cu arabescuri dese și enumerări multe, pe care le admiri pentru finețea țesăturii, dar pe care le uiți de cum ai închis cartea. E o eseistică de gingășie și rafinament, dar fără zvîcnet și fără încordare. Îi lipsește agresivitatea, imboldul de frondă, urmarea fiind o omiletică previzibilă, cu deziderate etice care sună frumos
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
manifestă și tot de atunci începe involuția sa lirică. Începând din 1915, însă, publicistica lui Goga începe să ia o turnură regretabilă. Mai întâi, prin critica acerbă a Vechiului Regat, făcută de cineva care, venit de peste munți, nu înțelegea nici finețea, nici condiționările aparte ale vieții politice bucureștene. Goga este unul dintre cei care, în numele unui ideal etic desuet și iluzoriu, au contribuit decisiv la prăbușirea stimei de sine a românilor, înfățișând viața din Vechiul Regat exclusiv sub latura ei coruptă
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
poveștii, al magiei, al sacrului. Despre moarte se discută firesc, cel care va muri dorește să știe cum îi poate reîntâlni pe cei dragi, ce s-a petrecut cu cel care a dispărut. În acest sens, este de o mare finețe psihologică și încărcătură emoțională relatarea lui Boonsong. Urmărind ceea ce numai aparatul de fotografiat surprinde ca o umbră arboricolă, ceva difuz, Boonsong intră la rândul său în regimul invizibilului. Moartea nu survine brusc, ci ca un fenomen latent precum cel de
Unchiul Boonmee se pregătește să moară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5526_a_6851]
-
Nicolae Stan trebuie să-l fi urmărit ani de zile pe ghepard, cercetîndu-i piruetele, cîntărindu-i viața și comparîndu-i artificiile retorice. Și astfel a putut să-i depisteze nu doar căderile și inconsecvențele, dar și sclipirile indubitabile. Numai așa se explică finețea observațiilor la care ajunge în Nietzsche, ermitul vesel. Volumul trebuie să se fi născut dintr-o atracție statornică, hrănită de o pasiune livrescă care a culminat în cercetare temeinică. Cartea pare să fi fost la început o teză de doctorat
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
Ballet din Amsterdam și Alexandru Pilcă de la Staatsoper din Viena, iar în cea de a doua seară angajații companiei, Adela Sterp Crăciun și Bogdan Marian Plopean. Kim Sen Zun s-a distins prin acuratețe tehnică, în timp ce Adela Sterp Crăciun, prin finețea, distincția și eleganța mișcării, motiv pentru care invitarea solistei de la Amsterdam rămâne fără acoperire. Alexandru Pilcă, fost elev al Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” din Bucureș ti, continuă tradiția familiei și dovedește deosebite calități fizice și tehnice, pentru a căror
Din nou cu Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5657_a_6982]
-
-i recomandă pe marii ticăloși. Numai interpretată în paralel cu atitudinea languros-molatică a lui Paul, similara atitudine a „copilului” relevă o precocitate bizară care reverberează urât. În mod cert, regizorul are o știință a dozajului, o tactică de o deosebită finețe a acoladei ca fapt revelator. Un ceas s-a furat și, abia când este bănuit și acuzat, copilul sare la bătaie cu o furie cumplită. Nu acesta este fiul pe care-l caută Matilda, ci un alt intermediar care forțat
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
meditația critică și notația precisă cu acolada afectivă a confesiunii, cu amprenta nostalgică a înscenării unui trecut cu gesturi, chipuri și evenimente surprinse cu acuitate, Amintiri și portrete literare impune o scriitură disponibilă, teatrală, melancolică, patetică și tandră, dominată de finețea detaliului și de plasticitatea portretelor. Critic de stirpe lovinesciană, cu o structură temperamentală apolinică și raționalizantă, G. Dimisianu este unul dintre cronicarii literari ai perioadei postbelice care au reușit să apere și să ilustreze cu strălucire ideea de demnitate a
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
-l închipui agresiv sau în toane proaste, cu atît mai puțin izbucnind într-o criză nervoasă. Nimic pe lume nu-i poate trezi surescitări sau paroxisme. Pare reglat la scara moderației și la calapodul trăirilor cuminți. Un intelectual excelînd în finețe, nu în intensitate. De aici tonul calm, de o monotonie înceată, care îi pătrunde cuvintele și îi anticipează frazele. Netrecînd prin rupturi de nivel afectiv, scrisul său e în fidelitate cu timbrul: neted și nespectaculos, cu o sintaxă obișnuită și
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
unui preot de țară, în care expunerea problemelor morale se face cu multă subtilitate. Această literatură a lui Agârbiceanu, chiar dacă nu consemnează și un mare roman - căci Arhanghelii are o altă temă decât viața preoțească -, merită să fie comparată, pentru finețea și obiectivitatea dezbaterii morale, cu cea a mai celebrului George Bernanos. Singura „abatere” de la normele realismului pe care și-o îngăduie părintele Agârbiceanu, cum spune Călinescu, este de a pune sub ochii cititorului lupta dintre Bine și Rău. Dar nu
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
Fondane apare ca o umbră ascunsă în faldurile istoriei cinematografiei. Un fapt important, Benjamin Fondane reprezintă legătura inextricabilă dintre istoria cinematografului și avangardă. Deopotrivă, teoreticianul va comenta clivajul istoric care desparte filmul mut de apariția sonorului în articole remarcabile prin finețea reflecției asupra universului cinematografic precum Du muet au parlant. Grandeur et décadence du cinéma (1930), Cinéma 33 (1933) și El cine en el atolladero (1931), acesta din urmă publicat în celebra revistă argentiniană Sur. Scriitorul român se plasează în aval
Benjamin Fondane, cineastul uitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5625_a_6950]