3,336 matches
-
În Mite, criticul-romancier pune pe seama lui Eminescu această concepție fiziologist-organicistă, pentru că, la un moment dat, poetul afirmă: "Literatura pornește din viață, adică din felul cum concepem viața sau cum o trăim potrivit structurii sufletești, care, la rândul ei, depinde de fiziologie; aptitudinile psihice sunt dictate de biologie"; sau, în alt loc: "Pesimismul filosofic este numai o concepție a lumii fără nici o legătură cu viața de toate zilele. Pesimismul meu nu e aici (și se lovi pe frunte), ci aici (și se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
toate zilele. Pesimismul meu nu e aici (și se lovi pe frunte), ci aici (și se lovi peste corp), în organe, în sânge, în celule". Care va să zică, vocația creatoare se manifestă în felul unei fatalități biologice, ceea ce face ca fizionomia (și fiziologia) să determine, în mod necesar, o anumită conformație psihică, iar aceasta, la rândul ei, impune un gen particular de creativitate: "Funcția mea este exclusiv lirică; creez din propria mea substanță, din sentimentul și sensibilitatea mea [...], pe care la nevoie mi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
330; statisticile mai înregistrau 249 de studenti "mediciniști" în 1919-1920, 569 în 1920-1921, 380 în 1925-1926 etc.64. În 1835, programa de învătământ prevedea, în conformitate cu legea în vigoare la acea dată, ca studenții să parcurgă enciclopedia medicinei, istoria medicinei, anatomie, fiziologie, igienă, patologie și terapeutică a bolilor interne, farmacologie, farmacie teoretică și practica, chirurgie, clinică internă / externă, probleme teoretice și practice ale nașterilor, medicină legală și poliție medicală 65. S-a adăugat la această programa anatomia patologica, fiziologia comparată, farmacodinamica, eliminându
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
istoria medicinei, anatomie, fiziologie, igienă, patologie și terapeutică a bolilor interne, farmacologie, farmacie teoretică și practica, chirurgie, clinică internă / externă, probleme teoretice și practice ale nașterilor, medicină legală și poliție medicală 65. S-a adăugat la această programa anatomia patologica, fiziologia comparată, farmacodinamica, eliminându-se poliția medicală (1849)66. Să mai spunem că anumite cursuri, precum anatomia comparată, patologia generală, anatomia patologica, igienă și medicină legală, au avut un regim facultativ în programa de studii medicale în perioada 1857-187667. Facultatea de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
care susțineau 11 cursuri, mai mult teoretice decât experimentale; dar optică s-a schimbat către mijlocul secolului al XIX-lea, învățământul medical orientându-se net în direcția pregătirii unor practicieni 68. În consecință, au apărut institutele de anatomie, respectiv de fiziologie, bacteriologie și terapeutică (1895) și s-au dezvoltat două spitale universitare în aceeași idee a consolidării învățământului clinic (St. Jean și St. Pierre)69. În 1909 cele 65 de cursuri ale facultății erau susținute de 11 profesori ordinari și doi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
comparată; botanica, mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva, calculul diferențial și integral, teoria probabilităților și aritmetică socială), precizând totodată că fizica
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva, calculul diferențial și integral, teoria probabilităților și aritmetică socială), precizând totodată că fizica se studia în trei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Segărceanu trebuia să i se fi recunoscut de către Consiliul profesoral al Școalii Naționale de Medicină și Farmacie validitatea diplomei obținută la Universitatea Liberă din Bruxelles, iar apoi să participe la o examinare ce va fi avut patru probe (una scrisă fiziologie, patologie medicală și chirurgicală, obstretică sau anatomie patologica, o altă clincă, a treia de medicină legală și, în final, o testare orală chirurgie și obstretică), potrivit Regulamentului pentru esaminarea titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
până la un punct, ci chiar de studenții în medicină și de mulți medici"120. Pentru Zosin, psihiatria, conturată ca știință, reprezintă o rezultantă istorică a unor condiționări lente și laborioase ale concepțiilor despre psihic completate de descoperirile de importanță ale fiziologiei nervoase. În special în "Constituirea psihiatriei ca știință pozitivă", această viziune este pregnantă. Abilitatea cu care este condusă ideea determinismului istorico-biologic evidențiază capacitatea de mare sinteză și gândirea dialectică, familiară autorului. Lucrarea este o lecție de istorie a psihiatriei, o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
