916 matches
-
condiții statice. Exerciții pentru membrele inferioare υ Pacientul: în decubit dorsal, cu membrele inferioare în triplă flexie și cu tălpile sprijinite pe perete sau pe scara fixă. ω KT este în lateral, P și CP pe genunchi, și acționează prin: - flexia coapselor pe trunchi, menținând genunchii flectați; - flexia coapselor pe trunchi, concomitent cu flexia capului și gâtului și a regiunii dorsale înalte. Fig. VIII.30 a, b Φ INDICAȚII METODICE: în timpul conducerii exercițiului, regiunea lombară și cea dorsală joasă trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Pacientul: în decubit dorsal, cu membrele inferioare în triplă flexie și cu tălpile sprijinite pe perete sau pe scara fixă. ω KT este în lateral, P și CP pe genunchi, și acționează prin: - flexia coapselor pe trunchi, menținând genunchii flectați; - flexia coapselor pe trunchi, concomitent cu flexia capului și gâtului și a regiunii dorsale înalte. Fig. VIII.30 a, b Φ INDICAȚII METODICE: în timpul conducerii exercițiului, regiunea lombară și cea dorsală joasă trebuie să se mențină în contact cu solul; se
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
inferioare în triplă flexie și cu tălpile sprijinite pe perete sau pe scara fixă. ω KT este în lateral, P și CP pe genunchi, și acționează prin: - flexia coapselor pe trunchi, menținând genunchii flectați; - flexia coapselor pe trunchi, concomitent cu flexia capului și gâtului și a regiunii dorsale înalte. Fig. VIII.30 a, b Φ INDICAȚII METODICE: în timpul conducerii exercițiului, regiunea lombară și cea dorsală joasă trebuie să se mențină în contact cu solul; se acordă atenție mișcărilor de respirație; se
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
înainte de începerea exercițiului, se expiră prelung în timpul exercițiului. υ Pacientul: în decubit dorsal, membrele inferioare întinse, sprijinite de perete, bazinul la 20-30 cm de perete. ω KT este plasat în lateral, P și CP pe suprafața plantară a picioarelor; acționeazăprin: - flexii alternative a membrelor inferioare pe abdomen; - abducția și adducția membrelor inferioare; - forfecări ale membrelor inferioare. Fig. VIII.31 a, b, c, d Φ INDICAȚII METODICE: în timpul exercițiului, pacientul menține regiunea lombară în contact cu solul; se pune accent pe flexie
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
flexii alternative a membrelor inferioare pe abdomen; - abducția și adducția membrelor inferioare; - forfecări ale membrelor inferioare. Fig. VIII.31 a, b, c, d Φ INDICAȚII METODICE: în timpul exercițiului, pacientul menține regiunea lombară în contact cu solul; se pune accent pe flexie; la revenire, membrul inferior nu trebuie să lovească peretele (șocul se resimte la nivel lombar); se acordă atenție sincronizării respirației cu mișcările pasive executate. Exerciții pentru trunchi υ Pacientul: așezat pe sol pe o planșetă cu role, cu fața la scara fixă
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
scara fixă. Exerciții pentru mușchii fesieri υ Pacientul: culcat ventral, membrele inferioare în afara suprafeței de sprijin, plantele pe sol, genunchii ușor flectați, mâinile apucă marginea banchetei. ω KT se află în spatele pacientului, P și CP pe glezne. Acțiunea: KT execută: - flexia alternativă, apoi simultană a gambelor; - abducția și adducția membrelor inferioare, concomitent cu orizontalizarea lor; - orizontalizarea alternativă, apoi simultană a membrelor inferioare. Fig. VIII.34 a, b, c, d Φ INDICAȚII METODICE: toate exercițiile trebuie executate cu coloana lombară într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
viața sa coloana vertebrală l-a trădat o dată, recidiva este oricând posibilă, dacă spatele, în tot ansamblul său, nu va ține cont de anumite restricții. Acestea vizează evitarea întinderilor ligamentare și compresiunile discale, expunerile coloanei la solicitări fizice mari, precum și flexia sau înclinarea laterală a trunchiului, atunci când se ridică greutăți (Vlad, 2003). Modalitățile de profilaxie și recuperare în spondilartrită (anchilozantă/anchilopoietică)tc "Modalitățile de profilaxie și recuperare în spondilartrită (anchilozantă/anchilopoietică)" Fiind o afecțiune reumatică cu un prognostic funcțional sever, se
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dorsal, pe pat tare, fără pernă sub cap, dar cu o pernă sub regiunea lombară; • articulația coxo-femurală să fie poziționată în extensie, cu genunchii menținuți în extensie; • umerii în abducție 45° și în ușoară răsucire externă; • cotul și degetele în flexie, pumnul în ușoară extensie. 2. Program kinetoterapeutic. În perioadele în care coloana devine dureroasă și se instalează inflamații rebele, se vor utiliza contracțiile izometrice, pentru a tonifia atât musculatura paravertebrală, cât și cea a centurilor. Pe fața dorsală a trunchiului
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
