1,549 matches
-
în vederea saltului meu la oraș și pe care, până atunci, nu avusesem permisiunea să-i port, ca să-i am noi pe străzile Bucureștiului. Intenționam să mă scol devreme, în zori, dar, din pricina emoției, am adormit mult după miezul nopții. Mă foiam în pat, așteptând să ațipească tata. În copilărie, vorbeam în somn și-mi era groază să nu mă trădez cumva. M-am trezit, de aceea, abia când la poartă s-a auzit claxonul mașinii, venită înainte de ora stabilită. Mi-am
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
neîncrezător spre masă; În viața lui nu-l urîse atît de tare pe vărul său; ba mai mult, acum Îi ura pe toți musafirii, care stîrniseră un vacarm nemaipomenit. Să te vedem. Rafael! Acum să te vedem! strigau și se foiau nerăbdători pe scaune. — Am nevoie de o scrumieră și o pietricică, spuse Julius, scoțînd scrumiera și pietricica din buzunarul de la haină. Iată-le. — Fantastic! Fenomenal! strigă scamatorul Și acum, ce scamatorie o să ne prezinți? Julius așeză scrumiera și pietricica pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pentru primele zile de școală, uniformele de anul trecut, pentru ca Santiaguito și Bobby să le poată folosi pînă erau gata cele noi. Îi rugă cu glas tremurător să-și pună hainele și amîndoi o ascultară, furioși, crăpînd de căldură și foindu-se tot timpul fiindcă Îi Înțepa cu acele, iar ea, cu creta În mînă, făcea semne după ce le lua măsurile. — Anul ăsta ți-a venit și ție rîndul, spuse ea cu o pronunție impecabilă văzîndu-l pe Julius. Nu-i căzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
din urmă i-au auzit glasul: le spuse că era fericită că venise În Perú, Întotdeauna visase să vină aici și acum vor fi cu toții buni prieteni. Apoi se fîstîci complet, nu mai știu ce să spună și ei se foiau neliniștiți În rînduri, topindu-se de dragul ei și parcă vrînd să facă un pas Înainte. Dar Roșcova cred că prinsese pică pe ea fiindcă era atît de dulce, fapt sigur e că Îi tremura clopoțelul În mînă și-și aranja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Și murdăresc grilajul cu labele lor... — So funny!... SÎnt atît de cumsecade.. Uneori le fac injecții și mă Întreabă: cît vă datorez, domnișoară? — Și ea nu le cere nimic, de asta o să-i facă un monument printre grajduri și-o să foiască muștele În jurul lui. — Darling! Are we having a fight? — Da, Susan! Bobby! Du-te și scoate Jaguarul din garaj... „PANDO Very Dry Scherry. Shipped and Bottled by Williams and Humbert Ltd. Jerez and London. Produce of Spain.“ Juan Lucas mîngîie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
niște munți palizi și există o lumină stranie, de parcă ai Înainta acum pe fundul unui lac secat, În care drumul se preface În drumeagul-pe-care-timpul-l-a-șters și Mercedesul suferă ducînd dorul marilor autostrăzi. Arminda parcă atunci se trezește și Începe să se foiască pe canapeaua din spate, iar Julius la Început e descumpănit, nu-i vine să-și creadă ochilor, nu știe ce sînt, desigur, sînt căsuțe, desigur, totul s-a umplut de căsuțe În stilul Înălțată-cu-mîna-mea, chiar dacă din cînd În cînd se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
scăpase din mînă, În fața tuturor doamnelor din local azvîrli prin buric răii de vrăjitori excomunicîndu-i din Haiti și risipîndu-i peste Lima și ei. imorali cum erau, ca niște diavoli Împielițați, Începură să-i tulbure pe bărbați, Îi făcură să se foiască neliniștiți pe scaune, să asude, silindu-i să-și sucească gîturile pentru a urmări tremurul nebunesc al dansatoarei din buric, care parcă nu se mai putea opri, luînd-o Înaintea bateristului și mîinile lui care biciuiau tobele. În bătaia lor dezlănțuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
repet, nouă spre zece ani nu mai dădusem peste numele ei nicăieri... Vreți chiar și mai mult? Atunci trebuie s-o părăsim pe Nana și să vă spun că, după vreo două zile, pe când așteptam în antreu la dentist, răs foiam revista „Capital“, mai precis acel număr special cu cele cincizeci de femei de succes din Ro mânia. Și-am început să râd ca prostul, spre mirarea celorlalți mucenici care mai așteptau să fie marti rizați: una dintre cele cincizeci de
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
minte imaginea asta, din ce fel de frică adâncă de clacare e născută, din ce spaimă că nu voi reuși să fac față, din ce convingere nemărturisită că rolurile nu sunt compatibile până la capăt... Dormi, puiul mamei, nu te mai foi în așternuturi și lasă-i pe Simba și pe Tigrilă-n pace, chiar și jucăriile din pluș trebuie să doarmă, pe mama o așteaptă o chiuvetă plină cu vase de spălat și-un text început pe calculator, o așteaptă un raft
