1,673 matches
-
stemei județului Olt Descrierea stemei Stema județului Olt, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut cu baza curbata, sfertuit printr-o cruce din aur. Primul și al patrulea cartier, pe fond albastru, reprezintă un turn de argint cu foișor crenelat - stema vechiului județ Olt. În al doilea și al treilea cartier, pe fond albastru, se află un snop de grâu de aur - stema vechiului județ Romanati. Semnificația elementelor însumate Județul Olt, sub raport geografic, este situat în sudul țării
HOTĂRÂRE nr. 1.379 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei judeţului Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146755_a_148084]
-
al treilea cartier, pe fond albastru, se află un snop de grâu de aur - stema vechiului județ Romanati. Semnificația elementelor însumate Județul Olt, sub raport geografic, este situat în sudul țării, iar sub aspect istoric, prin turnul de argint cu foișor crenelat, se evidențiază în principal prin specificul sau de apărare, fiind situat la granița Munteniei cu Oltenia și Dunărea, îmbinând toate acestea cu caracterul sau preponderent agrar, reprezentat prin snopul de grâu. În acest spațiu s-au contopit două foste
HOTĂRÂRE nr. 1.379 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei judeţului Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146755_a_148084]
-
de dispunerea și specificul obiectivului. ... b) Realizarea iluminatului de securitate a perimetrului, a punctelor vitale din interiorul obiectivului și a căilor de acces, cu lămpi fluorescente, orientate către exterior, instalate pe stâlpi înalți, dispuse la interval de 50 m. ... c) Foișoare, gherete sau umbrele-ciuperca pentru santinele (posturi de pază), în funcție de numărul acestora, dotate cu reflectoare (faruri) orientabile, pentru dirijarea fascicolului de lumină. ... d) Amenajări de drumuri (poteci din dale de beton sau din alte materiale rezistente) de acces pe perimetrul obiectivului
HOTĂRÂRE nr. 523 din 12 septembrie 1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119010_a_120339]
-
3 Studioul de Radiodifuziune - Clădire compusă din demisol, Craiova parter și etaj, cu o suprafața - construită de 425 mp - Garaj de 119 mp - Clădire cu dependințe ��i subsol de 84 mp - Cabina portar, în suprafața de 7 mp, și un foișor de 2,6 mp Teren 1.640 mp 2. Str. Lotrului nr. 6 - Garaj Teren 315,6 mp E. Ia��i 1. Str. Lascăr Catargi nr. 44 Studioul de Radiodifuziune - Clădire cu subsol și parter și Televiziune Iași(spații - Doua
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110172_a_111501]
-
pierderea identității și tradiționalului prin realizarea unui echilibru între arhaic și nou(de exemplu satele etnografice). De asemenea, turismul rural intervine, din acest punct de vedere, și asupra construirii de facilități pentru desfășurarea de activități turistice: docuri , cabane de vânătoare, foișoare, trasee turistice etc. Un element important îl constituie căile de acces la capacitățile de cazare, precum și mijloacele de transport la îmbunătățirea cărora turismul rural își aduce propria contriuție. Nu în ultimul rând trebuie să surprindem unul din aspectele esențiale
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
Maiestatea a plătit... eu nu sunt Iuda, să-i vânz...” Căpitanu’ Cârnu era din Bacău. El m-a schingiuit. Eu trăiesc încârligată, cum sunt, și cu genunchii scoși, și el nu mai e! M-a operat Maiestatea la spitalul de lângă Foișorul de Foc. Maiestatea a plătit. Mi-au pus cârlige la genunchi, cum puneam eu la perdele. Nu mai am păr deloc, uite! Și uite în fotografie ce păr bogat am avut, și salbă de aur. Mi-au luat tot comuniștii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
profesorul Ionescu își invita prietenii în zilele de sărbătoare, printre care se număra și familia Micle. Se întâmpla ca uneori să-i însoțească și Eminescu. Când rămânea și peste noapte, el prefera să doarmă pe un braț de fân în foișorul de deasupra intrării în locantă. De aici se deschid priveliști fără egal în toate direcțiile. Iașul apare ca o felină tolănită pe malurile nehotărâtului Bahlui. Apoi se văd ca în palmă valea Vămășoaiei, zarea Bvârnovei, Miroslavei, Copoului și Șorogarilor. Probabil
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Poate că în una din aceste nopți, mușcat de viermele melancoliei, în mintea lui Eminescu au odrăslit primele patru versuri din poezia „Mai am un singur dor”, pe care le-a și scris pe o scândură de pe peretele sudic al foișorului. La această dată se mai poate citi doar primul vers, iar din celelalte trei doar litere disparate. Dacă aș avansa ideea că tot aici ar fi apărut și mugurii poeziei „Sara pe deal”, nu cred că nu ar fi la
