1,134 matches
-
povestitor și înclinația spre latura analitică a evenimentului transpus, îmbogățit de o ambiguitate cu tentă parabolică, mergând până în pragul fantasticului. În narațiuni cititorul va descoperi simboluri - istorii ciudate, stranii, fenomene inexplicabile -, fiind de apreciat felul în care neverosimilul trece în firesc: războiul și traumele lui, copilăria (Păpușa), depășirea frontierei inocenței (Progerie, Prințesa), căutarea absolutului (Echipa celestă, Iluzia cea mare), dorința de autentic, ascunsă în spatele măștilor și convențiilor sociale (Masca). În Gambit (1990) se utilizează formula romanului polițist, dar ținta e de
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
de cuvânt, Piatra Neamț, 1996; Cicatricea, Piatra Neamț, 1996; Sonete, Piatra Neamț, 1998; Memoria fulgerului, Iași, 1999; Monere - 50, Piatra Neamț, 2000; Emisferele de Brandenburg, Piatra Neamț, 2001; Versuri, Iași, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Penultima partidă de zaruri”, RL, 1986, 6; Mihai Dragolea, „Fantasticul firescului” sau „Imaginația banalului”, TR, 1986, 14; Ioan Holban, Tatonări epice, CRC, 1986, 18; A. I. Brumaru, „Penultima partidă de zaruri”, AST, 1986, 6; Iulian Constandache, Pornind de la real, SLAST, 1987, 27; Mircea Dinutz, Întoarcerea la povestire, LCF, 1989, 13; Val Condurache
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
al avuției care depășește produsul național brut al celor mai sărace 43 dintre țările lumii. Inegalitatea în contextul globalizării Intensificarea liberei circulații a persoanelor, produselor, serviciilor și banilor între zone/țări cu poziții diferite pe axa bunăstării este, probabil, în firescul dezvoltării, dar nu înseamnă neapărat aplatizarea inegalităților, prin creșterea nivelului de trai în țările mai puțin dezvoltate. La nivelul unei națiuni importante sunt resursele naturale de care aceasta dispune, dar modul cum este proiectată politica veniturilor populației, nivelul de dezvoltare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vedere medical convertește, în plan epistemic, suferința somatică în boală. Procesul patologic reprezintă o fixare a atenției predominant sau chiar exclusiv asupra sferei biologicului, a „trupului carnal” atins de starea de alteralitate, considerată ca boală. Boala este o denaturare a „firescului” stării de normalitate. Punctul de vedere psihopatologic caută să respecte dar concomitent să și explice natura suferinței psihice. Fenomenele psihice morbide sunt „trăite” de persoană ca o formă particulară de experiență sufletească interioară, iar suferința psihică este interpretată ca o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interzise”, „persecutate”, „supravegheate”. Pe lângă cele deja „clasicizate”, apăreau și multe „noutăți”, cuvintele ce puteau evoca degradarea accelerată a nivelului de trai, extinderea mizeriei economice și sociale, foametea, frigul din locuințe, lipsa de medicamente etc. În poezii, de pildă, chiar dacă evocai firescul „frig al iernii”, nu aveai siguranța că termenul va trece de cenzură. La fel se întâmpla cu „întuneric” (doar trăiam într-o „epocă a luminii”, când electricitatea se oprea la cele mai neașteptate și nepotrivite ore!), „foame”, „sete”, „gheață”, „urlet
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
golurile memoriei / frica”. Poemele transcriu o metafizică a existenței, ale cărei repere tematice, revenind obsedant, sunt izolarea și solitudinea, frica și disperarea, vacuitatea memoriei și vidul prezentului, într-un cuvânt agresivitatea și inconsistența realului; un univers terorizant, dominat de răsturnarea firescului -„un zâmbet / ca o cicatrice” e una dintre paradigmele lui - și de vidul semiotic și ontologic - „acum vom trăi mâine. / astăzi e prea târziu”. Războinicul cu ciorapi de piele continuă această radiografiere a cotidianului, însă aici faptul comun este nu
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
