2,048 matches
-
bazează, în mare parte, pe calitatea analizelor prealabile. Cu toate acestea, nu rareori este cazul că, în cadrul sectorului public, fazele de diagnostic să fie rapid expediate, soluția fiind uneori aleasă înainte de identificarea completă a problemei. Această abordare determina adesea o focalizare pe rezolvarea simptomelor și nu pe înlăturarea cauzelor sau problemelor de fond. Aceasta face că schimbarea inițiată să nu producă efectele scontate, ceea ce va conduce, în final, la abandonarea să. • Centrare pe conținut în detrimentul procesului Pilotajul strategic al unei schimbări
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
Central în teoria lui Bowlby este conceptul de comportament relativ la atașament ("attachment behavior"), studiat apoi în profunzime de alți cercetători cu ajutorul unei strategii de observare particulare dezvoltate de Mary Ainsworth (Ainsworth și alții, 1978; Main&Weston, 1982). Un avantaj al focalizării acestui tip de comportament constă în faptul că el este ușor de observat și cuantificat și că, în același timp, se poate acorda cu ușurință atenție atât comportamentelor ce relevă căutarea proximității, cât și acelora ce relevă opusul (evitarea proximității
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
angajamentului, a cărui valorizare etică face de acum parte integrantă din piață. Perspectiva adoptată urmărește să decripteze, atât în privința actorilor și a grupurilor microsociale studiate, cât și în literatura de specialitate, modurile specifice de internalizare a termenilor care structurează piața. Focalizarea atenției asupra mimurilor pieței, respectiv asupra reinvestirilor, încorporărilor simbolice, imaginare, cognitive, dar și concrete ale acesteia, dezvăluie o autonomie demistificată, prin care este restituită amfibologia mistificărilor și a raporturilor sociale, densitatea și complexitatea intrinsece ale acestora. Să luăm un exemplu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
procese de condensare și de deplasare, de cristalizare și / sau de depășire a logicilor sociale globale în care statul și politicul sub formele lor contradictorii și simbolice de dominare și de integrare, de luptă și de supunere se dovedesc preponderente. Focalizarea asupra întreprinderii ca obiect de investigație antropologică impune deci o descentrare permanentă, care ia forma transferurilor, a imaginarelor individuale și colective ale actorilor, care se confruntă în toate cazurile cu "adevărul" locului pe care îl ocupă într-o structură ierarhică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
va genera ulterior vor rămâne axate în jurul studiului straturilor sociale muncitoare, surprinse mai întâi în cadrul lor urban și în totalitatea relațiilor sociale, înainte de a fi studiate sub unghiul raporturilor de muncă și al formelor de mobilizare politică sau sindicală. Această focalizare asupra straturilor sociale subalterne se impune atunci cu o evidență cu atât mai mare cu cât acestea din urmă constituie populații "indigene" care fac față, în situația colonială, fracțiunilor sociale dominante străine: etnologii nu se interesează decât de autohtoni, abordați
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la lumea urbană. Tendința ei actuală este de a-și deplasa obiectele către periferiile și marginile sociale alogene. De la meseriile vechi, artizanale, a început să se intereseze de lumea muncii salariate, însă într-o optică de multe ori reductibilă. Așadar, focalizarea problematicilor asupra competențelor muncitorești, a transmiterii tehnicilor, a formelor culturale interne sau a unor aspecte de sociabilitate a muncii apare ca o cantonare a etnologilor în observarea și descrierea posturilor de lucru sau a frecventării automatului de cafea. Studiind cartierele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
metodologică, este necesară o descentrare a anchetei pentru a urmări parcursurile salariaților și a surprinde locul special al muncii în pluralitatea modurilor de inserție socială. Faptul că este ales ca pivot al unei investigații antropologice un cartier sau o întreprindere, focalizarea exclusivă a studiilor asupra straturilor sociale muncitorești sau populare se dovedesc cu atât mai limpede a fi o capcană metodologică și teoretică cu cât categoriile sociale și profesionale se lovesc mai mult sau mai puțin brutal de contestarea fundamentelor pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
1957. Birocrații sunt cei mai mari (am putea spune chiar singurii) beneficiari ai independenței: mărirea salariilor, accesul la posturi superioare (însoțită de înmulțirea acestui tip de posturi). Aceștia se închid în ei înșiși într-o viață complet autonomă. Punctul de focalizare al acestei colectivități este cârciuma, unde lumea aceasta mică se regăsește în fiecare seară; de la independență, numărul localurilor a crescut în toate centrele; pe când în 1957 nu exista decât unul pentru tot nordul (la Fort-Rousset), în 1961 existau unul sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
practică prețul cu amănuntul de la Brazzaville, plus transportul omului și al mărfii sale). În ceea ce privește calitatea, acești negustori dau dovadă de mai multă imaginație decât CFHBC în alegerea culorilor stofelor, însă acest lucru nu este esențial. Buticul CFHBC este punctul de focalizare a urii populare împotriva companiei: cum apare un mijloc, de orice fel, de ai se sustrage, acesta este de îndată fructificat... chiar dacă prețurile sunt mai ridicate. În plus, negustorul ambulant oferă ceea ce clientului de la sat îi lipsește cel mai mult