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
231. Despre uitare 1. Versuri din cele două „Nocturne” (Opere, p. 44 și 59). 2. „Dintr-un text comun”, în Opere, p. 339. 3. „Legendă” (Opere, p. 177), „Gaudeamus” (p. 149), „Idei III” (p. 196). 4. T. Arghezi, „Dintr-un foișor”, în Ars poetica, Ediție îngrijită de Ilie Guțan, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1974, p. 209. 5. „Noapte de oraș II”, în Opere, p. 248. Vorbe din „Vînt” 1. Opere, p. 67. Dovadă că formula s-a menținut în limbajul publicistic, am
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
populară au următoarea distribuție pe județe: Alba - 1, Argeș - 1, Brașov - 2, Caraș - 6, Gorj - 3, Mehedinți - 7, Sibiu - 3, VÎlcea - 2. În profil teritorial, prezența acestora este la: Șugag (Alba) - sculptură În lemn, stîlpi de poartă; Rucăr - casă cu foișor, vechile porți mari cu ușă și poartă carosabilă cum ar fi: casa lui Nae Iosif Țapul, veche de peste 120 de ani (Argeș); Bran - case de lemn, Victoria - cantonul lui Dumitru Opriș (Brașov); Bolvașnița - mori de apă cu vîltori, Cornea - mori
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din primul război mondial și un osuar, adăpostind rămășițele strînse de prin munți și rămase neidentificate; RUCĂR. - castru roman - Limes translantanus; - ruinele unei cetăți; - m. arh. - biserica veche, păstrînd vechi tradiții culturale; - m. n. - Cheile Ghimbavului; - arh. pop. - casă cu foișor, vechile porți mari cu ușă și poartă carosabilă (cum ar fi: casa lui Nae Iosif Tapul, veche de peste 120 ani); - m. m. - monument Închinat eroilor din primul război mondial; - locul de naștere al scriitorilor: Mihail Lungianu (1886 - 1966) și Ion
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Casa Maria, Casa Lorabella, Casa Trapsa, Casa Bianca, Charisma, Floarea de Colț, Jojo, Magic, La Jonny, La Dolce Vita, El Plazza, Nea Emil Brutaru, Omideea, Platinum, President, Paradis, Platz Pitoresc, Șoimul, Select, Rouă de Munte, Calypso, Cardinal, Sandra, Vasy XL, Foișor, Camelia, Casa Crina, Safrane, Amadam, Trapsa și Plopii fără Soț; - cabane: Cristina; - complexe balneare: Cerna, Roman, Diana; - camping: la 7 izvoare, 3 campinguri - ștrand termal; BĂUȚAR. - muzeu școlar de istorie și etnografie (În clădirea școlii); BOLVASNITA. - m. de tehnică pop
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Belvedere, Bijoux, Bușteni, Bertha, Căprioara, Camelia, Casa Thomas (Poiana Țapului), Căprița, Casa Albu (Poiana Țapului), California (Poiana Țapului), Carmen, Cascada din Bucegi (Poiana Țapului), Ciocârlia, Dodo, Dumitrescu Rodica, Dary, Dolly, David, Dimi, Dani, Din - Gym, Daniela, Eliza, Ermitage, Fortuna, Florilor, Foișor, Kătălina, Gal, Gecomi, Maria, Mura (Poiana Țapului), Maicom, Matei (Poiana Țapului), Marcela, Merlea, Mădălina, Maria Edy, Mihaela, Nisi, Maria, Iulia, La Fănică, Olimpia, Popa, Pascu State, Radu, Sofia, Samuel (Poiana Țapului), Viorica, Văleni (Poiana Țapului); - complexe turistice: Izvorul cu Păstrăvi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
asupra boierilor și feciorilor de boieri, fiindcă și ei au fost feciori de boi ieri și că astăzi sunt boi Întregi...” (V. Alecsandri) - comparație raport de asemănare Între obiecte, dintre care unul Îl evocă pe celălalt: „Din dalb iatac de foișor Ieși Zamfira-n pas isteț Frumoasă ca un gând răzleț...” (G. Coșbuc) comparație ironică: „... că-s plin de noroc ca broasca de păr.” (I. Creangă) „Spiritul de indiferență al ministrului avea cinismul unui vizitiu de dric, care-și trage mortul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
biblioteca îi fusese, totuși, confiscată, durerea lui a fost maximă. Tot restul vieții sale a fost o permanentă suferință. Conștient că devenise o povară pentru ai casei, a acceptat să se interneze la Spitalul Brâncovenesc, apoi la Spitalul de specialitate Foișor, cu aparat de gipsat pentru... Morbul lui Pott. A fost operat, tratat, căutat, dar boala s-a agravat, poetul suferind nu numai fizic, ci și psihic, distrus din cauza detenției. O infecție urinară, cu sondă uretrală și multe perfuzii, o surzenie
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
război, primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă." (I. L. Caragiale, Vizită...) (f) " Iar daca văzu așa împăratul, adună iară sfatul și boierii și îi întrebă ce să facă? Unul din boieri îi zise să facă un foișor cu poarta pe dedesubt, pe unde să treacă toți fiii de împărat și de boieri, și pe care-l va alege fata, să-l lovească cu un măr de aur ce-l va ține în mână și după acela s-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