asigurarea bunei funcționări a coloanei vertebrale (Lascarache și Guțiu, 1985). Mobilizarea coloanei lombare υ Pacientul: în decubit dorsal, picioarele flectate, brațele pe lângă corp. ω KT este plasat în lateral, P pe un genunchi, CP la baza toracelui. Acțiunea: KT execută flexia gambelor pe coapse și a coapselor pe trunchi. Fig. VIII.35 a, b Φ INDICAȚII METODICE: mișcarea membrului inferior este condusă de către KT, care urmărește ca talpa să alunece pe masă, picioarele să fie flectate pe direcția lor anatomică, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mișcarea este executată numai în condițiile în care nu există durere. υ Pacientul: în cvadrupedie. ω KT este plasat în lateral, P pe regiunea lombară, CP pe abdomen. KT execută o gamă largă de mișcări, din care trebuie reținute următoarele: - flexia și extensia accentuate ale coloanei lombare; - legănarea în sens contrar a centurilor scapulară și pelviană, cu schimbarea P și CP pe bazin și pe umărul opus; - bascularea unui picior înapoi în extensie și revenirea printr-o flexie mult peste nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
trebuie reținute următoarele: - flexia și extensia accentuate ale coloanei lombare; - legănarea în sens contrar a centurilor scapulară și pelviană, cu schimbarea P și CP pe bazin și pe umărul opus; - bascularea unui picior înapoi în extensie și revenirea printr-o flexie mult peste nivelul piciorului de sprijin (spre torace); P pe fața ventrală a coapsei, CP pe torace; - flexia brațelor și apropierea bazinului de călcâie, revenire cu îndreptarea coloanei. Fig. VIII.37 a, b, c Fig. VIII.37 d, e Φ
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pelviană, cu schimbarea P și CP pe bazin și pe umărul opus; - bascularea unui picior înapoi în extensie și revenirea printr-o flexie mult peste nivelul piciorului de sprijin (spre torace); P pe fața ventrală a coapsei, CP pe torace; - flexia brațelor și apropierea bazinului de călcâie, revenire cu îndreptarea coloanei. Fig. VIII.37 a, b, c Fig. VIII.37 d, e Φ INDICAȚII METODICE: controlul KT trebuie să vizeze corectitudinea execuției mișcărilor; alternarea corectă a membrelor solicitate, armonizarea respirației cu
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
spate; P și CP adaptate direcției de deplasare a membrelor inferioare. Acțiunea: - balansarea membrelor inferioare înainte și înapoi; P și CP - pe gambe, treimea proximală; - balansarea membrelor inferioare în lateral dreapta și stânga; P și CP - pe coapse, treimea distală; - flexia gambelor pe coapse și a coapselor pe abdomen; P și CP - pe coapse, treimea distală. Acțiunea este gradată prin plasarea pacientului în decubit dorsal pe banca de gimnastică, sprijinită într-un unghi acceptabil la scara fixă. Pe măsură ce capacitatea de adaptare
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în sus, cu privirea îndreptată spre partea înclinării. Fig. VIII.40 a, b Mobilizarea coloanei cervicale υ Pacientul este așezat. ω KT se află în spate, P și CP pe parietal. Acțiunea: mobilizarea capului și a gâtului în toate direcțiile (flexie, extensie, înclinare laterală, dreapta, stânga, răsucirea spre dreapta și spre stânga). Fig. VIII.41 a, b Fig. VIII.41 c, d, e, f Φ INDICAȚII METODICE: acțiunea se execută lent; mișcările sunt executate până la limita mobilității articulare. Educarea respirației Se
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
unei rezistențe opuse de către KT. Dacă din cauza spondilartritei anchilozante (SA) are loc o anchiloză a articulațiilor costo-vertebrale, cu orizontalizarea coastelor (deci cu fixarea toracelui în expirație, ce poate fi însoțită și de o cifoză dorsală rigidă, cu capul proiectat în flexie anterioară rigidă), consecințele se vor manifesta printr-o disfunție ventilatorie restrictivă gravă. În acest sens, se impune să se insiste asupra programului de asuplizare și corectare a poziției coloanei vertebrale la bolnavii cu SA, încă din primele faze ale bolii
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
fi urmată și în acest capitol prin intermediul goniometriei. Utilitatea ei este de o mare importanță pentru KT, indiferent dacă este vorba de kinetoterapia pasivă sau de cea activă. În orice situație, acest reper marchează momentul intervenției kinetoterapeut ice (Sdic, 1980). • Flexia și extensia se determină din poziția ortostatică, cu goniometrul plasat pe partea laterală a trunchiului. • Aprecierea coloanei vertebrale în totalitate, cât și: - pentru regiunea lombară - goniometrul este plasat în dreptul primei vertebre sacrate; - pentru regiunea dorsală - goniometrul este plasat în dreptul primei
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
șirei spinării, prin intermediul unei scale de la 0 la 5. Testarea musculară se execută în doi timpi. Mai întâi se verifică dacă pacientul poate executa activ mișcarea, iar apoi se verifică mușchii care realizează mișcarea, valoarea lor funcțională. Testarea mișcării de flexie. Testarea musculaturii gâtului Se aplică scara 0-5, în care: 0 - nu se percepe contracție la nivelul mușchiului sternocleidomastoidian; 1 - este posibilă contracția la palparea pe fața antero-exterioară a gâtului; 2 - decubit lateral, capul și gâtul în extensie, se realizează flexia
