883 matches
-
suedeză, prin intermeiul căreia s-a conectat la cultura europeană. În prezentarea literaturii finlandeze sunt aduse în discuție atât creațiile scrise în limba finlandeză, cât și cele suedeze, limba suedeză fiind de altfel limbă oficială în Finlanda. Sentimentul național al finlandezilor începe să se contureze în secolul XIX, atunci când în Europa se definește specificul național. În această perioadă încep să apară la Turku, apoi la Helsinki, o serie de publicații precum "Societatea de Sâmbătă"733, "Societatea Literară Finlandeză", care au menirea
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu profesorul Lauri Lindgren care i-a vorbit "într-o perfectă și nuanțată limbă românească"746. De asemenea, studenții și vizitele în localitățile din împrejurimi au întregit lista amintirilor și trăirilor pe care Rodica Bărbat le-a avut în orașul finlandez 747. Cu o altă ocazie, Rodica Bărbat scrie Împreună cu Anja Elo, evocare a clipelor petrecute ca lector de limba română la Turku. Își amintește cu drag de prietenii ei Anja și Alberto, lectori de limba spaniolă în cadrul aceleiași universități 748
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Turku, în calitate de profesor de limba română. Acesta ajunge aici în 1975, după o călătorie de trei zile cu trenul. Cel care l-a întâmpinat a fost profesorul Lauri Lindgren. Și autorul acestui articol remarcă modestia și seriozitatea de lucru a finlandezilor, de la studenți până la profesori. Despre studenții săi, acesta precizează că, după doi ani de studiu al limbii române, ei erau capabili să poarte un dialog destul de coerent în limba română cu profesorul lor și, mai mult, după absolvirea studiilor, aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mai sus, cele mai importante aspecte ale receptării literaturii și culturii finlandeze, așa cum sunt ele reflectate în revista "Columna". Statutul acesteia este oarecum ambivalent, nefiind propriu-zis o apariție a spațiului românesc, dar publicând contribuțiile oamenilor de cultură români, alături de cei finlandezi. Nu în ultimul rând, este singura publicație care se dedică în intregime interferențelor culturale româno-finlandeze, fapt care îi asigură o poziție de prim rang în bibliografia prezentei lucrări. Capitolul 5 Traduceri din literatura finlandeză în secolul XXI Literatura finlandeză, în
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de turist este o hartă enormă cu "țara" muumini-lor, cu rol de reclamă pentru a atrage cât mai mulți vizitatori. Se încearcă o "brandizare" a conceptului, dar nu în termenii consumismului vest european, ci mai degrabă în stilul non invaziv finlandez. Așadar, nordul Europei este un spațiu care încurajează și susține dezvoltarea acestui produs pe toate palierele. Țările nordice sunt o entitate aparte. Cu excepția Norvegiei, ele fac parte din Uniunea Europeană, dar între ele, aceste state au un parteneriat separat, iar colaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
început multitudinea termenilor care desemnează simboluri ale iernii. Chiar prima pagină are rolul de a ne introduce în toposul specific hibernal. Povestea, sau cel puțin cadrul ei, prezintă strânsa legătură cu spațiul înghețat. Legat de aceasta, trebuie să menționăm că finlandezii trăiesc într-o acută dependență de iarnă, anotimp care nu poate fi conceput în absența zăpezii. Nordul țării, mai friguros și întunecat, presărat pe alocuri cu miraculoase aurore boreale, îngropat timp de multe luni sub zăpezi protectoare și purificatoare, devine
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
apărut, ambele, în 2012 la editura Polirom, primul titlu fiind rapid reeditat în 2013. În cazul acestei autoare, viteza de reacție este mult mai mare, nemaiexistând un interval enorm între publicarea originalului și traducerea românească, precum în cazul altor clasici finlandezi. Variantele în finlandeză apar în 2003 și 2008, traducerea românească a acestora survenind deci după nouă și, respectiv, patru ani. Autoarea a scris și piese de teatru, netraduse în limba română dar, mai ales, a scris încă două romane: Baby
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
vizita scriitoarei în capitală, dar totodată și informații despre romanul său Purificare, câștigător a zece premii literare internaționale. La Helsinki s-a jucat spectacolul Purificare, o adaptare a romanului. Muzica spectacolului a fost de Juri Reinvere, "cunoscut compozitor și poet finlandez"818. Regia poartă semnătura Tiinei Puumalainen, iar distribuția este completată de artistele Helena Juntunen, Tove Aman, Johanna Rusanen-Kartano și Heli Veskus 819. Se are în vedere și o ecranizare a acestui roman, avându-l drept producător pe Markus Selin. Printre
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
