2,734 matches
-
de servicii sociale. Un alt element al lucrării este evaluarea pe care autorul o realizează asupra dezvoltărilor recente și problemelor cu care se confruntă sistemul național de protecție a copilului, evaluare care urmărește același tip de analiză descris mai sus, focalizându-se pe problematici precum adopțiile internaționale, copiii cu dizabilități, copiii străzii, tinerii care părăsesc instituțiile de plasament la vârsta de 18 ani, abuzul, neglijarea și exploatarea copilului, traficul cu copii și dilema costului mediu per copil. Și nu în ultimul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în mod obiectiv, examinarea va câștiga în exactitate și va fi mult mai acurată decât simpla investigare sumară, realizată prin intermediul unei singure probe psihologice. Tabelul 5.5. Diferențe comparative între aprecierea performanțelor și evaluarea psihologică Aprecierea performanțelor Evaluarea psihologică Se focalizează, de obicei, pe comportamentele și rezultatele actuale. Se focalizează pe predicția comportamentelor viitoare și a potențialului de performanță. Depinde aproape exclusiv de abilitățile de observare ale evaluatorului. Depinde atât de abilitățile examinatorului cât și de proprietățile psihometrice ale instrumentelor utilizate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
va fi mult mai acurată decât simpla investigare sumară, realizată prin intermediul unei singure probe psihologice. Tabelul 5.5. Diferențe comparative între aprecierea performanțelor și evaluarea psihologică Aprecierea performanțelor Evaluarea psihologică Se focalizează, de obicei, pe comportamentele și rezultatele actuale. Se focalizează pe predicția comportamentelor viitoare și a potențialului de performanță. Depinde aproape exclusiv de abilitățile de observare ale evaluatorului. Depinde atât de abilitățile examinatorului cât și de proprietățile psihometrice ale instrumentelor utilizate. Utilizează metode sau tehnici empirice. Utilizează metode și tehnici
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fie prezente la cursanți, la finalizarea training-ului, fiind vorba deci de rezultatele pregătirii și nu de procesul de pregătire în sine (Bee și Bee, 1994). Obiectivele sunt mult mai precise, precizând modul în care programul își va atinge scopul, focalizându-se pe discrepanțele dintre performanțele curente și cele necesare, exprimându-se în termeni de comportamente măsurabile, dovedindu-se realiste, posibil de atins, dar incitante (Bee și Bee, 1994). Ca urmare, ele trebuie să precizeze ce va fi capabil cursantul să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
al prosperității crescute pentru toți cei implicați, i s-a părut evidentă lui Taylor. Continuând logica raționamentului lui Taylor, acesta a evidențiat două probleme, sugerate de întrebarea: De ce există atât de mult antagonism și ineficiență? Răspunsul dat de Taylor este focalizat pe trei cauze fundamentale generatoare de ineficiență și antagonism: falsa credință a muncitorilor că orice creștere a productivității atrage inevitabil după sine scăderea numărului de locuri de muncă; metodele ineficiente de muncă, mari consumatoare de timp și efort; sistemul deficitar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Vlăsceanu, 1999) imprecizia, nevoia de acțiune cuplată simultan cu absența unei direcții clare de acțiune. Noile concepte sau metafore propuse de Weick sunt cele de „înțelegere retrospectivă”, instituire sau construcție a mediului prin acțiune, evoluție, experimentare. Analiza lui Weick se focalizează pe examinarea proceselor cognitive responsabile de crearea și susținerea organizațiilor, respectiv pe acțiunile sau activitățile prin care membrii organizației instituie sau construiesc lumea (mediul) ce-i înconjoară. Prin teoria sa cu privire la rolul și importanța proceselor cognitive în instituirea și modelarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Concepția socială al motivației. Cercetătorii din abordarea relațiilor-umane, prin studiile Hawthorne, au demonstrat că oamenii muncesc pentru a-și satisface o paletă mai largă de nevoi, importante fiind nevoile sociale și de recunoaștere. Concepția de auto-actualizare a motivației, s-a focalizat pe conținutul și semnificația sarcinilor, subliniind importanța factorilor motivatori intrinseci. Concepția complexității persoanei, se bazează pe adaptarea managerilor la situațiile particulare și la nevoile diferite ale angajaților. Teoriile motivaționale încearcă să explice cum începe, cum este susținut un anumit comportament
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nevoile existențiale. 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland Un model motivațional important îndeosebi pentru înțelegerea procesului de conducere a fost dezvoltat de McClelland începând cu 1950 (Gordon, 1987). Plecând de la modelul lui Maslow, McClelland s-a focalizat în special pe nevoile superioare din ierarhie (vezi figura 12.4., coloana IV). Astfel, comportamentul unui individ va fi determinat preponderent de una dintre următoarele nevoi (Saal, Knight, 1988): afiliere, putere sau realizare. Persoane caracterizate de nevoie de afiliere, caută
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