din etapele incursiunii și află amănunte care îl consternează. Fusese, așadar, instrumentul unei influențe oculte, a unui fluid cosmic, în sensul ipotezelor de magie neagră. Premisa teoretică a nuvelei predispune, ca și în Omul din vis, la depășirea lejeră a firescului, a verosimilului. Prozatorul exploatează această deschidere îndeosebi în direcția fantasticului terifiant, redescoperind convențiile literaturii romantice, dar folosindu-le într-o convergență insolită și modernă. În confruntare cu un subconștient insidios și agresiv trăiesc și personajele nuvelei Somnul, anticipând intransigența morală
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
română în epoca Luminilor, RL, 1973, 7;V. Fanache, Studiile literare ale lui D. Popovici, ST, 1975, 2; Munteanu, Aristarc, 98-112; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1976, 377-385; Mihai Zamfir, D.Popovici - unul din mentorii noștri, LCF, 1978, 1; Iorgulescu, Firescul, 122-127; Conceptul de istorie literară în cultura românescă, îngr. și introd. Paul Cornea, București, 1978, 68-71; Păcurariu, Scriitori, II, 125-130; Al. Hanță, Idei și forme literare (până la Titu Maiorescu), București, 1985, 134, passim; Anghelescu, Lectura, 187-192; Nicolae Manolescu, Eminescu și
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
toată naturalețea lor adeseori naivă și stângace, altfel decât în scrierile timpului. Sobrietatea, reținerea, neutralitatea și aparentul dezinteres pentru literar al publicistului aflat în căutarea adevărului declanșează imboldul confesiv al oamenilor simpli, care se acomodează treptat cu postura de „actori”. Firescul ascunde însă o artă literară rafinată: interviurile își depășesc interesul sociologic sau psihologic pur, persoane reale convinse de îndreptățirea modului lor de existență devin personaje și sunt privite de autor cu simpatie, dar și cu un discret amuzament. SCRIERI: Rebarbor
MONCIU-SUDINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288233_a_289562]
-
Prozatori-critici, 115-119; Petrescu, Scriitori, 109-112; Iorgulescu, Rondul, 160-163; Ungheanu, Arhipelag, 157-161; Laurențiu Ulici, Tensiunea lucidității, CNT, 1977, 42; Roxana Sorescu, Dincolo de veleitate, talentul, VR, 1978, 11; Iorgulescu, Scriitori, 219-220; Marcel Petrișor, Vitralii, București, 1978, 214-219; Ciobanu, Însemne, II, 110-114; Iorgulescu, Firescul, 205-209; Cristea, Faptul, 260-265; Ștefănescu, Jurnal, 44; Băileșteanu, Refracții, 231-238; Nițescu, Atitudini, 301-305; Ierunca, Dimpotrivă, 181-185; Petrescu, Studii transilvane, 203-209; Dicț. scriit. rom., III, 309-311; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 187-189. M.Vs.
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
interes documentar, luminând aspecte din viața câtorva personalități ale epocii, precum și fragmente de bună proză autoreferențială, în care lirismul nostalgiei e jugulat de umor și autoironie. Și „însăilările” incluse în Din volbura vremii relevă aceste calități, la care se adaugă firescul povestirii, abilități de portretist (Ghiță Crișan, Ovid Densusianu, V. G. Morțun, I. Nădejde, C. Mille, Istrate Micescu, Ion Petrovici, C. Rădulescu-Motru, Radu D. Rosetti, Alfred Steed ș.a.) și un plus de îngrijire a stilului. Interesant se anunța și cel de-
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
Mihăilescu, Conceptul, I, 411-415; Simion, Scriitori, II, 337-353; Nicolae Manolescu, Arta criticii, RL, 1978, 35; Dimisianu, Opinii, 179-183; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 154-161; Raicu, Practica, 202-207; George, Sfârșitul, II, 262-266; Dobrescu, Foiletoane, I, 44-49, III, 127-135; Iorgulescu, Firescul, 106-109; Apolzan, Aspecte, 195-202; Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, București, 1983, 345-369; Grigurcu, Între critici, 56-67; Kalustian, Simple note, III, 184-187; Ornea, Actualitatea, 125-129; Anghelescu, Lectura, 210-214; Constantin Călin, Poezia lui Perpessicius, O, 1988, 16; Perpessicius interpretat de