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
flexie. Testarea musculaturii gâtului Se aplică scara 0-5, în care: 0 - nu se percepe contracție la nivelul mușchiului sternocleidomastoidian; 1 - este posibilă contracția la palparea pe fața antero-exterioară a gâtului; 2 - decubit lateral, capul și gâtul în extensie, se realizează flexia gâtului; 3 - decubit dorsal, capul în afara suprafeței de sprijin, se execută flexia împotriva gravitației; 4 - decubit dorsal, capul în afara suprafeței de sprijin, flexia capului și gâtului împotriva unei rezistențe moderate; 5 - aceeași poziție, flexia capului și gâtului împotriva unei rezistențe
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
se percepe contracție la nivelul mușchiului sternocleidomastoidian; 1 - este posibilă contracția la palparea pe fața antero-exterioară a gâtului; 2 - decubit lateral, capul și gâtul în extensie, se realizează flexia gâtului; 3 - decubit dorsal, capul în afara suprafeței de sprijin, se execută flexia împotriva gravitației; 4 - decubit dorsal, capul în afara suprafeței de sprijin, flexia capului și gâtului împotriva unei rezistențe moderate; 5 - aceeași poziție, flexia capului și gâtului împotriva unei rezistențe importante. Testarea mișcării de extensie Se execută din decubit ventral, numai că
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
la palparea pe fața antero-exterioară a gâtului; 2 - decubit lateral, capul și gâtul în extensie, se realizează flexia gâtului; 3 - decubit dorsal, capul în afara suprafeței de sprijin, se execută flexia împotriva gravitației; 4 - decubit dorsal, capul în afara suprafeței de sprijin, flexia capului și gâtului împotriva unei rezistențe moderate; 5 - aceeași poziție, flexia capului și gâtului împotriva unei rezistențe importante. Testarea mișcării de extensie Se execută din decubit ventral, numai că la scala 1 se palpează spleniusul capului înapoia apofizei mastoide. În
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și gâtul în extensie, se realizează flexia gâtului; 3 - decubit dorsal, capul în afara suprafeței de sprijin, se execută flexia împotriva gravitației; 4 - decubit dorsal, capul în afara suprafeței de sprijin, flexia capului și gâtului împotriva unei rezistențe moderate; 5 - aceeași poziție, flexia capului și gâtului împotriva unei rezistențe importante. Testarea mișcării de extensie Se execută din decubit ventral, numai că la scala 1 se palpează spleniusul capului înapoia apofizei mastoide. În rest, toate procedeele sunt identice ca la flexie, doar poziția de
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
5 - aceeași poziție, flexia capului și gâtului împotriva unei rezistențe importante. Testarea mișcării de extensie Se execută din decubit ventral, numai că la scala 1 se palpează spleniusul capului înapoia apofizei mastoide. În rest, toate procedeele sunt identice ca la flexie, doar poziția de testare este de decubit ventral. Testarea musculaturii trunchiului. Testarea flexiei trunchiului Se testează de fapt mușchiul marele drept abdominal care realizează flexia trunchiului. Ca mușchi accesori sunt micul și marele oblic ai abdomenului. Din decubit dorsal pe
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de extensie Se execută din decubit ventral, numai că la scala 1 se palpează spleniusul capului înapoia apofizei mastoide. În rest, toate procedeele sunt identice ca la flexie, doar poziția de testare este de decubit ventral. Testarea musculaturii trunchiului. Testarea flexiei trunchiului Se testează de fapt mușchiul marele drept abdominal care realizează flexia trunchiului. Ca mușchi accesori sunt micul și marele oblic ai abdomenului. Din decubit dorsal pe masa de lucru, se fixează genunchii. 0 - nu se percepe contracție musculară; 1
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
se palpează spleniusul capului înapoia apofizei mastoide. În rest, toate procedeele sunt identice ca la flexie, doar poziția de testare este de decubit ventral. Testarea musculaturii trunchiului. Testarea flexiei trunchiului Se testează de fapt mușchiul marele drept abdominal care realizează flexia trunchiului. Ca mușchi accesori sunt micul și marele oblic ai abdomenului. Din decubit dorsal pe masa de lucru, se fixează genunchii. 0 - nu se percepe contracție musculară; 1 - se palpează mușchii, dar trunchiul păstrează poziția de decubit dorsal; 2 - coloana
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
poziția zero); - mișcarea se consideră liberă, până în momentul în care solicitarea determină deplasarea unghiului său inferior. Mobilizările pasive ale articulației scapulo-humerale se execută în planuri diferite, astfel: • în plan frontal se execută abducția și adducția; • în plan sagital se execută flexia și extensia; • în plan transversal - rotația internă și externă, precum și răsucirile. Abducția υ Pacientul: așezat pe un taburet, brațele pe lângă corp. ω KT este plasat în spate, P pe cot, CP pe umăr. Acțiunea: abducția brațului. Fig. IX.8 a
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]