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
demnitate și de valoare atât de utile existenței sale dacă toți cei pe care îi întâlnește îl tratează ca pe un "nimeni"" (2000, pp. 36-37). Aceasta explică de ce lucrurile mărunte aparent banale și uzate (precum, politețea, curtoazia, complimentele, adresarea directă, focalizarea privirilor și câte și mai câte) pot avea asemenea consecințe enorme în relațiile interumane. Cel mai clar semnal prin care vrem să-i oferim celuialt prețuire este momentul în care suntem dispuși să-i arătăm considerație. "Manifestarea considerației este ca
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
preocupați mai mult de obținerea rezultatului dorit și mai puțin de caracteristicile și de comportamentele oponenților" (cu toate că acestea nu sunt și nu pot fi ignorate, iar pentru anumite momente ale relației ele pot deveni puncte puternice de interes și de focalizare). În raporturile competițional-concurențiale, când probabilitatea unei părți de a-și atinge scopul crește, probabilitatea celeilalte scade. Deși, uneori, poate degenera în violență și în conflict (deschis), competiția se deosebește (clar) de conflict, întrucât ea "nu presupune elaborarea de strategii din partea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
temeri disproporționate, decalate, paralizante, care sunt dacă nu distructive, periculoase, atunci inutile. Fobia constituie un exces de frică, o frică intensă și prelungită. Ea este "o istorie a angoasei, adică un sentiment de insecuritate incontrolabil, care se traduce printr-o focalizare maniacă pe o amenințare" (Braud, 2008, p. 114). Caracterizate prin apariția unor temeri foarte intense, legate de situații considerate fără pericol major de către indivizi aparținând aceleași culturi și care mai departe obligă persoana în cauză să evite ceea ce îi produce
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
îl va ajuta pe pacient să își înțeleagă propriul comportament patologic, direcționându-l pe drumul vindecării. Din perspectiva psihologiei, termenul de interviu clinic are un sens oarecum diferit, el urmărește obținerea de informații și înțelegerea funcționării psihologice a unui subiect prin focalizarea asupra trăirilor acestuia și punând accent pe relația stabilită în cadrul situației de interviu. Interviul clinic reprezintă paradigma muncii psihologului clinician. Utilizând interviul acesta se pot obține informații despre problemele și dificultățile subiectului, despre evenimentele trăite, istoria sa, relațiile cu ceilalți
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
face față solicitărilor cotidiene, dar comportamentul pentru atingerea unor scopuri îndepărtate, în afara recompenselor imediate nu este unul de succes. Potrivit teoriei autocontrolului comportamentul persoanei depresive poate fi caracterizat de unul sau mai multe din cele șase deficiențe posibile ale autocontrolului: focalizarea atenției asupra evenimentelor negative de viață, fiind excluse sau minimizate cele pozitive; Beck (1979)177 a denumit fenomenul ca atenție selectivă în depresie, iar Ferster identifică o vigilență a depresivului în anticiparea evenimentelor aversive; focalizarea atenției pe imperativele imediate ale
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
șase deficiențe posibile ale autocontrolului: focalizarea atenției asupra evenimentelor negative de viață, fiind excluse sau minimizate cele pozitive; Beck (1979)177 a denumit fenomenul ca atenție selectivă în depresie, iar Ferster identifică o vigilență a depresivului în anticiparea evenimentelor aversive; focalizarea atenției pe imperativele imediate ale comportamentului, concomitent cu excluderea celor pe termen lung; utilizarea unor standarde autoevaluative perfecționiste, mult mai severe decât față de ceilalți; stil atribuțional depresogen; tendința de autoadministrarea recompenselor care sunt insuficiente pentru menținerea comportamentelor; autopedepsirea excesivă având
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
gândire, disfuncțiile cognitive scapă examenului clinic de rutină al pacientului, dar sunt foarte bine identificate în cursul psihoterapiei. Distorsionările cognitive evidențiate de Beck în depresie sunt: * inferențele arbitrare: subiectul trage o concluzie fără a avea suficiente dovezi; * abstragerea selectivă: implică focalizarea asupra unor aspecte ale situației, cu ignorarea altora mai importante și mai relevante; * suprageneralizarea: constă în extinderea unei concluzii trase de pe urma examinării unei situații particulare la un număr mare de evenimente; * amplificarea / minimalizarea: constă în exagerarea sau, dimpotrivă, reducerea importanței