iar am ajuns pe-un platou. Nimic. Nici un sat. Ne-am privit lung în ochi și, fără să spunem nimic, am făcut un demi-fond înapoi la mașină și ne-am întors glonț la Hațeg. Seara, în camera noastră ca un foișor de sticlă, am aflat la telefon că de fapt am fost la doi pași de țintă. Că după încă o culme, la nici zece minute de mers pe jos, ar fi răsărit Târsa. Dar ar fi fost periculos din cauza furtunii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
antisistem, în timp ce o trupă rock britanică va cânta mai mereu plăcerea minimalistă a băutului cu băieții sau cu fetele. Dar ajunge cu atâta delir. Un puști de 12 ani, Rudy, naratorul în romanul Dick Ochi-de-mort, trage cu o carabină din foișor un singur foc de armă, la întâmplare. Glonțul străpunge o femeie însărcinată. O frază cu rol de predestinare este plasată chiar în introducerea romanului: „Cred că asta este principala mea obiecție cu privire la viață: este prea ușor, cât trăiești, să faci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
măsuri de securitate luate în interiorul pușcăriilor (s-au instalat camere de luat vederi, care au produs numeroase alarme false și deficiențe tehnice din cauza unui personal necalificat să le utilizeze), cît și la punctele de lucru (care au fost dotate cu foișoare de pază, împrejmuite cu garduri și păzite de tot mai mulți subofițeri) au implicat cheltuieli foarte mari. Modernizările minimale impuse de regulamentele internaționale (WC-uri și instalații sanitare în toate camerele de detenție, cabinete medicale în toate pușcăriile, hrana la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de partea vizuală îl obseda. De la bun început, a refuzat să aibă fosă. Nici gând! Împreună cu scenograful, a imaginat un fel de tiară de țar, enormă, pe care a plasat-o în fundul scenei, cu orchestra în ea, de parcă era un foișor cu o formație de estradă! Scena se termina în gâtul spectatorilor din rândul I. — și cum vedeați dirijorul? — Peste tot, pe margine, erau zeci de monitoare. — și dirijorul s-a schimbat de o mie de ori... — Îți povestesc și asta
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de dulgher de hambare era rentabilă. Dintr-un document de la anul 1862 („Arhivele Statului, București”) rezultă că în acest timp, „pe un hambar se plăteau 224 de lei”. În prelucrarea lemnului meșterii dădeau curs și simțului lor pentru frumos. Astfel foișoarele și prispele caselor, fundurile și laturile de la acoperișurile grajdurilor erau impodobite cu frumoase tăblii traforate. Provițenii au excelat și în lucrări de dulgherie, în construcții de case. Dulgherii de aici au fost angajați să lucreze la multe edificii de pe Valea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
piatră cele mai recente, casele provițenilor reprezintă adevărate podoabe de arhitectură populară. Cele de lemn, pe fundație înaltă din lespezi de piatră sau numai din piatră prinsă în mortar au de obicei două sau cel mult trei încăperi și un foișor lateral cu perspectiva spre stradă, către sud pentru a primi mai multă căldură, ori către Valea Proviței. Cele mai vechi se compun de obicei din tindă și două odăi din care una e „casa mare” destinată oaspeților și păstrării zestrei
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
stradă, către sud pentru a primi mai multă căldură, ori către Valea Proviței. Cele mai vechi se compun de obicei din tindă și două odăi din care una e „casa mare” destinată oaspeților și păstrării zestrei fetelor. Prispa înălțată, cu foișor lasă loc gârliciului și beciului. Ea este destul de încăpătoare. La cele așezate în pantă prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig. 17) Ceea ce dă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig. 17) Ceea ce dă o notă aparte caselor provițenilor este abundența ornamentației ce împodobește porțile curților, stâlpii cerdacurilor, brâurile de sub streașină, foișorul. Cornișele acoperișului „în patru ape” și ale foișorului „în două ape” prezintă ornamentații geometrice de la simple stilizări de creneluri până la complicatele îmbinări de unghiuri, cercuri și arcuri de cerc. Precipitațiile mai abundente au făcut ca acoperișul din șindrilă, în vremurile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig. 17) Ceea ce dă o notă aparte caselor provițenilor este abundența ornamentației ce împodobește porțile curților, stâlpii cerdacurilor, brâurile de sub streașină, foișorul. Cornișele acoperișului „în patru ape” și ale foișorului „în două ape” prezintă ornamentații geometrice de la simple stilizări de creneluri până la complicatele îmbinări de unghiuri, cercuri și arcuri de cerc. Precipitațiile mai abundente au făcut ca acoperișul din șindrilă, în vremurile mai vechi sau cele din tablă, în vremurile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]