800 matches
-
Oricum, directorul său era, la începutul anilor '30 un om care se învîrtea în cercul cel mai de sus și cel mai restrictiv al puterii, împărtășindu-le și altora ceva din excitația acestei aventuri... făcîndu-i și pe alții părtași la firimituri... care nici nu erau așa de mici. Dacă citim mărturii de epocă, ne dăm seama ce greu se putea ajunge la rege, de pildă, și ce aventură uimitoare a avut directorul Cuvîntului. Aventură în care l-a dus, măcar o dată
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
el e un erou, dacă se poate național. Dar în același timp și un profitor al eroismelor de operetă și un mărunt întreținut al marilor regizori (e clar cine sunt aceștia). El s-a învățat să trăiască din expediente, din firimituri, din ce pică pe un articol, pe o cărțulie, pe un volumaș de versuri subțire ca o lamă (și tăios ca și ea pentru că - cine ar putea-o contesta - scriitorul român e talentat). Boala lui fundamentală e imobilismul, iar acesta
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2848_a_4173]
-
reneg principiile: puține, ascunse, dar încă necesare. Spre deosebire de ceilalți participanți la carnagiu, mâncam frumos, cu coatele strânse și spatele drept. Încheieturile se sprijineau discret de tăblia mesei, iar degetele rupeau pâinea cu o singură mână, fără să producă explozia de firimituri. Lingura nu vâslea prin ciorbă, iar furculița și cuțitul nu săreau dintr-o parte într-alta a farfuriei, împroșcând sos și bucăți de legume peste bord. Încă mai simțeam făcălețul maică-mii prins între brațe la spate și palma babacului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
duce pe apa Sâmbetei.“ Mihnea a rupt alt biscuit și l-a lipit de jumătatea de pe farfurie. Nu mergea treaba: arătau la fel, dar franjurile nu se potriveau, rămâneau numai spații libere între ele. Și-n plus, era plin de firimituri pe masă. I-am zis-o. „Asta-i și ideea.“, a răspuns Mihnea calm. „Nu poți reuși perfect o operație de segmentare a memoriei; cu-atât mai puțin, una de substituție. Amintirile intră, amintirile ies, dar urmele rămân. Comerțul neurocerebral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mele cu dungi, urmele de pastă de dinți pe care le lăsam în chiuvetă dimineața. Nu suporta târșâitul papucilor (zicea că semăn cu un moș), grămezile de vase murdare (cățărându-se pe pervazul ferestrei, cum le lăsam eu la prânz), firimiturile de pe masă (asta era de înțeles, nici pe mine nu mă încântau la alții). Îmi ascundea punga de medicamente, verzuie, adâncă, din care scoteam ba Debridatul, ba Pananginul, ba Nizoralul, în funcție de situație (totul era sortat pe mărimi, culori și forme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dau cu rigla peste mână. „ „Dar nici nu te duci peste ei, să faci scandal...“, l-am întărâtat. „Preferi să-i înjuri pe la spate, așteptând să-ți întindă un deget: o bursă, o avansare, niște bănuți în plus la salariu... Firimituri se găsesc pentru toată lumea; la un moment dat, îți vine și ție rândul la ciugulit.“ „Poate îmi vine, da’ n-o s-o recunosc niciodată-n fața ta! Mai întreabă-mă o dată.“ „Dar nu te-am întrebat nimic...“ „Cu-atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de bază, dezvoltarea lor fiind determinată În mod hotărâtor de oportunitățile de a-și procura hrana. Va rog să priviți cu atenție viața păsărilor, cu câtă cerbicie Își apără teritoriul de unde-și asigură hrana și cu câtă teamă Își ciugulește firimitura pentru a n-o pierde sau a nu fi atacată, aspecte valabile dealtfel pentru toate speciile. Omul nu face excepție de la această cutumă, așa cum nu a făcut excepție În toată existența lui. De aici marile și micile migrații În căutarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Și curând, în mod mașinal, copleșit de ziua mohorâtă și perspectiva tristă a zilei de mâine, am dus la gură o linguriță de ceai în care înmuiasem o bucată de madlenă. Dar chiar în clipa în care înghițitura amestecată cu firimiturile prăjiturii îmi atinseră cerul gurii, am tresărit, atent la lucrul extraordinar ce se petrecea în mine. O plăcere fermecătoare mă cuprinsese, mă izolase, fără să am noțiunea a ceea ce o pricinuise făcând în același timp ca vicisitudinile vieții să-mi
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
