826 matches
-
și insecte) protejată la nivel local său european. Parcul include patru rezervații naturale de interes național corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN; astfel: Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu (rezervație naturală de tip geologic, florisic și peisagistic) ce adăpostește rarități floristice, printre care: afin vânat, floare de colț, bumbăcarița sau vulturica.; Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii - arie naturală de tip faunistic instituită în scopul protejării cocosului de mesteacăn, o specie de pasăre din familia fazanilor; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, rezervație naturală
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
afin vânat, floare de colț, bumbăcarița sau vulturica.; Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii - arie naturală de tip faunistic instituită în scopul protejării cocosului de mesteacăn, o specie de pasăre din familia fazanilor; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu, rezervație naturală de tip floristic și peisagistic creată în scopul protejării unei comunități de narcise din specia "Narcissus radiiflorus" care vegetează la o altitudine de 1600 m. în versantul drept al vârfului Tomnatec (1.618) și Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele, arie naturală protejată de tip geologic
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). Flori și ierburi La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște sau de stâncărie (relicte glaciare, endemice, vasculare) cu specii (dintre care unele protejate prin lege) de: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), vârtejul-pământului ("Pedicularis verticillata"), curechiul de munte ("Ligularia sibirica"), firuță-de-munte ("Poa granitica ssp
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
este o arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier și floristic), situată în județul Vaslui, pe teritoriul administrativ al comunei Bălteni. cunoscută și sub denumirea de "Dumbrava Bălteni", se află în Podișul Central Moldovenesc, în partea nordică a județului Vaslui și în cea estică a satului Bălteni și este străbătută de
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este o zonă depresionară în lunca Bârladului (temporar inundabilă), înconjurată de dealuri și reprezintă o arie naturală de interes forestier și floristic datorită speciilor arboricole și ierboase întâlnite în perimetru acesteia. Vegetația forestieră este constituită atât din elemente arboricole, cât și din specii de arbuști, astfel: Specii de arbori: stejar ("Quercus robur"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (din genul
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
arbuști: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), călin ("Viburnum opulus"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ghiocel de baltă (din genul "Liocojum aestivum", înrudit cu lușca), stânjenel ("Iris graminea"), stânjenel galben("Iris pseudacorus"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), toporași ("Viola odorata") , obsigă ("Bromus mollis L.") sau păiuș ("Festuca ovina").
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
5 din 6 martie 2000", se întinde pe o suprafață de 7,10 hectare, reprezintă o zonă de protecție pentru specia arboricolă de larice ("Larix decidua"), precum și pentru mai multe specii ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele ocrotite prin lege), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), angelică ("Angelica Archangelica"), iederă albă ("Daphne blagayana"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata") albăstriță ("Centaurea coziensis") sau cimbrișor (din specia "Thymus comosus").
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]
-
sau Dolojman este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală strictă de tip avifaunistic, floristic și faunistic), aflată în răsăritul satului Jurilovca, pe teritoriul administrativ al comunei Jurilovca. Aria naturală acoperă marginea estică a promontoriului "Doloșman", și reprezintă o formațiune geologică (faleză calcaroasă) ce cuprinde ruinele cetății Argamum - Orgame și abruptul stâncos al falezei. Aceasta
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
de stâncă ("Hirundo rupestris") sau ciocârlie de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"). În arealul rezervației este semnalată prezența unui mamifer : dihorul pătat ("Vormela peregusna"), precum și a mai multor specii de reptile (țestoase, șopârle, șerpi) și de broaște. Vegetația este constituită din elemente floristice cu specii de plante (meridional-continentale și xero-mezofile) rare, printre care: centaurea ("Centaurea jankae" - aflată pe Lista roșie a IUCN și "Centaurea tenuiflora"), sânziană ("Galium humifusum"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria"), coșaci ("Astragalus vesicarius"), valentiță ("Tanacetum millefolium") sau măselariță ("Hyoscyamus niger") În vecinătatea
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală strictă de tip avifaunistic și floristic), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ al comunei Murighiol. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Tulcea (în partea vestică a Deltei Dunării, aproape de Brațul Sfântu Gheorghe), pe teritoriul sud-vestic al satului Murighiol, lângă drumul județean (DJ222C
Sărăturile Murighiol () [Corola-website/Science/329773_a_331102]
-
și reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), somn ("Silurus glanis"), crap ("Cyprinus carpio"), știucă ("Esox lucius"), biban ("Perca fluviatilis") sau plătică ("Abramis brama"). În arealul rezervației sunt semnalate mai multe elemente floristice psamofile (caracteristice zonelor umede) cu specii de: pipirig ("Juncus gerardii"), alior de baltă (cu specii de "Euphorbia palustris" și "Euphorbia seguieriana"), rogoz ("Carex ligerica") sau pir de mare ("Elymus sabulosus")
Grindul și Lacul Răducu () [Corola-website/Science/329861_a_331190]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Tușnad. Aria naturală se află în partea nordică a Depresiunii Ciucului și cea sud-estică a județului Harghita, în nord-vestul satului Tușnad, aproape de drumul național DN12 care leagă orașul Gheorghieni
Mlaștina Csemő - Vrabia () [Corola-website/Science/329948_a_331277]
-
III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 50 de hectare. Rezervația naturală aflată pe malul stâng al Oltului reprezintă o zonă umedă cu mlaștini (alimentate de izvoare de ape minerale) și fânețe, ce adăpostește o gamă floristică (relicte glaciare) variată, cu specii de ierburi rare, printre care ochii-broaștei ("Primula farinosa"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata") sau trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"); precum și specii de păsări, reptile și batracieni.