peste 800 de pagini, autorii prezentau două părți relativ distincte: partea I cuprindea sindroamele clinice în raport sigur sau ipotetic cu alterațiile glandelor endocrine; sunt prezentate sindroamele de origine tiroidiană, paratiroidiană, genitală, corticosuprarenală, hipofizară, pancreatică; partea a II-a expunea fiziologia glandelor cu secreție internă. Acest tratat a avut un succes excepțional. Recenzii elogioase au fost semnate de L. Lépine, Gh. Achard, Laigule Lavastine, Bacelli, G. Garrieri 122. La Iași, prof. C. I. Parhon a atras în jurul său un colectiv de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
materială""125. Mai departe, în aceeași prelegere, C. I. Parhon afirmă: "Psihicul întreg se găsește, astfel, redus la o influență chimică; el nu se poate dezvolta nici menține dacă iodul lipsește. Un astfel de rezultat aruncă o lumină nouă asupra fiziologiei gândirii". Sub această incidență trebuie privită activitatea lui C. I. Parhon în domeniul psihiatriei. Fiind unul dintre pionierii concepțiilor etiologiei endocrine într-un mare număr de tulburări nervoase, pe care le interpreta atât de organic, C. I. Parhon nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
C. I. Parhon) și al secretarului de redacție (L. Ballif). Cu toate greutățile materiale, revista și-a menținut tot timpul un echilibru structural, din numărul total de articole, peste 1.000 de lucrări având tematică neuro-pshio-endocrinologia, psihopatologia, elemente de antropologie, fiziologie, chimie biologică etc., toate însă cotangente profilului de bază. Pe lângă colaboratorii permanenți ai Buletinului (C. I. Parhon, L. Ballif, C. H. Ballif, V. Mârza, soții Ornstein, Maria Briese, Zoe Caraman etc.), în paginile revistei au publicat recenzii, studii și cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu Abarel), Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie (București, 1939, nr. 7-9, Notes sur les syndromes pluriglandulaires expérimentaux (în colaborare cu Mateescu și Tupa), Rev. neurol., 1913, nr. 13. 11. C. I. Parhon, Rolul hormonilor în fiziologia și patologia sistemului nervos, Mișcarea med. rom. (Craiova), 1939, nr. 5-6, p. 329. 12. C. I. Parhon, L'influence de la tyroidectomie sur la survie des animaux en état d'inanition (în colaborare cu Gh. Marinescu), C.R., Soc. Biol., 1909. 13
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
formație de clinician și de fiziolog. Ca bursier, după absolvirea facultății din Iași, a lucrat câțiva ani în laboratorul fiziologilor englezi de renume mondial Sherrington, Langley și Douglas. După ce a funcționat o vreme ca șef de lucrări al Catedrei de fiziologie, concomitent practicând și medicina clinică (a fost și conferențiar de clinică medicală), a preluat catedra de psihiatrie, pe baza activității depuse la Socola în cadrul școlii lui C. I. Parhon și a competenței sale în neurofiziologie. Prof. L. Ballif a deținut
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
această optică a privit profesorul Ballif întreaga psihiatrie. La originile acestei concepții recunoaștem, în primul rând, ideile mai vechi ale Școlii de la Socola, conturate încă în epoca lui Brăescu și concretizate prin opera prof. C. I. Parhon. Contactul îndelungat cu fiziologia experimentală în care prof. Ballif s-a format în tinerețe a întărit această concepție materialistă. Ne explicăm deci viziunea biochimică și fiziologică cu care a abordat profesorul Ballif studiul bolilor psihice, lucru care rezultă din întreaga sa activitate științifică. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
este numit "un cenușer român", "amploiat" liberal pripășit în Dobrogea pentru a face educație politică, administrativă și economică "sălbaticilor" dobrogeni. Eminescu sesiza în Macedonski o categorie de politicieni "roșii" pe care turcii i-au numit genabet-tacâm. Jurnalistul prefațează, cu această "fiziologie", publicarea documentelor, în același număr, dezvăluind cine este "cenușerul". Și, nu după muilt timp, mare i-a fost mirarea când constată (la 21 aprilie 1879) că, la noi, corupția nu numai că nu este sancționată de lege, dar și premiată
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
observație-vedetă: în poezie, "grupurile de cuvinte scrise alcătuiesc, în ultimă instanță, un singur cuvânt compus" (Goethe spusese că o poezie este un trop imens!). Propria explicație vizând ideea de Necuvinte e de găsit într-un eseu dintre cele mai interesante, Fiziologia poeziei sau despre durere: "Ca vehicul poetic (...), cuvântul scris tinde să-și piardă proprietățile sintactice, integrându-se unei morfologii pure, în care o propoziție, sau chiar o frază întreagă are valoarea funcțională a unui singur cuvânt, sau chiar a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a unui singur cuvânt, sau chiar a unui singur fonem. Astfel, în structura unei poezii, grupurile de cuvinte transportă un ce aparte, un supra-cuvânt sau mai bine zis un necuvânt". Grație "necuvintelor", viziunea (primenită) ia forma unui început adamic. De la fiziologia poeziei să trecem la argumentele Despre limbajul artistic. Rostirea de structură clasică zice eseistul se sprijină pe substantive, acestea cu încărcătură statică; în cea de tip romantic, pe verbe, vehicule dinamice (Disjuncție similară, adăugăm noi, la Paul Valéry în Caiete