2. Abordări centrate pe comportament Orientările teoretice centrate pe comportamentul liderului urmăresc delimitarea acelor acțiuni care au impact asupra eficienței actului de conducere. Spre deosebire de abordările centrate pe trăsături, care încearcă să răspundă la întrebarea „Cine este un lider eficient?”, studiile focalizate pe comportament încearcă să ofere răspuns pentru problema „Ce fac liderii eficienți?”. Studiile influente în acest domeniu au fost realizate în aceeași perioadă de timp (anii 1940-1950) în Statele Unite ale Americii și sunt cunoscute în literatura de specialitate sub numele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
datoria morală față de propria țară). În teoria liderului transformațional accepțiunea termenului „carismă” cuprinde caracteristicile definitorii ale acestui tip de conducere (Bass, 1990 apud Robbins, 1998): inspirarea oamenilor prin comunicarea unor așteptări mari ale liderului, utilizarea simbolurilor pentru a concentra și focaliza eforturile, verbalizarea obiectivelor importante într-o manieră simplă; stimularea intelectuală a membrilor echipei prin promovarea acțiunilor inteligente, a raționalității și prin abordarea atentă a problemelor; considerația individualizată prin acordarea atenției fiecărei persoane din grup, tratarea individuală a fiecărui angajat, prin
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Carter, Kepner, Shaw și Woodson, 1982, p.49), cât și una în sens larg, cuprinzând practic toate caracteristicile unei persoane (sex, statut marital, nivel educațional, orientare sexuală, dizabilități, ș.a.). Riscul acceptării unei definiții restrânse este acela că cercetările se vor focaliza doar pe o anumită dimensiune la un anumit moment (rasă sau sex) și vor eșua în recunoașterea interacțiunilor cu celelalte dimensiuni. Opțiunea pentru o sferă mai largă a conceptului este susținută de ideea că identitatea unei persoane este multidimensională și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
educație, funcție, experiență în organizație, clasă socială) - cu accent pe normele și valorile comune unui anumit grup de persoane. Întrucât categoriile nu se exclud reciproc, există riscul unor interpretări greșite privind sursele efectelor diversității. 2. Perspectiva organizațională și economică se focalizează pe studiul efectelor diversității asupra produselor activității (cum ar fi relația dintre valoarea diversității și situațiile conflictuale, dintre omogenitatea cognitivă și capacitatea de rezolvare a problemelor) și oferă argumente în favoarea necesității luării în considerare de către organizație a acestui fenomen (Milliken
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în interiorul grupului eterogen comunicarea tinde să fie mai formală și mai puțin frecventă, pe de altă parte, relaționarea cu exteriorul poate fi mai frecventă și se poate constitui în bază pentru implementarea unor decizii de grup. Literatura privind diversitatea se focalizează și promovează, în general, avantajele acesteia și cele ale unui management bazat nu pe o toleranță pasivă a fenomenului, ci pe capacitatea și pregătirea pentru un suport activ și stimularea creșterii diversității, creând condiții în care fiecare angajat din organizație
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
recrutare, fenomenul excluderii în cazul persoanelor în vârstă rămase fără slujbă, excluderea de la programele de pregătire și discriminare la vârsta pensionării (Drury,1993, apud. Walker, 1999). Transformarea acestui fenomen într-o prioritate acțională s-a concretizat în derularea unui proiect focalizat pe inițiative în favoarea păstrării, reintegrării și reinstruirii persoanelor în vârstă, implicând șapte state membre: Belgia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Olanda și Marea Britanie, cu informații și din alte două țări - Finlanda și Suedia. Cercetarea europeană s-a axat pe promovarea unei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
propune însă utilizarea unei „discriminări pozitive” pentru a realiza egalitatea, adică manipularea deliberată a unor variabile ale locului de muncă pentru a obține rezultate corecte de la cei aparținând unor grupuri dezavantajate (angajări sau promovări din cadrul acestor „categorii”). Managementul diversității se focalizează pe ideea unei egalități ce valorifică diferențele („egalitate prin diferențe”) atât la nivelul grupurilor sociale ne-dominante sau sub-reprezentate (etnice, rasiale, sexuale, ș.a.), cât și la nivel individual (Gentile, 1994, Cornelius, Gooch și Todd, 2000), construind un „mozaic” în cadrul organizației
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
egalității într-un context al diferitelor expectații ale angajaților, al tradițiilor culturale, al preceptelor religioase, adică a tot ce înseamnă identitatea personalului, îmbogățind astfel cultura organizațională. În termeni generali, managementul diversității ca abordare a egalității la locul de muncă, se focalizează mai degrabă pe o egalitate prin „diferență” decât prin „asemănare”, creându-se astfel un climat ce favorizează acceptarea și valorificarea diferențelor dintre indivizi și grupuri și recunoașterea beneficiilor pe care diversitatea le poate aduce într-o organizație. Dacă o abordare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
