2,002 matches
-
mă lua cu el, Mergeam cu tata Ilie Sus în deal la chetrărie, Să aleagă chiatră bună Pentru colaci de fântână. Și cioplea, dragul meu tată Roți de mori și cruci de chiatră Și-atunci când cioplea, cânta Tot cânta și fluiera... Cântecul îi dădea energie și spor, ori îi ținea de urât, ori credea că piatra îl ascultă și se schimbă supusă sub vrajă în formele lucrurilor pe care pietrarii din vechi timpuri le-au făurit, ori toate acestea? ...Eu l-
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
ori îi ținea de urât, ori credea că piatra îl ascultă și se schimbă supusă sub vrajă în formele lucrurilor pe care pietrarii din vechi timpuri le-au făurit, ori toate acestea? ...Eu l-am întrebat odată: - De ce cânți și fluieri, tată Atunci când cioplești în chiatră? - Cânt și fluier că mi-i drag, Cu cântecu-n chiatră sap Și chiatra mă înțelege, După gândul meu se drege! Iată o frumoasă zămislire de mit, a unui cuget curat de țăran moldovean, cu har
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
piatra îl ascultă și se schimbă supusă sub vrajă în formele lucrurilor pe care pietrarii din vechi timpuri le-au făurit, ori toate acestea? ...Eu l-am întrebat odată: - De ce cânți și fluieri, tată Atunci când cioplești în chiatră? - Cânt și fluier că mi-i drag, Cu cântecu-n chiatră sap Și chiatra mă înțelege, După gândul meu se drege! Iată o frumoasă zămislire de mit, a unui cuget curat de țăran moldovean, cu har și harnic! Credea că piatra lovită de daltă
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
grădinii. Șiretul de Isterică însă exact pe acest tip de reacție se bazase. Așadar, liniștit, intră în grajd, luă funia de la gâtul vacii, mai cotrobăi prin șură și săltă și un calup de săpun de casă, garantat ecologic, și plecă fluierând fericit. Treaba mergea strună. Doar că, numai după câțiva pași se opri și se scărpină în cap. Era un gest reflex care nu reușea să-i limpezească gândurile însă dădea foarte bine la imagine. Dacă l-ar fi privit cineva
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]
-
ea nu și-a pierdut capul nici sub comuniști. Ce simț al direcției au avut ei, mărginenii! Ei au știut să rămână spirite libere, neîngenuncheate, oameni ce nu se pleacă și nici nu se gudură. Ce bine le zic din fluieră și ce învârtite și hațegane știu ei juca! Și ce mândri sunt în costumul săliștenesc! Frumusețea lor stă în forța tradiției și-n continuitatea ei. Ce mare păcat ar fi să o pierdem! Cartea despre satul cu dor e ca
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
roților ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile pe lângă care căruța se zdruncina în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind. Victor fluiera încet o melodie la întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până ajungea la lot, cale de vreo trei-patru kilometri, îndemnându-și bidivii ce sforăiau scoțând aburi pe nări de oboseală. Începuse să apară transpirația pe grumazul cailor din cauza
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
și cu candoare, Să fii cea mai frumoasă floare dintre mirificele flori. Era o toamnă ruginită, te-am cunoscut și eu cândva Și toamna-și arunca veșmântul în risipiri de galben pur, Bătrânul vânt venit din nord se auzea cum fluiera, Era o noapte de poveste cum este noaptea din Jaipur. În despletirea mătăsoasă a unei toamne orbitoare Îți mângâiam rotula dulce și sânii tăi atât de sfinți, Tulpinile-adolescentine a două trupuri în candoare Și blestemați de tot pe viață și
FEMEIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349506_a_350835]
-
îmi vedeam de-ale mele - la joacă, la scaldă, la citit - ei da, îmi plăcea tare mult să citesc, iar vacile ajungeau cine știe pe unde, așa încât uneori cu greu le mai găseam. Acum însă rezolvasem problema: era suficient să fluier după Bulfei și dincotro apărea el - acolo gă- seam și vacile. Dar, iată că pe la începutul lui iulie, întor-cându-mă de Pe Pod unde fusesem trimis după buruian pentru porci, ia-l pe Bulfei de unde nu-i. - Unde e, bă, Bulfei? - l-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
foarte bine primit. Apoi în timpul desfășurării campionatului mondial de fotbal am scris seria de articole: „Campionatul mondial de fotbal Germania - 2006” - Serial în 25 de acte cu o finală”, în care am comentat fiecare meci desfășurat, imediat după ce arbitrul a fluierat sfârșitul partidei. Am reluat seria de articole în timpul Campionatului european de fotbal 2008 și la Campionatul Mondial din 2010 din Africa de Sud, pentru revistele: Clipa/SUA, Spirit Românesc/Australia, Observatorul/Canada, Romanian NL/Olanda, Român în Lume/Spania, Starpress/România. George