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Iliescu”, RL, 1970, 10; Dimisianu, Prozatori, 183-187; Stănescu, Cronici, 170-175; Ardeleanu, „A urî”, 156-161; Georgescu, Printre cărți, 149-156; Tudor, Pretexte, 174-183; Iorgulescu, Rondul, 188-196; Ardeleanu, Opinii, 37-41; Culcer, Citind, 207-212; Ștefănescu, Preludiu, 209-213; Vlad, Lectura, 80-84; Georgescu, Volume, 24-31; Iorgulescu, Firescul, 201-205; Dana Dumitriu, Vocația esteticului, RL, 1980, 26; Cristea, Faptul, 218-222; Zaciu, Cu cărțile, 85-89; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 211-219; Culcer, Serii, 225-231; Piru, Debuturi, 82-86; Gorcea, Structură, 71-75, 88-92, 113-116, 214-217; Iorgulescu, Ceara, 135-139; Simuț, Diferența, 139-142; Livescu, Scene, 196-200
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
lirism și luciditate, O, 1976, 17; Iorgulescu, Scriitori, 120-121; Piru, Ist. lit., 501; Lit. rom. cont., I, 680-682; Gabriela Omăt, Viața e o șansă, CNT, 1986, 14; Romul Munteanu, Despre stele, concret și eroare, FLC, 1986, 24; Adriana Iliescu, Poezia firescului, RL, 1986, 26; Sultana Craia, Pierdut în vise, LCF, 1986, 35; Al. Piru, „Păsări apocrife”, SLAST, 1988, 32; Romul Munteanu, Viața e un drum..., FLC, 1988, 16 septembrie; Valentin F. Mihăescu, „Păsări apocrife”, LCF, 1988, 33; Adriana Iliescu, Mitic și
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
schiță amuzantă despre o obsesie nevinovată. Genul de umor trimite la o posibilă înrâurire a lui Mark Twain, scriitor din care la sfârșitul secolului al XIX-lea se traducea mult în România. Cu vremea, scrisul lui O. își pierde degajarea, firescul. Din preocupări didactice s-au născut câteva cercetări de istorie literară și folclor, caracterizate prin seriozitatea informației și rigoarea analizei (articolele Ceva despre epica lui Vasile Alecsandri, Straturi în poezia noastră poporană, cursurile de istoria limbii și a literaturii române
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
Scriitori, 129-135; Iorgulescu, Rondul, 115-120; Ciobanu, Critica, 162-165; Nicolae Manolescu, Evoluția unui romancier, RL, 1974, 31; Dumitru Micu, O secțiune într-o lume apusă, CNT, 1975, 2; Ardeleanu, Opinii, 120-123; Cristea, Domeniul, 279-282; Raicu, Critica, 157-160; Iorgulescu, Scriitori, 224-225; Iorgulescu, Firescul, 216-219; Nicolae Manolescu, Vânătorul, cobra și porumbelul sălbatic, RL, 1980, 7; Cornel Ungureanu, „Zile de nisip”, O, 1980, 10; Eugen Simion, Romanul de moravuri. „Zile de nisip”, RL, 1980, 52; Iorgulescu, Critică, 108-114; Zaciu, Cu cărțile, 97-101; Gheorghiu, Reflexe, 35-40
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
populației civile. Tot un amplu roman de război, bine construit, este Evadare în timp, care aduce în centrul acțiunii Războiul pentru Independență. Din nou evenimentele determină un stil obiectiv, sobru, convingător în observațiile de detaliu. Ca și în romanul precedent, firescul vieții obișnuite are tendința de a împinge existențele mai departe, dar de data aceasta nu este accentuată adaptabilitatea umană, ci tocmai transformarea vieții sub presiunea unui eveniment crucial. O. creează cu mână sigură scene de masă, „dovedind mai multă robustețe
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
Dandin sau Bărbatul dat pe bete, Bădăranul sau Burghezul gentilom), Beaumarchais (Căsătoria lui Figaro), Bernardin de Saint-Pierre (Mulatrul), precum și din Méllesville, Charles Desnoyers, Casimir Délavigne, Frédéric Soulié, D’Énnery, Eugène Labiche ș.a. Exploatând până la saturație comicul de limbaj, mizând pe firesc și spontaneitate, pe M. îl interesează nu realizarea literară, ci argumentele spectaculare ale textelor asupra cărora se oprește. SCRIERI: Un poet romantic, Iași, 1850; Baba Hârca, București, 1851; Masca pe obraz sau Hai să râdem, București, 1862; Apele de la Văcărești
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