Mlaștina Csemő - Vrabia () [Corola-website/Science/329948_a_331277]
-
Balomireasa" (1.632 m). Această adăpostește trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar (Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană - "Vaccinio-Piceetea"; Turbării active și Turbării cu vegetație forestiera) și protejează mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) caracteristice lanțului carpatic al Occidentalilor. Specii faunistice protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul cu burtă galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte (Rană temporaria), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"). Printre speciile vegetale întâlnite în rezervație se află câteva rarități floristice (arbuști, flori și ierburi) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: jneapăn ("Pinus mugo"), rachițele ("Vaccinium oxycoccus ssp. microcarpum"), afin vânat ("Vaccinium uliginosum"), odolean ("Valeriana dioica ssp. simplicifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
albă"), molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvestris"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), mesteacăn ("Betula pendula") sau jneapăn ("Pinus mugo"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice de pajiște și de stâncărie (dintre care unele foarte rare) cu specii de: garoafa de munte ("Dianthus glacialis"), părul porcului ("Juncus trifidus"), gențiana ("Gențiana closii"), târsa mică ("Oreochloa disticha"), sisinel de munte ("Anemone alpina"), păiuș ("Festuca supina"), ghințurică ("Gențiana frigida
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
înființat în anul 1957 și este o arie protejată (în lunca stângă a râului Warta) cu dealuri, morene, mlaștini, lacuri, insule, canale, pajiști, păduri și stâncării (ansamblu neregulat de formațiuni geologice - roci). Arie naturală reprezintă o zonă de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic. Parcul național dispune de mai multe tipuri de habitate cu păduri de pin, păduri de stejar și carpen, păduri aluviale, turbării cu vegetație forestieră și ierboasă; cu o mare varietate de floră și faună specifică zonei. Flora
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
95,70 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o arie naturală (cu un deosebit interes geologic, floristic, paleontologic și peisagistic) formată din două corpuri de teren dispuse în dreapta și stânga văii Milcovului, cu abrupturi săpate în calcare, marne, argile, gresii; cu un bogat conținut de faună fosilă atribuită Sarmațianului. Flora rezervației este reprezentată de mai multe specii
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
și stânga văii Milcovului, cu abrupturi săpate în calcare, marne, argile, gresii; cu un bogat conținut de faună fosilă atribuită Sarmațianului. Flora rezervației este reprezentată de mai multe specii cu elemente continentale, submediteraneene, pontice, europene, central-europene și euroasiatice. Printre exemplarele floristice rare, sunt întâlnite speciile pontice de saschiu ("Vinca herbacea"), gura lupului ("Scutellaria alpina") sau "Polygonatum latifolium", cunoscută sub denumirea populară de Pecetea lui Solomon.
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
de calcare (din versanții abrupți ai văii Ialomiței) de vârstă bathoniană și calloviană (ce aparțin etajului superior al perioadei geologice a jurasicului). Aria protejată Cheile Tătarului este inclusă în Parcul Natural Bucegi și reprezintă o zonă cu un deosebit interes floristic, faunistic, geologic, speologic și peisagistic din județul Dâmbovița. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristică diversă, cu specii endemice pentru această zonă sau foarte rare; printre care: nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. moniliformis"), stânjenel de munte ("Iris dacica"), ghințură galbenă
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
superior al perioadei geologice a jurasicului). Aria protejată Cheile Tătarului este inclusă în Parcul Natural Bucegi și reprezintă o zonă cu un deosebit interes floristic, faunistic, geologic, speologic și peisagistic din județul Dâmbovița. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristică diversă, cu specii endemice pentru această zonă sau foarte rare; printre care: nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. moniliformis"), stânjenel de munte ("Iris dacica"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), iederă albă ("Daphne blagayana"), angelică ("Angelica archangelica"), sângele voinicului ("Nigritella rubra
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
protejate") și reprezintă o mlaștină oligotrofa aflată în lunca stânga a pârâului Scândurarilor (afluent de stânga al râului Ialomița), ce adăpostește o mare varietate floristica de mușchi și ierburi, specifică turbăriilor. La baza desemnării ariei naturale se află câteva specii floristice (arbori, arbuști, ierburi) rare, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
cu pădure mixtă ("șleau de lunca"); ce are în componență specii de stejar ("Quercus robur"), frasin comun ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), velniș ("Ulmus laevis") sau ulm de câmp ("Ulmus glabra"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel european); printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium"), pelinarița ("Artemisia vulgaris"), coada-calului, ("Equisetum arvense L."), pâștița ("Anemone nemorosa"), pochivnic ("Asarum europaeum"), rodul pământului ("Arum orientale"), ciucușoara-de-munte ("Alyssum repens"), cupă vacii ("Calystegia sepium"), barba-caprei ("Filipendula
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Grajduri. Aria naturală se află în Podișul Moldovei, în partea sudică a județului Iași, pe malurile pârâului Cocoarei (afluent al râului Rebricea) în pădurea Boroșești, în teritoriul vestic al satului Poiana
Poiana cu Schit () [Corola-website/Science/327645_a_328974]
-
50 hectare a fost declarată arie protejată naturală prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii floristice de silvostepă, printre care dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), pieptănăriță ("Cynosorus cristatus"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), iarba-câmpului ("Agrostis stolinifera") sau păiuș din speciile "Festuca stricta", "Festuca ruoicola", și "Festuca valesiaca". În arealul rezervației sunt remarcate mai multe creații artistice cioplite în piatră, realizate
Poiana cu Schit () [Corola-website/Science/327645_a_328974]