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL BAETU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348989_a_350318]
-
și m-am îndreptat spre masă. El, după mine: - Haideți, doamnă, dansați și dumneavoastră, un pic! Nu am stat pe gânduri... am început să mă mișc pe ritmul muzicii. Câțiva bărbați din sală au început să mă aplaude, unii să fluiere din simpatie. S-a terminat melodia. M-am așezat cuminte la masă și am început să completez chestionarul. Întrebări care mi-au provocat zâmbete. Am început să bifez: dacă am serviciu, dacă știu să gătesc, să calc, să fac curățenie
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
să-l întrebe și el la orele de catehizare pe Vater Bledy al nostru ce fel de lapte curge prin rai. După aceea, chiar lângă noi, se făcuse auzită o pasăre, iar după câte clipe Culiță o imitase fără greș, fluierând cu buzele țuguiate. La început nu ne venea să credem. Dar Culiță a repetat fluieratul spre imensa noastră mirare. - Da de când știi tu să faci așa? a întrebat Klesch. - Păi, aproape de când mă știu, a răspuns cel întrebat. De când am
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
și Culiță, care-și scosese briceagul și își cioplise un toiegel de toată frumusețea. Văzând că îl admir, mi-l dăruise numaidecât: - Eu îmi fac când vreau altul, explicase. La noi, la Moldova, copiii se întrec să facă toiegele, ori fluiere, dacă găsesc lemn potrivit, și mai câte altele. Iar featilii se întrec în cusături ... Și de Paști, la încondeiat ouă. Klesch ieșise zgribulit din apa rece și se freca înnebunit pe picioare. - Uuuh, făcea el, parcă te frige apa asta
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎN DIMINEAȚA ASTA Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului în dimineața asta În dimineața asta trenul meu pornise fluierând cu toamna-n plete lăsase-n urmă gările cochete și către zări se adâncea mereu. În juru-i munții se plecau ușor cu coamele involte și senine, păduri de foc veneau încet spre mine în trenul meu c-un unic călător
ÎN DIMINEAŢA ASTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348594_a_349923]
-
cu blândă murmurare dintr-un vers. Aș fi dorit să fii în tren cu mine, dar tu călătoreai pe-un alt macaz și lacrimi mici prelinse pe obraz, se risipeau încet pe negre șine. În dimineața asta trenul meu pornise fluierând cu toamna-n plete, lăsase-n urmă gările cochete și către zări se adâncea mereu. Leonid IACOB Poezia face parte din volumul meu „ Ultima santinelă ” Referință Bibliografică: în dimineața asta / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 309, Anul
ÎN DIMINEAŢA ASTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348594_a_349923]
-
într-o trăistuță cusută de mama, îmi erau suficiente pentru toată ziua, după care mă întâlneam cu tata care termina și el lucrul. Într-una din zile mă întorceam de la lucru împreună cu un alt copil când am auzit în spatele nostru fluierând un mărfar dinspre gara de sud, colegul îmi spune, hai să ne agățăm de el că oprește în vest, nouă părându-ni-se că merge destul de încet, încât n-am rezistat tentației unei escapade și am încercat să-l luăm
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Gândăcelul cât un bumb, Cu aripile de plumb, Iar mustața - foi de praz, Răvășită pe obraz Și cu nasul cârn, banal, Între ochii de cristal, Dimineața, pe la nouă, Ocolind struguri de rouă, În costum negru, de pluș, Merge pe sub corcoduș Fluierând bine dispus Un cântec de mult apus Despre soarele măreț Răsărind în pădureț. Salută din loc în loc Tufele de busuioc, Și pe cele de căpșuni, Apoi trece printre pruni Și sărută pe guriță Florile de romaniță Gândăcelul cât un bumb
GÂNDĂCELUL CÂT UN BUMB de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348673_a_350002]
-
împart firescul din emoții (sau nefirescul unor umbre noi) păstrând măsura-acelorași proporții. Pe timp de pace sau în plin război același eu se-ntunecă devreme dar își trezește gândul printre flori vânând o rezolvare de probleme sau pur și simplu... fluieră prin nori... Referință Bibliografică: Azi / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1533, Anul V, 13 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