climat ce favorizează acceptarea și valorificarea diferențelor dintre indivizi și grupuri și recunoașterea beneficiilor pe care diversitatea le poate aduce într-o organizație. Dacă o abordare organizațională centrată pe egalitatea oportunităților vizează îndepărtarea discriminării, managementul diversității este văzut adesea ca focalizându-se pe maximizarea potențialului angajaților. CUVINTE CHEIE capital uman, disabilitate, discriminare, diversitate, managementul diversității, nevoi speciale, stereotip, satisfacția muncii BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ 1. Anker,R (1997). Theories of ocupational segregation by sex: an overview, în International Labour Review, vol.136, nr.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de manageri, ci și de salariații săi. Propuneți câteva modalități prin care s-ar putea acționa eficient în abordarea problemelor de diversitate și complexitate. ÎNTREBĂRI DE AUTO-EVALUARE Care sunt perspectivele de abordare a fenomenului diversității și pe ce anume se focalizează ele? Enumerați câteva din efectele diversității asupra individului și organizației din care acesta face parte. Cum sunt percepute persoanele (mai) în vârstă pe piața forței de muncă? Care sunt acele teorii ce încearcă să aducă lămuriri asupra segregării ocupaționale în funcție de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu mijlocul anilor 70, dorința de eficientizare a acțiunii antrenorului a generat un termen care definește oarecum această caracteristică (acțiunile antrenorului în antrenament și competiție), respectiv, de coaching, Cathț, Rolland și Cizeron Marc (2008). În cadrul paradigmei behavioriste, studiile s au focalizat, la un moment dat, asupra comportamentului profesional al antrenorului de succes, cu scopul de a reliefa profilul tipologic comportamental al acestuia. Trudel și Brunelle (1995) citați de Cathț, Rolland și Cizeron, Marc (ibidem) au realizat, astfel, un repertoriu comportamental al
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
număr considerabil de elemente (variabile), extrem de variate, care depășesc cu mult cadrul unei situații supuse observației. Am adăuga, la cele de mai sus, încă două caracteristici ale activității cognitive: temporalitatea, ca element de extensie, în raport cu situațiile observaționale și retroacțiunea permanentă, focalizată pe rezultatele măsurate și evaluate sub așteptările previzionate. Astfel, ajungem la constatarea că antrenorul performant, prin sine și prin rezultatul intervenției sale, trebuie să desfășoare o intensă activitate exploratorie și interpretativă. Descoperim, în cele din urmă, încă a dimensiune a
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
ocupaționale sau „starea de bine”, operaționalizată prin intermediul indicatorilor de sănătate mentală și fizică a individului (de exemplu orientarea patogenetică: psihopatologia muncii sau industrială a primit un nou impuls, fiind rafinată/transformată în „umanizarea muncii”, respectiv orientarea salutogenetică). Acestea s-au focalizat asupra: dezvoltării de modele teoretico-experimentale pentru inițierea și derularea programelor de sănătate psihosocială/ocupațională și management al stresului socioprofesional; examinării abordărilor pentru prevenția tulburărilor psihice, bolilor profesionale și impactului utilizării substanțelor periculoase în mediul de muncă; trecerii în revistă a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
O. este în mod clar dependentă de scopul investigării și orientarea paradigmatică a cercetătorului, iar aceste chestionare variază în funcție de numărul și tipul stresorilor. O problemă cu care se confruntă multe dintre instrumentele descrise mai sus este că tind să se focalizeze doar pe o dimensiune a stresorului investigat, iar diversele scale trebuie permanent revalidate. Metodele de măsurare psihofiziologică a stresului profesional pot fi împărțite în trei mari categorii, privind variabilele cardiovasculare, hormonii de stres și variabilele sau schimbările imunologice; chiar dacă utilizarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
abordat un fenomen ale cărui trăsături caracteristice nu sunt încă suficient conturate, care trebuie încă identificate sau aprofundate, urmărindu-se descrieri și explicații cât mai complexe și integrale. Ca tehnică asociată acestei metode s-a folosit interviul semistructurat, care, fiind focalizat pe perspectiva subiecților, pe valorile acestora, pe modul în care văd ei problema, oferă posibilitatea unei interpretări complexe, de adâncime a fenomenului, putându-se identifica chiar noi direcții de cercetare, care inițial n-au fost luate în calcul de către cercetător
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și turism”, anunță un profil menit să acopere orizontul de așteptare al unui public divers. Programul editorial se amplifică odată cu apariția unui supliment ce intenționează să publice numai texte literare, supliment redus ulterior, atunci când se simt efectele războiului mondial. Revista focalizează varii zone de interes, deși puține rubrici sunt constante: cozeriile lui Ion Pas, „Eri...az...mâine”, semnată de Victor Eftimiu, „Foto și cinema”, „Pagina de șah”, „Jocurile «Magazinului»”, „Horoscop”, rubrica de artă plastică ținută de H. Blazian. Reportajele, redactate într-
MAGAZINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
Cotruș și Ștefan Aug. Doinaș). Cele patru elemente primordiale sunt identificate, toate, în poezia lui Lucian Blaga, autoarea găsind și influențe goetheene în tratarea lor în lirică și în filosofie, ceea ce confirmă coeziunea operei blagiene. La Octavian Goga, analiza se focalizează în principal pe ipostazele pe care le îmbracă lumina în scrierile acestui poet mesianic. În eseul consacrat liricii lui Aron Cotruș accentul cade numai pe două elemente, pământul și focul, iar ultima secțiune, dedicată simbolismului acvatic la Ștefan Aug. Doinaș
INDRIES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287549_a_288878]