Cântec de leagăn. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
larg, fără a Înainta, privindu-se unii pe alții cu un aer mîhnit și stingher, punînd din cînd În cînd cîte o Întrebare cu glas scăzut, iar cele mai multe Întrebări rămîneau fără răspuns, căci persoana căreia i se adresa Întrebarea se foia, Îl privea stînjenit pe cel care-l Întrebase, apoi, cu ochi șovăitori, șoptea: „Nu știu“ și, ridicînd ușor din umeri se depărta pe furiș, cu pași tîrșîiți. Din cînd În cînd, polițiștii, ai căror număr ajunsese la patru și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
repezeau și Îmbrînceau mulțimea adunată În cerc Împingînd-o Înapoi și strigînd pe un ton mînios și nerăbdător: — Gata, acum! Circulați! Circulați! Circulați! Haide! Haide! Haide! Blocați pasajul! Dați-i drumul! Circulați! Circulați! Iar mulțimea ascultătoare se retrăgea, făcea loc, se foia prin preajmă și apoi, cu elasticitatea unui cordon de cauciuc sau a unui bob de mercur, refăcea cercul de priviri pline de neliniște și de șoapte pline de Îngrijorare. Între timp barele de lemn țăcăneau Întruna cu același sunet mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
le face semn celor În cauză și, Însoțit de ofițerașul Înfierbîntat, Îi trimite În spatele zidului de saci de ovăz. Lipsesc cam zece minute: cînd reapar, negrii zburdă de fericire, cu chipurile brăzdate de un imens zîmbet de fildeș și se foiesc În jurul ofițerașului ca niște copii zvăpăiați. Aproape că se gudură pe lîngă el, Încearcă să-i sărute mîinile, Îl bat pe umeri cu labele lor mari și negre - fericita Întoarcere În sînul turmei li se citește clar În fiecare gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și comerț. Fațadele se schimbau în fiecare an și uneori în fiecare sezon, erau îmbrăcate cu reclame care atîrnau, împănate cu postere, mîzgălite cu sloganuri, și, seara, acoperite cu sute de lămpi și lampioane, cele mai multe portocalii și roșii. Oamenii se foiau pe străzi pînă tîrziu în noapte. Mîncau și beau, din cafenele se auzeau voci cîntînd ori sunet de vioară. Doar tramvaiele aveau aceeași culoare albastră în tot orașul. Tatăl meu se îngrijise de asta. Ușa hotelului s-a închis în urma
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
era să facă pe cocheta cu servitorii masculi. Reveni la Yanar și se hotărî. Irevocabil, fără apel, fără prietenie. Se apropie de el, încet, atent să nu facă zgomot. Prezicătorul își ridică ochii și-l văzu că se apropia. Se foia, încurcat, în fotoliu, dar rămase la locul lui. Părea nefericit. Gosseyn consideră că era semn bun. Cu excepția celor care se aflaseră în contact cu Discipolul, nici unul dintre acești prezicători, nu cunoștea tensiunea penibilă născută din imposibilitatea de a scruta viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
imposibil de acceptat, dat fiind că creierul secund nici nu intra la socoteală, în această evaluare. Po-sibilitatea unei foarte admisibile minciuni îl făcu din nou sarcastic pe Gosseyn: - Nici o neclaritate? - Niciuna. Avu loc o întrerupere datorată lui Leej, care se foia. Se așeză și zise cu glas limpede: - Asta este o minciună. Eu pot prevedea tot ce pot prevedea și ceilalți. Și este greu să prevezi în detalii mai mult de trei săptămâni, înainte. Și chiar așa, abia rămâne între anumite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
dogmei sale. Gosseyn considera că momentul va fi favorabil pentru a aborda subiectul. Dar cum? Optă în cele din urmă pentru franchețe și vorbi. Când tăcu, Secoh îl privi îngândurat. De două ori era să vorbească. De două ori, se foi pe scaun ca pentru a se ridica și pleca. În sfârșit zise, blând: - Privilegiul de a-l vedea pe Zeul Adormit nu este acordat decât membrilor ordinului. - Întocmai, zise Gosseyn. Secoh păru tulburat, iar Gosseyn spera că în mintea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
zise Munro. Poate o fost furie. Poate că nu-i plăcea Scarlatti deloc. Ar fi trebuit să-l întrebi. N-am încredere în terapia verbală. Cuvintele sînt limbajul minciunii și eludării. Muzica nu minte niciodată. Muzica vorbește sufletului. Lanark se foia nerăbdător. în lumina ecranului gura lui Ozenfant părea atît de încremenită în surîs, că părea lipsită de expresie, în timp ce sprîncenele își schimbau forma, trecînd de la o expresie gînditoare la una de uluială sau nefericire profundă. — Pe Lanark îl plictisesc toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