săi lupi, după ce a intrat sub „bagheta” oierilor și păstorilor de vite, pe care i-a deservit dintotdeauna cu credință, ca un prieten adevărat, Începând cu epoca de piatră până În zilele noastre, mulțumindu-se cu resturile de mâncare și cu firimiturile de pâine pe care le primeau sau le găseau În jurul colibelor. Acestea erau momeli pentru a deveni obedienți absolut omului. A nu se uita că această primă legătură creată Între om și câine va dăinui pentru totdeauna, fiindcă se bazează
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
arat. Florile toamnei, tufănelele și crizantemele se mai bucură încă în acest sfârșit de toamnă, iar păsările călătoare se pregătesc să plece în țările calde. Rândunelele nu mai găsesc hrană. Doar vrăbiile, sticleții, pitulici rămân, căci se mulțumesc și cu firimituri primite de la copii iar cu frigul s-au deprins cât de puțin. Cocorii pleacă în stoluri, adică mulți la un loc. În frunte zboară cel mai voinic cocor. Când acesta obosește, altul îi ia locul. Rândunelele se adună de asemenea
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
asupra lucrului său penibil, apăsat de soarta lui, dreptul dat guralivilor de a flecări, dreptul ziariștilor de a scrie tot felul de absurdități și în același timp și lucruri serioase, cât timp proletariatul nu obținealte înlesniri de la constituție decât nenorocitele firimituri pe care i le aruncăm de la masa noastră, în schimbul unui sufragiu favorabil prescripțiilor noastre, complicilor noștri, agenților noștri? Drepturile republicane pentru muritorul de foame sunt o amară ironie: nevoia unei munci aproape zilnice nu-i permite să se bucure de
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
felul de oferte și contraoferte, propuneri și contrapropuneri, s-ar putea ca în final ea să-și piardă consistența intrinsecă și chiar proprietățile specifice, așa încât deși fiecare parte obține „ceva” sau ce a dorit, ea nu mai mănâncă plăcintă, ci firimituri de plăcintă. Aceasta este situația ce desemnează o negociere de tip pierdere-pierdere în care ambele părți au de pierdut și se simt, la final, epuizate și nemulțumite. Încercăm, în continuare, să oferim o sinteză a literaturii de specialitate referitoare la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cărți, considerate de mulți chiar foarte bune, la care simt nevoia să sar peste pagini întregi. Dacă, să zicem, îți duci personajul (și, implicit, cititorul) pe peronul unei gări, ce rost are să insiști interminabil pe descrierea gropilor din asfalt, a firimiturilor ciupite în grabă de trei vrăbii zgribulite, din fața unui băiat cu geacă roșie, fes deșirat și pantaloni de trening, pe vocea obsesivă care se aude dintr-un difuzor: „Trenul X pleacă în cinci minute în direcția cutare“? Dacă autorul îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
în jurul meu s-au întâmplat mai mult lucruri triste decât mari bucurii, deși mă dor tendoanele lui Ahile de-mi sar ochii, tot mi-am găsit prilej de înseninare și de zburdat din te miri ce. Veți zice că sunt firimituri și poate chiar așa e. Dar eu una m-am îndestulat cu ele, de parcă ar fi fost adevărate festinuri. Toate micile întâmplări pe care le-am trăit sau văzut, despre care am citit sau auzit în jurul lui 1 martie mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
miezul nopții, agravată când se încălzește în pat, agravată când bea, cântă sau râde. Tuse uscată și spasmodică, în paroxisme, care se succed una după alta rapid. Expectorații galbene. Sângerări din nas și din gură. Senzație de greață, ca de la firimituri în gât sau ca de la pană în laringe. Tuberculoză laringiană cu emaciere TBC rapidă. Adenopatie TBC în hilurile pulmonare. Eriodictyon Bronșite cronice cu tuberculoză bronșică cu secreții bronșice abundente ușor de expectorat. Durere surdă în plămânul drept. Bronșită TBC cu
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ales, modernitatea și hipermodernitatea ne Îndeamnă să izgonim figura umană din peisaj, iar arta, de orice fel ar fi ea - literară, picturală, sculpturală sau muzicală -, să se hrănească cu un orgoliu ce persiflează aroganța cea mai plată, cu detaliile, cu firimiturile marii arte trecute: cu culoare sau compoziție În sine, cu efecte surprinzătoare, cu sunete disparate ce imită suntele naturii În care omul și sentimentul său specific sunt evacuate, cu istorii care trebuie să conțină culori, mirosuri, accidente exotice, În nici un
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