AZI de AURA POPA în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348695_a_350024]
-
seara o anunță grav: I-a spus că pleacă la Arad să urgenteze livrarea de fire penea (PNA), a ajuns și el om de încredere, (!) ea l-a condus la gară, l-a urcat în tren, locomotiva tocmai începuse să fluiere, el se ridică pe scări și închide ușa, ea plânge cu sentiment în batista roz trimițîndu-i bezele deși acum nu îl mai vedea, iar el a avut tocmai timpul să deschidă ușa de pe partea cealaltă a vagonului, să arunce geamantanul
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
reacționează. Nu cumva o să se bucure? Și atunci scoate frânghia pe care o pregătise pentru momentul fatal și după ce îi încearcă tăria în cârligul de la lustră, mută masa lângă șifonier, se urcă pe un scaun și începe să își petreacă fluierând legăturile pe după omoplați. Văzuse el odată într-un film american cum un șerif sperie cu trasul pe sfoară un bandit care ia totul în serios și acesta varsă toate ponturile. Legătura în jurul gâtului, numai de formă, astfel că atunci când va
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
Autorului Nicio țară nu e străină, niciun oraș nicio pădure, niciun sicriu... ce tot îi dați cu aiurelile astea că eu nu-s de-aici, ca ea-i dintre ziduri că mirosim a lemn reavăn că nu știm cum se fluiera cu degetele mâinii ștăngi, că unii s-au înnegrit de prea mult alb, că ochii acelora sunt înclinați cu doar un singur grad mai mult decât ai acestora... Nu există străini, se aude? cu toții avem umbre, cu toții ne mișcăm prin
UNU de RAUL BAZ în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349775_a_351104]
-
pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja, luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile, pe lângă care căruța se zdruncina în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind într-un concert continuu. Victor fluiera încet o melodie la întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până ajungea la lot, cale de vreo trei-patru kilometri, îndemnându-și bidivii ce sforăiau scoțând aburi pe nări de oboseală. Începuse să apară transpirația pe grumazul cailor din cauza
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
i-am perceput și pe ei). Cu părere de rău ne-am despărțit de „raiul în miniatură”, pentru că aveam de mers în cu totul altă parte: pe Drumul Crucii. Evenimentul a debutat cu un spectacol al formatiei de dansuri și fluierași de la Școala din Țepești, care s-a desfășurat în „stradă”, în fața Galeriei. Copiii s-au bucurat de aplauze din partea spectatorilor prezenți la eveniment, dar și a trecătorilor ocazionali. Se pare că există o intenție de viitor, aceea de a scoate
„DRUMUL CRUCII” LA RÂMNICU VÂLCEA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344561_a_345890]
-
nu știu din ce era făcută podeaua că într-o zi cât era el de gras, s-a rupt podina closetului cu el și a căzut direct în mizeria din groapă. De acolo din mizerie, se ștergea pe degete și fluiera la deputată, în realitate femeie de serviciu la primărie (nu le spun numele că sunt morți de multă vreme), să-l scoată din closet. A fost de pomina comunei acest episod din viața acelor “politicieni” ai vremurilor trecute. Tătarii în
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
flamura verde a nemuririi, ca simbol al veșnicei slave a Mântuitorului Hristos. În spatele casei erau rând pe rând: curtea păsărilor țanțoșe în apanajul lor viu colorat: curci, gâște, rațe, găini, bibilici, vrăjite de fastuoșii cocoși sau de înfoiați curcani care fluierau permanent ca niște arbitrii de fotbal, cea a bovinelor, a ovinelor și pe urmă cea a porcilor. M-am născut în localitatea Bârsoiu, județul Vâlcea, așezată la o răspântie aproape egală ca distanță de Vâlcea, Drăgășani, Pitești și Curtea de Argeș, zonă
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
munte, mergând cu oile la păscut. La ora actuală au rămas numai 12 copii și 9 adulți, printre care și domnul Frandeș Ioan care a cântat la fluier de la vârsta de 5 ani și face parte din prima generație de fluierași. Repertoriul lor este compus din cântece vechi, majoritatea doine și învârtite: „Doina Hodacului”, „Doina bicăștenilor”, „Doina lui Ghica de pe Grui”, „Învârtita lui Cula”, „Hodășeanca”, „A lui Zdup”, „De-a lungul”. Un cântec drag inimii lor și spectatorilor este și „Crești
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]