chel, îmbrăcat într-o haină neagră. Rămase cu mîinile vîrîte în buzunarele pantalonilor și cu picioarele depărtate, contemplîndu-și nasturii de la vestă, în timp ce elevii mai mari se grăbiră să se încoloneze în fața intrărilor. Unul sau două dintre rînduri continuau să se foiască și să șușotească; omul îi privi cu severitate și elevii tăcură. Cu un deget al mîinii drepte, făcu semn fiecărei clase să intre pe rînd. Apoi chemă micul grup de lîngă poartă la baza scării, îi alinie pe elevi, citi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Pentru a-l găsi pe Dumnezeu, trebuie să crezi că Iisus a fost Dumnezeu și să alungi orice alt gen de cunoaștere ca inutilă și goală. Apoi, trebuie să te rogi să ți se dea har. în timpul discursului, Thaw se foi de cîteva ori pentru că-l stînjenea; mai mult, îi venea greu să-și țină ochii deschiși. După o jumătate de minut de tăcere, își dădu seama că pastorul aștepta o întrebare din partea lui. — Ce înseamnă har? — împărăția Cerurilor din inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-le după cum doriți. Domnul Gilchrist vă va duce cu mașina în oraș. Toți se ridicară în picioare. Sludden îi conduse pe Gilchrist și pe jurnaliști. Doamna căruntă oftă și zise: — Comunicarea cu presa e o știință pe care n-o foi înțelege niciodată. Domnule Lanark, această geantă conține autorisația, documentul de identivicare și trei rapoarte despre regiunea Unthank. înainte de la forbi la Provan, vă sfătuiesc să le cunoașteți la perfecție. E un raport seismologic despre efectul poluării asupra discontinuității merovicnice. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
asumat niște riscuri. Nimeni nu zise nmic. Creatura semiumană o privi cu niște ochi pe care Gosseyn îi găsi necruțători. Patricia Hardie se răsuci, stânjenită, și-l privi pe tatăl ei, căutându-i parcă sprijinul. Marele bărbat îi evită privirea, foindu-se jenat în fotoliul său. Fata se ridică, o cută disprețuitoare afectându-i armonia buzelor. ― Deci te are și pe tine la mână ― zise ea plină de sarcasm. Ei bine, să nu-ți închipui că mă sperie și pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
era să facă pe cocheta cu servitorii masculi. Reveni la Yanar și se hotărî. Irevocabil, fără apel, fără prietenie. Se apropie de el, încet, atent să nu facă zgomot. Prezicătorul își ridică ochii și-l văzu că se apropia. Se foia, încurcat, în fotoliu, dar rămase la locul lui. Părea nefericit. Gosseyn consideră că era semn bun. Cu excepția celor care se aflaseră în contact cu Discipolul, nici unul dintre acești prezicători, nu cunoștea tensiunea penibilă născută din imposibilitatea de a scruta viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
imposibil de acceptat, dat fiind că creierul secund nici nu intra la socoteală, în această evaluare. Po-sibilitatea unei foarte admisibile minciuni îl făcu din nou sarcastic pe Gosseyn: - Nici o neclaritate? - Niciuna. Avu loc o întrerupere datorată lui Leej, care se foia. Se așeză și zise cu glas limpede: - Asta este o minciună. Eu pot prevedea tot ce pot prevedea și ceilalți. Și este greu să prevezi în detalii mai mult de trei săptămâni, înainte. Și chiar așa, abia rămâne între anumite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
dogmei sale. Gosseyn considera că momentul va fi favorabil pentru a aborda subiectul. Dar cum? Optă în cele din urmă pentru franchețe și vorbi. Când tăcu, Secoh îl privi îngândurat. De două ori era să vorbească. De două ori, se foi pe scaun ca pentru a se ridica și pleca. În sfârșit zise, blând: - Privilegiul de a-l vedea pe Zeul Adormit nu este acordat decât membrilor ordinului. - Întocmai, zise Gosseyn. Secoh păru tulburat, iar Gosseyn spera că în mintea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
asumat niște riscuri. Nimeni nu zise nmic. Creatura semiumană o privi cu niște ochi pe care Gosseyn îi găsi necruțători. Patricia Hardie se răsuci, stânjenită, și-l privi pe tatăl ei, căutându-i parcă sprijinul. Marele bărbat îi evită privirea, foindu-se jenat în fotoliul său. Fata se ridică, o cută disprețuitoare afectându-i armonia buzelor. ― Deci te are și pe tine la mână ― zise ea plină de sarcasm. Ei bine, să nu-ți închipui că mă sperie și pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]