obligații?", iar răspunsul la aceasta e și cheia spre echilibru și o viața armonioasă. Parcursul lui Vatanen este, din nou, apreciat pentru originalitatea, energia și curajul său. "Dilema veche" alocă, de asemenea, un articol acestui roman, Claudiu Constantinescu susținând că "finlandezul Arto Paasilinna publică într-un ritm aproape iepuresc, începînd cîte o carte cam în fiecare toamnă și dînd-o gata odată cu topirea zăpezii. Anul iepurelui, roman al său de tinerețe, a apărut în mileniul trecut, iar de atunci încoace se menține
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
care nu regrupează decât anumite articole și traduceri sporadice publicate în perioada interbelică. Celălalte puține surse au fost adesea incomplete sau cu erori, lucru de altfel de înțeles având în vedere lipsa unei viziuni clare asupra fenomenului literar și cultural finlandez. Cercetarea noastră, cu evidentele sale neajunsuri și lacune, suntem convinși totuși că poate aduce în anumite puncte, clarificări de ordin, cel puțin, bibliografic. De altfel, bibliografia pe care am reușit să o găsim, consultăm și atașăm tezei, este, credem, destul de
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
CSCE's opening. A comparative analysis, în "Valahian Journal of Historical Studies", nr. 10, 2008, p. 57. Dumitrescu, Mircea, Omul fără trecut, în "Tribuna", serie nouă, an II, nr. 12, 1-5 martie 2003, p. 22. Duscian, Ion, Poemul "Kalevala" al finlandezilor, în "Universul literar", an XXXIX, nr. 6, 18 feb. 1923, p. 4. Eklund, Hilkka, Portretul unui regizor modern. Jouko Turkka, traducere de Szilágyi Sándor, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 257. Eretescu
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cultural", nr. 76, august 2001, p. 20. Rose, Nikolas, Politica vieții înseși în "IDEA. Artă+Societate", nr. 20, 2005, p. 189. Savițescu, Alex, Sfârșitul televizinii, în "Suplimentul de cultură", an IV, nr. 131, 9-15 iunie 2007, p. 4. *** Săptămâna Filmului Finlandez 2002, în "Observator cultural", nr. 136, oct. 2002, p. 20. *** Săptămâna Filmului Finlandez la București, în "Observator cultural", nr. 242, oct. 2004, p. 2. Schilling, Robert, Octogon: palate țigănești, clanțe și Leningrad cowboys, în "Observator cultural", nr. 103, februarie 2002
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
the beginning of the 18th Century, the second at its end. A change in attitudes is also revealed in the first doctoral dissertation in Swedish at Turku in 1749". 15 Turku cel vechi și nou (trad.n.). 16 În apărarea Finlandezilor (trad.n.). 17 Cf. Leena Kirstinä, Finnish Literature: A concise history, The New World Publisher, Cairo, 2004, p. 53. 18 "Spre un dicționar finlandez" (trad.n.). 19 Aenigmata Fennica. 20 Cf. Kai Laitinen, op. cit., pp. 44-45. 21 Publicație zilnică a
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
asistențe destul de numeroase. În discursul meu, după ce caut să caracterizez arta noastră populară, subliniez asemănările ei cu arta populară finlandeză (...). Termin, așa cum se cuvine, prin versuri din Kalevala! Este un succes incontestabil pentru propaganda romînească și primul contact direct al finlandezilor cu țara noastră îndepărtată. Seara, oră de muzică românească la radio Helsinki". Ibidem, p. 247. 46 "Am publicat un număr mare din aceste vioaie și interesante documente privitoare la viața din trecut a Principatelor, într-un volum tipărit în 1937
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
vitele la păscut, au lăsat urme adânci în conștiința sa artistică. La vârsta de doisprezece ani este trimis la Helsinki pentru a învăța limba suedeză, acest lucru favorizând contactul cu marii scriitori ai lumii. Foamea, un element prezent în viața finlandezilor, l-a obligat pe Kivi să părăsească Helsinkiul și să se întoarcă acasă, terminând liceul la vârsta de 23 de ani, în 1857. În ciuda dorinței mamei, care îi dorea o carieră preoțească, se înscrie la Universitate, unde-i citește cu
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și creșterea animalelor. Răcirea climei din secolul IV î.H. duce la o scădere considerabilă a populației. Puțin înainte de începutul erei noastre încep să vină pe acest teritoriu populații străine care se stabilesc peste cea autohtonă. Aceștia sunt Finnii sau finlandezii. Originea poporului finlandez este ugro-finică. Numele țării în limba finlandeză este Suomi, semnificația acestuia nefiind una foartă clară. Unii savanți consideră că acest nume ar deriva de la "solz" sau "fir de păr", pe care pescarii îl foloseau pentru a prinde
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Răcirea climei din secolul IV î.H. duce la o scădere considerabilă a populației. Puțin înainte de începutul erei noastre încep să vină pe acest teritoriu populații străine care se stabilesc peste cea autohtonă. Aceștia sunt Finnii sau finlandezii. Originea poporului finlandez este ugro-finică. Numele țării în limba finlandeză este Suomi, semnificația acestuia nefiind una foartă clară. Unii savanți consideră că acest nume ar deriva de la "solz" sau "fir de păr", pe care pescarii îl foloseau pentru a prinde pește. Printre obiceiurile
