58,483 matches
-
trezea în mine un spor de vitalitate. Linnaeus a fost botanist dar și medic știind foarte bine de ce au nevoie oamenii ca să fie sănătoși și veseli. Floarea lui îmi amintea de mama, floarea fiind simbol pentru sexul femeilor. Sexul mamei, floarea din care și eu mă născusem. în Zohar stă scris: "Imediat după ce a apărut omul s-au arătat repede și florile". Floarea de bronz a lui Linné povestea și despre nașterea mea, făcându-mă să-mi închipui cum m-am
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
ca să fie sănătoși și veseli. Floarea lui îmi amintea de mama, floarea fiind simbol pentru sexul femeilor. Sexul mamei, floarea din care și eu mă născusem. în Zohar stă scris: "Imediat după ce a apărut omul s-au arătat repede și florile". Floarea de bronz a lui Linné povestea și despre nașterea mea, făcându-mă să-mi închipui cum m-am străduit să ies din "floare" pricinuindu-i atâta durere mamei - intrând direct în timpul îngrozitor al istoriei, când Europa era devastată de
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
fie sănătoși și veseli. Floarea lui îmi amintea de mama, floarea fiind simbol pentru sexul femeilor. Sexul mamei, floarea din care și eu mă născusem. în Zohar stă scris: "Imediat după ce a apărut omul s-au arătat repede și florile". Floarea de bronz a lui Linné povestea și despre nașterea mea, făcându-mă să-mi închipui cum m-am străduit să ies din "floare" pricinuindu-i atâta durere mamei - intrând direct în timpul îngrozitor al istoriei, când Europa era devastată de război
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
mă născusem. în Zohar stă scris: "Imediat după ce a apărut omul s-au arătat repede și florile". Floarea de bronz a lui Linné povestea și despre nașterea mea, făcându-mă să-mi închipui cum m-am străduit să ies din "floare" pricinuindu-i atâta durere mamei - intrând direct în timpul îngrozitor al istoriei, când Europa era devastată de război, târându-se printre resturi de lumină zdrențuită. Linné îi invita pe toți trecătorii interesați de statui, să miroasă o floare, o floare de
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
să ies din "floare" pricinuindu-i atâta durere mamei - intrând direct în timpul îngrozitor al istoriei, când Europa era devastată de război, târându-se printre resturi de lumină zdrențuită. Linné îi invita pe toți trecătorii interesați de statui, să miroasă o floare, o floare de aceeași subtilitate unică precum sexul matern. Pentru a nu uita parfumul de la naștere, sosirea onirică pe un pământ la fel de oniric. Era toamnă și în parcul vechi florile și frunzele parcă ardeau în jăratic, producând aur amestecat cu
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
din "floare" pricinuindu-i atâta durere mamei - intrând direct în timpul îngrozitor al istoriei, când Europa era devastată de război, târându-se printre resturi de lumină zdrențuită. Linné îi invita pe toți trecătorii interesați de statui, să miroasă o floare, o floare de aceeași subtilitate unică precum sexul matern. Pentru a nu uita parfumul de la naștere, sosirea onirică pe un pământ la fel de oniric. Era toamnă și în parcul vechi florile și frunzele parcă ardeau în jăratic, producând aur amestecat cu acel roșu
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
invita pe toți trecătorii interesați de statui, să miroasă o floare, o floare de aceeași subtilitate unică precum sexul matern. Pentru a nu uita parfumul de la naștere, sosirea onirică pe un pământ la fel de oniric. Era toamnă și în parcul vechi florile și frunzele parcă ardeau în jăratic, producând aur amestecat cu acel roșu de crepuscul, greu de definit și pe care fiecare pictor încearcă să-l producă experimentând zilnic . Eram adâncită într-o viziune plastică, mă înclinam în fața asfințitului, de șapte
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Ușa de perete cu zgomot. Tată, eu sănt bastardul tău Nici filosofia nici poezia și nici anatomia n-au făcut noaptea să pară mai înaltă (...) (apoi) un teolog a explicat că mirosul transpirației lui Dumnezeu e mirosul de rouă pe flori simțeam deja mirosul iute de bărbat obișnuit să fie tată Poem O lume întreagă luptă să nu scriu versul următor să nu scriu poezia următoare să nu scriu cartea următoare demonul se lovește de carne demonul își înfinge dinții în
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