noblețe incontestabilă al lui Dumitru Isac m-a salvat pur și simplu din capcana foametei. Pe parcursul primului an de studenție s-a întâmplat să dau de mai multe ori peste Zeița Fortuna care, când ne întâlneam, mă trata generoasă cu firimiturile bacanalelor sale milostive. Dar când, din nefericire, am dat câteodată de personalitatea tumultuoasă a Zeiței Răzbunării, aceasta mă copleșea cu pretinsele delicii ale unui ciomag zdravăn, repezindu-se împotriva mea fără motiv legitim. Doi dintre prietenii mei din mișcarea "Bnei
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
este găsirea unei bucăți de pîine. Toți vînd ceva, de la naive brățări din sîrmă de cupru și pînă la extrem de stilizatele statuete din lemn de abanos. Ca alb ești privit ca un nabab care nu se îndură să arunce cîteva firimituri celor flămînzi. Ei nu înțeleg că n-ai nevoie de brățara din sîrmă de cupru, grosolană și fără gust. Nu-i scump, domnule, de ce nu cumperi? Dacă nu-i scump ei nu pricep de ce n-o cumperi. Ești însoțit pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se măsura și încă se măsoară în "picioare". Cum de nu m-am gîndit?! Am o lună de cînd nu l-am întîlnit pe señor Lázaro. O fi găsit comoara? Cinstit ar fi să-mi dea și mie acolo, o firimitură. Poate că este cam lacom... Curățătorul de palmieri Manuel nu avea încă trei decenii, dar părea mai bătrîn. Era însurat și copiii au curs cu nemiluita. Se descurca binișor, mai ales după ce s-a apucat de o muncă periculoasă. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de la mesele foarte sărace, sau era introdusă de deținuții nou veniți în căptușeala hainelor, în batiste, astfel că, după cum spunea Părintele Justin Pârvu, „Sfânta Împărtășanie era ca Sfintele Moaște”. „Împărtășania, ca să fie mai asigurată, o puneam în batistă cu niște firimituri de pâine uscată.” 2. Pe de altă parte, ne arată curajul celor care introduceau în închisoare pâine, anafură și chiar vin. 3. Nu în ultimul rând, e scos în evidență spiritul de jertfă, pentru că cei care introduceau în închisoare bunuri
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
15-21: O, milostivule, Tu care Din doi ciortani și cinci colaci Făcuși un munte de mâncare Să saturi gloate de săraci. Repetă bunule minunea Și ospătează mii de guri Iar mie - ascultă-mi rugăciunea Dă-mi doar un coș cu firimituri. În „Întuneric” își recunoaște „nedestula mea credință”, pe de altă parte vorbește de „Glasul deznădejdii mele”, în timp ce „Limită” e scrisă într-un registru sumbru, în care speranța nu mijește deloc. Eu sunt cel care s-a trezit în groapă / Și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Fii atent, Cristi. Spre deosebire de tine, acea „biată“ plantă știe că nu e singură pe lume, că bunăstarea ei depinde de bunăstarea celorlalți. Chiar În mână cu pâinea - Soarele - și cuțitul - clorofila - ea știe că ceilalți, care poate râvnesc la o firimitură de pâine care-i cade de pe masă, o ajută să rămână cumpătată, căci altminteri... Iar pentru asta ei trebuie să trăiască. Unul e chiar iepurașul care ar roade-o cu cea mai mare plăcere. Și, cum varza nu-și poate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
moșu’ că noi știm și d-aia zice că pentru salam, dar la o adică puțin Îi pasă ce știm noi ori ce ne dă mâna nouă să credem. Ei fac legea și mai mâncăm și noi de pe urma lor. Cu firimiturile de la masa lor ne ținem zilele până la urmă. Poate că d-asta ne-au și chemat. O cutie de bere ne e prea de-ajuns mie și lui Andrei, dar salam e cât să dai și la câini. Stăteam toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
spus cinci mii de căciulă, trântește Andrei, și deja Îmi dau seama cam ce are el În cap. - E enorm, zic. Poate cinci mii pentru amândoi, așa mai c-ar fi mers. Hansi se ridică și-și scutură blugii de firimituri de pâine prin farfuriile cu zgârciuri de splină și bojoc amestecate cu scrum și mucuri de țigară, răsfirate de-a lungul culoarului dintre saltele. Acuma-l văd că-i mai Înalt cu cel puțin un cap decât oricare dintre noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
când ne-am urcat În vagoane ca să fim repatriați ni s-a dat niște pâine... pâine adevărată, nu ceva... Și acest lucru rămâne În memorie... Eu și acum am rămas cu un obicei: este teribil pentru mine când cineva aruncă firimiturile de pâine - mi se pare că e un sacrilegiu, mi-e și rușine uneori... Cum se desfășura o zi obișnuită În lagăr, chiar dacă nu erau zilele asemănătoare? Trezirea era foarte de dimineață. Să vă spun o chestie: dormitul era ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]