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vom vorbi despre alte fobii: fobiile simple sau fobiile sociale. Vom merge mai departe spre a discuta de tulburarea stresului post-traumatic și apoi tulburarea anxietății generalizate. În prevalența acestor tulburări de anxietate există diferențe de gen și diferențe culturale în focalizarea asupra anxietății, care influențează persoanele anxioase-apoi vom expune aceste diferențe. În final, încheiem cu tulburarea obsesiv-compulsivă, care este clasificată ca o tulburare de anxietate, dar care prezintă anumite particularități care o disting de tulburarea de anxietate. 10.2. Panica și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care îi creează anxietate, dând scoruri de la cele mai mult anxioase la cele mai puțin provocatoare de anxietate. Terapeuții încep apoi să îl conducă pe client prin această ierarhie, folosind tehnici de relaxare pentru a-și reprima starea de anxietate. Focalizarea pe anxietate în PTSD este rememorarea evenimentului traumatizant sau evenimentele și stimulii care îi amintesc persoanei de eveniment: veteranii de luptă fiind tratați de PTSD vor fi îndrumați să-și imagineze bălțile de sânge și scenele ucigașe și de moarte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
asemenea, pot să se teamă de lucruri mărunte, ca întârzierea la o întrunire, riscul ca stilistul să nu îi tundă părul în modul dorit sau grija că nu vor avea timp să spele în bucătărie înainte ca musafirii să ajungă. Focalizarea asupra acestor griji poate să fie cuplată cu alte lucruri, astfel că persoanele cu GAD tind să se teamă de tot mai multe lucruri și situații din viața lor, în loc să se concentreze asupra unui singur lucru. Această grijă este însoțită
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de intervenție, toate au în comun două caracteristici. Intervenția în timp de criză este limitată în timp și are ca destinație să ajute indivizii să se întoarcă la nivelul de funcționare de dinaintea crizei (Gilliland & James, 1993345; Puryear, 1979346; Roberts, 1991347). Focalizarea este axată pe diminuarea tulburărilor acute psihologice mai degrabă decât pe tulburările de personalitate sau asupra tulburările psihice cronice. Un principiu al intervenției în caz de criză este că simptomele persoanei nu reprezintă un indicator al deteriorării personalității sau o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
își fac programări speciale. Terapia tradițională este bazată pe diagnosticarea și tratarea cu scopuri colaborative a dezvoltării personale și îmbunătățirea funcționării prin încurajare (psihodinamic) sau modificarea gândurilor, sentimentelor și comportamentului (terapia cognitiv-comportamentală). În schimb, în intervenția în timp de criză, focalizarea este pe înțelegerea semnificației crizei, măsurarea caracteristicului temperamental al individului, cunoșterea punctelor tari și slabe a sistemului de suport al fiecărui individ, adoptarea și dezvoltarea aptitudinilor de coping, și toate acestea având un minim scop, acela de a restaura nivelul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mediu protejat Durata De la una până la trei întâlniri de obicei Cât timp este nevoie/ cât dorește Rolul terapeutului Activ, direct Ghidant colaborator, consultativ Factori strategici Proces perceptiv și neperceptiv cu stres și factori Perceptiv și neperceptiv factori de mediu patologici Focalizarea în timp Aici și acum Trecut și prezent Așteptările pacientului Directe, reducerea simptomelor; reducerea inconvenientelor; suport direct Reducerea simptomelor reducerea inconvenientelor, dezvoltare personală; ghidare și colaborare Scopuri Stabilizarea, reducerea inconvenientelor, întoarcerea la funcționarea sau mutarea la următorul nivel de îngrijire
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
persoanelor aflate în criză va scădea respectul de sine al persoanei și vor apărea sentimente de dependență de alții pentru rezolvarea problemelor. 4. Selectarea unui scop, sau limitarea în timp a scopurilor care au o anumită valoare în raport cu alții, precum și focalizarea pe contactul social și modul de viață. Colaborând se poate dezvolta un plan de acțiune pentru recuperare, care va ajuta persoana să se reabiliteze și să înceapă să privească spre viitor cu încredere. Asistarea individului pe parcurs ce el sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate dezvolta un plan de acțiune pentru recuperare, care va ajuta persoana să se reabiliteze și să înceapă să privească spre viitor cu încredere. Asistarea individului pe parcurs ce el sau ea explorează avantaje și dezavantaje ale posibilelor opțiuni. Sumarizare, focalizare și clarificare. 5. Implementarea unui plan și evaluarea eficacității. Ajustarea programului dacă este necesar, și dacă este nevoie în continuare de ajutor, apelarea la resurse apropiate pe care le poate propaga comunitatea pentru individ. 11.4. Eficiența intervenției timpurii în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în termenii relațiilor de împărțire a responsabilităților dintre principalele puteri. Ei au pus accent cu precădere pe continuitate în interiorul societății internaționale după Războiul Rece, spre deosebire de neorealiști, care au prevăzut un sistem multipolar emergent. Într-adevăr, acest accent decurge logic din focalizarea instituționalismului pe caracterul dependent de cale al ajustării instituționale. În consecință, sfârșitul Războiului Rece este văzut ca generatorul unei schimbări graduale, și nu ca un punct de cotitură sub aspect calitativ, în evoluția instituțională a sistemului internațional. În al doilea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]