transmită mesajele printr-o privire, printr- un clipit furișat de gene, pe care le cred neobservabile. Dar ele nu sunt niciodată, mai ales pentru colegii lor din Clădire. Radu și Letiția au stat cît mai departe de catafalcul plin de flori al domnului Hariton, evitînd să îi privească de aproape buzele vineții, întredeschise peste dinții sticloși și aerul sfidător; atinsese apogeul candidei lui siguranțe de sine. Contaminată de coroane, discursuri, flori, plânsete, bucuria că erau împreună se compara inevitabil cu ceva
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
Letiția au stat cît mai departe de catafalcul plin de flori al domnului Hariton, evitînd să îi privească de aproape buzele vineții, întredeschise peste dinții sticloși și aerul sfidător; atinsese apogeul candidei lui siguranțe de sine. Contaminată de coroane, discursuri, flori, plânsete, bucuria că erau împreună se compara inevitabil cu ceva grav și străin, dar niciodată moartea nu a fost mai departe de ei decât atunci. Privirea însuflețită îi trăda atunci cînd încercau, ba unul, ba altul să se imagineze într-
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
veșmănt e-un păcat Greoi cînd iubești și-o rușine ßi îngeri cu nimbul lor lat Tîcuți te-nveleau în lumine Sî fim mai aproape de cer Treceam prin păduri cu izvoare Prin vechi văgăuni cu mister Din tufe rupeai cîte-o floare Sau căte-o ciupercă-n venin Umflatî și-avănd pălărie De fetru și-apoi c-un suspin Vroiai sî mi-o dărui chiar mie Căci dulcea otravă-mi plăcea S-o iau fiind alături de tine ßi-atunci oh atunci de abia Simțeai că
Ne țineam de mănă mergeam... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9914_a_11239]
-
volumul în curs de apariție, Poeme elvețiene, din care oferim cîteva cititorilor noștri. (C. B.) Poeme elvețiene Scrisoare din Negreni Azi fiind ziua mea de naștere, am fost la mormintele părinților mei. Colina ce le veghează mi-a șoptit întîia floare. V-o dăruiesc să vă vestească primăvara. Acea luminoasă tristețe a fost alungată în scurt timp de vechile întrebări: la ce bun viața cînd ea e un lanț de încercări, cum ai putea dobîndi curajul pentru grăbirea finalului etc... Dintr-
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
militar (generalul Aupick, generalul Knoyle în roman). Asta ar explica înclinația lor spre rău, spre viciu, spre autotortură, spre imaginația crimei etc. Numai că Baudelaire și-a transpus aventurile - în mare parte imaginare - din sfera răului în marea poezie a Florilor răului, pe cînd "dublul" său ratat, închipuit de Huxley, sfîrșește efectiv în crimă și sinucidere. Ciudățenia e că Mircea, deși nu-și mai amintește de pasajul pe care i-l citesc la telefon, știe într-un fel romanul mai bine
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
a albinelor: "... doar ochiul treaz / de-abia reușește-a ține trupu-n / balansare, să nu-l scape nici pe-o / clipă din vedere, cum nu-l scapă din / veninoșii ghimpi - vie - cununa / de albine, cea roind în jurul / frunții de copil din flori - polen / să culeagă? - fiecare dîndu-i / ac pentru-a-l nălța în zborul ei / măcar pe o clipă și murindă / alta vine să-i dea ac și ora / îi dă ghimpe și roind cununa / se-nnoiește-n zbor și trupul lui
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
ca dracii. Însă, lor, să se unească Nicicum voia nu le-a fost. Zeii-n van Îi tot certară Că se ceartă fără rost. Noi, urmașii lor de sânge, Calea le-am bătut prin veac. Niciodată și niciunde Nu aflarăm flori de leac. Veșnic ne stă-n fire cearta, Blestemata pizmuire Și ne-am cununat cu vrajba, De la Herodot cetire. Mă-ntâlnesc cu toate gândurile mele Mult mai des și Încă tot mai des, mai des. Și nu știu: de vină
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
-i de folos Unui om aparte. Dă-i un car de sănătate Că-i mai bună decât toate. Pentru suflet mângâiere Că n-are de nicăiere... Pentru inimă alinare De copii... fiindcă nu-i are. Păsărele mii să-i cânte, Flori albastre să-l Încânte.. Dă-i credință și putere Sănvingă orice durere. De la mine tot ce-i bun; Altceva ce să mai spun... Poetului George Filip, Montreal, Canada Tot ți-e dor de glasul mamei Și de cei ce-ți
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
primul rând, livadă mea nu va fi o livadă obișnuită, adică numai cu pomi fructiferi. Nu, căci roada bună pentru suflet pot să dea toți copacii. Așa că voi incepe prin a pune, chiar în mijlocul ei, un tei. Un tei cu flori argintii sub care să se poate iubi Calini și Cătăline, sub rază blândă a luceferilor. Lângă teiul înmiresmat, voi plantă un cireș negru, plin de “taine coapte”, iar ca sa il străjuiesc de furi, voi pune pe langă gard câțiva plopi