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
economice și culturale cu aceștia. Cf. Vasile Ileasă, Finlanda ca identitate istorică și culturală, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 13-22. 182 Cu timpul, între cele două state se stabilesc legături sociale și juridice tot mai strânse, nobilii finlandezi fiind și ei chemați pentru a alege suveranul. În ceea ce privește religia, finlandezii au cunoscut atât ortodoxismul, cât și catolicismul, în funcție de popoarele care s-au perindat pe aceste tărâmuri. Reforma religioasă din Suedia, sprijinită de regele Gustav Vasa, a fost adoptată și
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
istorică și culturală, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 13-22. 182 Cu timpul, între cele două state se stabilesc legături sociale și juridice tot mai strânse, nobilii finlandezi fiind și ei chemați pentru a alege suveranul. În ceea ce privește religia, finlandezii au cunoscut atât ortodoxismul, cât și catolicismul, în funcție de popoarele care s-au perindat pe aceste tărâmuri. Reforma religioasă din Suedia, sprijinită de regele Gustav Vasa, a fost adoptată și de finlandezi, transformând acest teritoriu într-unul protestant. Acest fenomen lansează
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și ei chemați pentru a alege suveranul. În ceea ce privește religia, finlandezii au cunoscut atât ortodoxismul, cât și catolicismul, în funcție de popoarele care s-au perindat pe aceste tărâmuri. Reforma religioasă din Suedia, sprijinită de regele Gustav Vasa, a fost adoptată și de finlandezi, transformând acest teritoriu într-unul protestant. Acest fenomen lansează Finlanda într-o căutare identitară. Episcopul de Turku, Mikael Agricola, a făcut o primă traducere a Noului Testament și o parte a celui Vechi în limba finlandeză, tipărind totodată mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu Rusia țaristă. Ridicată la rangul de Mare Ducat, Finlanda, acum sub stăpânire rusească, are în continuare libertatea de a se conduce după regulile de dinainte de cucerire. Acest lucru nu a făcut altceva decât să pregătească drumul spre câștigarea independenței, finlandezii începând să conștientizeze din ce în ce mai mult faptul că sunt o națiune. 183 Cf. Vasile Ileasă, Finlanda ca identitate istorică și culturală, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 13-22. 184 Radu Lupan, Sinteza Suomi, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a născut. Este cu mult diferită de cea în care a trăit Kivi, prin faptul că e mai mare și mai luminoasă. Această vizită a fost și un prilej de a medita asupra volumului de text pe care îl citesc finlandezii, fiecare orășel având propria sa publicație. 266 Ioan Meițoiu, Soarele alb de la miezul nopții, București, Editura Albatros, 1985, p. 75. 267 Ibidem, p. 80. 268 Ibidem, p. 86. 269 Ibidem, p. 88. 270 Cf. Ioan Meițoiu, Scrisori din Scandinavia, București
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Observator cultural", nr. 16, iunie 2000, p. 23. 350 Cf. Revista Scena (numărul 6), în "Observator cultural", nr. 76, august 2001, p. 20. 351 Cf. Festivaluri, în "Observator cultural", nr. 136, octombrie 2002, p. 31. 352 Cf. Săptămâna Filmului Finlandez 2002, în "Observator cultural", nr. 136, octombrie 2002, p. 20. 353 Cf. Festivaluri, în "Observator cultural", nr. 188, septembrie 2003, p. 31. 354 Săptămâna Filmului Finlandez la București, în "Observator cultural", nr. 242, octombrie 2004, p. 2. 355 Cf. A
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
3546. 601 Ionuț Caragea, Barbu Brezianu - scurtă biografie, în "Oglinda literară, an VII, nr. 80, august 2008, p. 3692. 602 Ibidem. Atât ordinul cât și traducerea lui par a fi eronat transpuse. Este vorba de Suomen Leijonan Ritarikunta, Ordinul Leului Finlandez. 603 Barbu Brezianu, Oare Brâncuși n-ar mustăci?, în "Oglinda literară", an VII, nr. 82, octombrie 2008, p. 3806. 604 Ibidem. 605 Irina Nechit, Cu un lingvist basarabean despre limba română, în "Oglinda literară", an VII, nr. 84, decembrie 2008
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mai savantă, sau prin continuarea experiențelor efectuate la sfîrșitul secolului al XlX-lea de compozitori ca Dvorak și Smetana. Unii muzicieni originari din Europa de Est ca cehii Janacek și Martinu, polonezii Paderewski și Szymanowski, ungurii Kodaly și Bartok, românul Enescu și finlandezul Sibelius, încearcă să încorporeze elemente folclorice într-o compoziție muzicală cînd clasică, cînd, din contra, de o factură foarte modernă. Revoluția muzicală începută înainte de război va fi continuată însă în Austria, în jurul lui Arnold Schönberg și al discipolilor acestuia Alban
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]