București (1975). Indiferent de apartenența la un gen literar sau altul, scrierile lui M. pot fi considerate ca o „piesă de teatru” de mari dimensiuni, în care tema căutării neobosite a adevărului iese victorioasă din jocul istoriei. Autorul mizează pe firescul observației „caracterelor”, fără a-și aroga totuși „vanitatea” de moralist, pe consemnarea cu naturalețe a substanțialului „material didactic” reprezentat de faptele de viață cotidiană, ce se definesc de la sine prin ridicolul lor organic. Depășește determinările strict temporale din succesiunea situațiilor
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
Mircea Ghițulescu, Subtextul modului satiric, ST, 1975, 12; Ardeleanu, Opinii, 47-52; Ciobanu, Incursiuni, 144-148; Raicu, Critica, 115-127; Dimisianu, Nouă prozatori, 64-89; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 290-308; Ungureanu, Proză, 201-215; Baltag, Polemos, 137-142; Iorgulescu, Firescul, 194-197; Florin Faifer, Ultima piesă sau Lirismul alegoric al sarcasmului, CRC, 1981, 4; Victor Bibicioiu, Vitalitatea comicului, R, 1981, 1; Mircea Bențea, Exaltarea umanului, ECH, 1981, 1-3; Constantin Săplăcan, Convenție și implicare, ECH, 1981, 1-3; Ioan Buduca, Un moralist pentru
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
greu de găsit. În mod cert, formalismul lingvistic neobizantin impune între omul modern și fețele bisericești o anumită distanță birocratică, când nu o justificată indispoziție afectivă. De ce n-am putea spera ca viața în Biserică să redevină o experiență a firescului? S-ar cuveni să redescoperim simplitatea vieții parohiale, centrată pe slujirea lui Dumnezeu la marginea casei (după etimologia grecească a cuvântului parohie). S-ar cuveni să ne reamintim că Evanghelia, cu toate chemările sale sfinte, ne pune pe toți în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să cauți decât să crezi că ai găsit un adevăr universal fără să-l fi căutat vreodată. Nu în primul rând de erudiți are nevoie Biserica 2, ci de oameni care au descoperit entuziasmul cunoașterii vii și al iubirii spontane, firescul vieții duhovnicești, bucuria slujirii aproapelui și exigențele infinite ale Înțelepciunii lui Dumnezeu. Încă o dată: sunt meritorii acele școli de teologie care dau diploma unor oameni maturi intelectual, sănătoși emoțional, puternici duhovnicește, responsabili din punct de vedere civic, muncitori prin educație
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
timp văduvit de făgăduințe, adâncul de așteptare al umanității ar putea fi umplut numai de Evanghelia fericirilor. Dumnezeu nu se bucură de pierderea nimănui. În curând, va fi prea târziu ca Biserica să se mai bucure de omogenitatea religioasă și firescul creștinesc al „vechii Europe”, cu accentele sale superbe de ruralitate idilică și religie cosmică. Creștinismul mileniului trei va fi urban sau nu va fi deloc, atracția către orașe fiind globală. Critica „neopășunismului” nu are ca rădăcină o alegere de gust
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și un diafan histrionism, între discursul volubil și sentința ireductibilă, între licență și inovație, între certitudine și neprihănită șovăială. La toate aceste interstiții se întrupează chipul pacificat al unui bătrân care se încăpățânează să rămână veșnic tânăr. Taina firesculuitc "Taina firescului" Dacă ar fi să rezum într-o frază multele întâlniri - în grai sau tăcere - cu părintele Teofil Părăian, aș spune că acest monah întrupează, pur și simplu, taina firescului. Ca orice minune, acest firesc aduce printre oameni atât bucurie, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bătrân care se încăpățânează să rămână veșnic tânăr. Taina firesculuitc "Taina firescului" Dacă ar fi să rezum într-o frază multele întâlniri - în grai sau tăcere - cu părintele Teofil Părăian, aș spune că acest monah întrupează, pur și simplu, taina firescului. Ca orice minune, acest firesc aduce printre oameni atât bucurie, cât și îndoială. Foarte mulți sunt cei care se bucură de prezența sfinției sale - tineri și bătrâni. Totuși, pe cei care au ambiția să vâneze, peste noapte, spectaculoase performanțe duhovnicești, povața
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]