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
respectivă, nu știu așadar ce înseamnă "condiția umană", pare să se refere la Om, la miracolul Om, dar parțializîndu-l, vorbind despre el ca despre "singurul "lucru" din lume a cărui ființă este alcătuită din timp" (!) i-auzi! -, despre "anatomia și fiziologia existenței umane". Asta putea să facă mai bine probabil un medic legist. În fine, mă zgîrie termenul "definitivă", adică această hartă chiar nu a mai evoluat, sau cel puțin percepțiile despre dînsa? Mi-e greu să fiu de acord cu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
vibrează altfel decît realitatea din jur. Imprecisă, mîngîierea alunecă, căutînd ceva parcă, dar negăsind, atin gînd fără să atingă și fără să se oprească, dansînd ritualic în necunoscut. Levinas susține că "mîngîierea transcende sensibilul", oricum nu este o chestiune de fiziologie, dar nici una artistică, ci mult mai mult. E ca o mîngîiere pe suflet, pe care atît de puțini știm să o primim și mai puțini să o dăruim. Este o stază greu de surprins în cuvinte, greu pînă și de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și cînd și unde să te oprești. Iar W. James, fiul unui discipol al lui Swedenborg, nu a știut și, în Principles of Psychology (1877), a reîntemeiat psihologia pe alte principii decît cele teologice. Totul a devenit un soi de fiziologie mecanică și statistică a sufletului. Acesta a devenit obiectul "cunoașterii științifice". Adică a început să fie măsurat cu metrul, pînă în ziua de astăzi. Din punctul meu de vedere, W.James a fost un atmahan, un "asasin al sufletului". Această
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
efect ”placebo”); este de preferat hidromasajul mâinii în imersie, în algoneurodistrofii, aceasta fiind singura modalitate posibil de aplicat într-o primă fază. 6. Aplicațiile masajului în afecțiuni cardio vasculare 6.1. Efectele masajului asupra inimii Din punct de vedere al fiziologiei cardiace, munca pe care o desfășoară cordul prezintă o importanță deosebită, această muncă fiind proporțională cu debitul și presiunea sanguină. Masajul lent și centripet diminuează presiunea arterială și determină producerea unei ușoare accelerări a frecvenței cardiace, care poate fi pusă
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
și s-a ajuns la concluzia că, ̀ n această situație, arteriolele și arterele vor reacționa printr-o adaptare corespunzătoare. Creșterea debitului se poate datora și numai unei accelerări a curentului sanguin, fără a fi necesară neapărat creșterea calibrului vaselor. Fiziologia vasculară ne arată că, atunci când se produce o vasodilatație a capilarelor datorită creșterii metabolismului local (creșterea producției de CO2, scăderea pH-ului), are loc o adaptare regională și segmentară sub forma vasodilatației arterelor mici. Acest fenomen nu poate fi transpus
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
interioare, a însăși naturii umane. De fapt, spiritualitatea indiană a fost tot timpul preocupată nu atît de informare, cît de transformare, de înnoire continuă, de convertire și de renaștere, de schimbarea inimii și transmutația alchimică a sufletului. Un soi de fiziologie mistică caracterizează spiritualitatea indiană, consacrînd omologia corp-macrocosmos. În jainism, cosmosul e primul OM (AUM), printre mi-turile nașterii Cuvîntului fiind și cel hindus, al lui Shabda-Brahman (Sunetul lui Brahman), iar în Bhagavad-Gita trupul este numit cîmp, cu-noașterea acestuia fiind considerată adevărata
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
orice tip de organizație, inclusiv în cazul întreprinderilor. Să explicităm aceste interacțiuni cu ajutorul unor diagrame. Cele cinci sisteme își au originea din funcționarea sistemului nervos central uman și atât aranjarea lor spațială, cât și interacțiunile dintre ele sunt bazate pe fiziologia complexului creier/corp uman. Asemănarea cu diagrama fiziologiei corpului uman este clară (vezi figura 1.13). Se poate observa că: funcționarea este același lucru ca și sistemul 1; metasistemul constă din sistemele 2, 3, 4 și 5; sistemul 4 interacționează
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]