Livada. In: Editura Destine Literare by Eliza Ghinea () [Corola-journal/Science/76_a_312]
-
aur. În seara asta am văzut cămașa morții pe tine strigându-te! Pe o scară a nenorocului te prăbușeai, În adâncul tăcerii roz, ultima Clipă dinaintea rostirii... Cum nimeni nu cuteza Înflorirea, cum securea nesomnului mă pocnise În frunte cu flori de ametist și gutui Împietrite, rabdă inimă de sfărâmat piatra iubirii! Numai tu vei rămâne să plătești datoria din urmă... FĂRĂ DE LUSTRU Lui Hugo Fridrich i-am trimis scrumbii, lui Vössler doar șiraguri nepereche, lui Curtius sandala de coral, lui
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
călcând-o/ Lumina ducând-o/ Celor din morminte" George Cosbuc, În poezia "La Paști" dă glas exploziei de bucurie și speranță pentru primăvara Învierii " Prin pomi e ciripit și cânt/ Văzduhu-i plin de-un roșu soare/ și salciile-n albă floare E pace-n cer și pe pământ/ Răsuflul cald al primăverii/ Adus-a zilele-nvierii// și cât e de frumos În sat !/ Creștinii vin tăcuți din vale/ și doi de se Întâlnesc În cale/ Își zic : Hristos a Înviat./ și
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
e același în toți, ci în acord cu măsura celui în care vine, după posibilitatea aceluia de a-L primi: începător, avansat sau desăvârșit, „asemenea viței de vie, care nu apare niciodată la fel, ci se schimbă în timp: mugure, floare, pe cale de a se coace, apoi bine coaptă devine vin. De aici și chemarea la beție (sobria ebrietas) adresată de Verb. Întreaga ființă se unește cu El, sufletul se mărește, crește fără încetare. Cu cât dorește mai mult, cu cât
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
care prezintă o decorație a foii de titlu aproape identică cu cele din manuscrisele de la Țigănești: frontispiciu dreptunghiular având în centru un potir (cupă larg evazată, picior în balustru, talpă evazată) din care ies, dispuse simetric, motive vegetale cu frunze, flori de lalea și de maces. Modalitățile de decorare ale acestor trei manuscrise sunt variații ale unor motive asemanatoare, floare de măceș părând a fi marca scriptorului. footnote>). Datare: 1845. Scriitură frumoasă, îngrijită; manuscrisul are 269 de file și este numerotat
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
în centru un potir (cupă larg evazată, picior în balustru, talpă evazată) din care ies, dispuse simetric, motive vegetale cu frunze, flori de lalea și de maces. Modalitățile de decorare ale acestor trei manuscrise sunt variații ale unor motive asemanatoare, floare de măceș părând a fi marca scriptorului. footnote>). Datare: 1845. Scriitură frumoasă, îngrijită; manuscrisul are 269 de file și este numerotat pe fiecare pagină, de la α (1)-486, după care urmează 22 de file albe. Frontispiciu frumos pe prima pagină
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
fi marca scriptorului. footnote>). Datare: 1845. Scriitură frumoasă, îngrijită; manuscrisul are 269 de file și este numerotat pe fiecare pagină, de la α (1)-486, după care urmează 22 de file albe. Frontispiciu frumos pe prima pagină, reprezentând o vază cu flori colorate în verde, galben și roșu. Lângă potir este scris: 1845. Cântările sunt în limba română, cu caractere chirilice (afară de un Ἅγιος ὁ Θεός). Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul este scris cu cerneală neagră, alături de vocale și consonante, afară de
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Fiind un text ce trimite către misterul relației dintre poet și Veronica Micle, merită să-l recitim. Iată-l, În editarea lui Perpessicius: Stau În cerdacul tău...Noaptea-i senină. / Deasupra-mi crengi de arbori se Întind, / Crengi mari În flori de umbră mă cuprind / Și vântul mișcă arborii 'n grădină. // Dar prin fereastra ta eu stau privind / Cum tu te uiți cu ochii În lumină. Ai obosit, cu mâna ta cea fină / În val de aur părul despletind. // L-ai
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
la fel de puternică, În orice caz mai odihnitoare decât cea electrică. Erau, Însă, pentru cei Înstăriți, nu pentru oamenii de rând care adunau și păstrau mucuri de lumânări pentru zile negre... Din acest sonet eminescian mai rețin imaginea Crengi mari În flori de umbră mă cuprind . Ea mă ajută să Înțeleg funcția gramaticală a apostrofului postpus În scrierea veche nu numai la Eminescu, dar În mod special la Eminescu. Iată, de pildă, aceste două versuri din basmul eminescian Călin Nebunul: Pe păreți
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]