1,627 matches
-
fericit al copilăriei mele, Al. T. Stamatiad, Simfonie tristă ș.a., fie se reproduc fragmente din scrieri consacrate, cum se întâmplă cu Stepa Bărăganului din Pseudo- cynegeticos de A. I. Odobescu și cu paginile din Viața la țară de Duiliu Zamfirescu. În foileton apar piesele Cocoșul negru de Victor Eftimiu și Ultima zi de Caton Theodorian. Cronica literară este susținută de Ionescu-Caion, care se referă la personalități ale literaturii române (Viața și moartea lui Ștefan Petică, Doi umaniști: A.D. Xenopol și Nicolae Iorga
LA REVUE ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
observator moral și social, preocupat de obiceiuri, tradiții, de tot ce reprezintă specific național. O anume valoare literară au și povestirile istorice din trecutul Moldovei (Ștefan cel Mare în Târgul Băiei, Un vis al lui Petru Rareș), ca și unele foiletoane, cu adresă politică, răspândite și rămase în pagini din presa vremii, dintre care unul e scris cu mult spirit și vervă: Curierul Iașilor, 10 februarie 1860, apărut în „Steaua Dunării” și semnat Civis Bahluensis. În timpul mișcării de la 1848, K. a
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
, cotidian apărut la Cluj din 2 martie 1921 până în 20 aprilie 1922. Publicație care promovează politica guvernamentală, G.A. nu ignoră literatura, chiar dacă multe texte sunt reproduse. Ziarul conține un foileton semnat, între alții, de Gib I. Mihăescu. Sunt inserate versuri de Cincinat Pavelescu, Mihai Codreanu, O. Carp, Alice Călugăru, proza fiind ilustrată de I. A Bassarabescu, Lia Hârsu, Ioan Adam. Sunt republicate texte de M. Kogălniceanu, G. Coșbuc, Al. Vlahuță
GAZETA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287182_a_288511]
-
Ungureanu, Proză, 109-123; Zaciu, Alte lecturi, 14-24; Ardeleanu, Mențiuni, 6-13; Raicu, Practica scrisului, 235-237; Braga, Destinul, 97-101; Ștefănescu, Jurnal, 60; Cristea, Faptul, 199-203; Sângeorzan, Conversații, 175-188; Băileșteanu, Refracții, 128-136; Martin, Paranteze, 124-132; Zaciu, Cu cărțile, 120-129; Tomuș, Mișcarea, 192-195; Dobrescu, Foiletoane, II, 86-93; Marcea, Varietăți, 238-241; Steinhardt, Critică, 129-132; Moraru, Textul, 150-154; Odangiu, Romanul, 144-147; Ungureanu, Proza rom., I, 178-196; Iorgulescu, Prezent, 196-202; Cosma, Romanul, I, 281-285; Tuchilă, Privirea, 43-51; Băileșteanu, Aorist, 128-133; Simion, Scriitori, IV, 61-74; Cornel Munteanu, Nivele ale
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
romanele lui acordă mai puțină atenție substanței epice, privilegiind în schimb tipologia personajelor, dintre care se detașează Nicolae Brateș și Călin Bourean, întruchipări ale patriotului loial, capabil de sacrificiu, viteaz și inteligent. Diferite ca factură sunt câteva romane apărute în foileton, Altare dărâmate („Drapelul”, 1909-1910), scriere didacticistă despre dragoste și prejudecăți sociale în lumea unui sat bănățean, Carnetul lui Radu Roman („Cosinzeana”, 1923-1924), încercare eșuată de analiză psihopatologică ș.a. Accidental, G. abordează și genul dramatic (O noapte la Oituz). În scrisul
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
cultura și literatura. Gazeta apare „sub redacția unei societăți”, iar redactorii sunt „persoane onorabile”, însă răspunderea alcătuirii sumarului și orientarea aparțin în întregime bătrânului scriitor moldovean. Se tipăresc anunțurile oficiale ale regimului, articole politice, știri, note bibliografice, informații comerciale, un foileton intitulat „Albina românească”, poate monoton, totuși interesant prin calitatea literaturii. Aici s-au publicat scrieri de M. Kogălniceanu (Tainele inimei), C. Negruzzi, care transpune din rusește poezia La războiul de acum, Al. Russo, I. Ianov, Philarète Chasles. Din când în
GAZETA DE MOLDAVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287191_a_288520]
-
Multe din articolele politice sunt scrise de Titu Maiorescu și iscălite cu inițială. Altele, mai ales cele care privesc politica locală, este posibil să-i aparțină lui Iacob Negruzzi. Din punct de vedere literar, gazeta este relativ activă, având un foileton și rubrici variate, cu proză literară, versuri și articole critice. Sunt prezenți în paginile ei M.D. Cornea, N. Nicoleanu, N. Gane, Leon Negruzzi, V. Pogor și, bineînțeles, Iacob Negruzzi și Titu Maiorescu. G. de I. participă la polemica provocată de
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
Eridan, Tamburini) apar cronici la spectacolele cu piesele Sappho de Grillparzer, Medeea de E. Legouvé, Ebrea de L. Halévy, jucate de Naționalul bucureștean. Alte articole se ocupă de viața administrativă a aceluiași teatru. Începând cu primul număr, se publică în foileton romanul lui Henri Murger Scene din viața de boem, într-o traducere nesemnată. Uneori textele sunt însoțite de fotografii. Colaboratori: I.C. Popescu-Polyclet, D. Florescu, Eduard Caudella, Const. Nutzescu. I.I.
GAZETA ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287183_a_288512]
-
reprezentative. Rubricile, în mare parte nesemnate, au încă de la început un caracter specializat, păstrându-se aproape neschimbate pe toată durata de existență a periodicului. Astfel, „Buletinul literar” conține informații despre cărți noi, românești și străine. „Reflectoare din lumea artelor”, cu foiletoane semnate permanent de Em. Cerbu, tratează despre spectacolele de la Teatrul Național din București, o cronică separată având drept obiect spectacolele teatrale de la Paris și Viena. „Ecranul animat”, devenit, din 1929, „Culisele ecranului”, se ocupă de premierele cinematografice. „Pagini uitate din
GAZETA DE DUMINICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287187_a_288516]
-
intenția de a ține pasul cu „direcția literară urmată de toți românii”. G.B. a făcut, prin literatura publicată și prin articolele de critică literară scrise de G. Bogdan-Duică, o meritorie propagandă națională în rândurile românilor din Bucovina. Paginile literare și foiletonul gazetei se adresau, în primul rând, cititorilor de la orașe și intelectualilor. Pentru țărani se editează un supliment intitulat „Foaia săteanului”, așa cum se proceda și la Sibiu sau la Timișoara. În jurul gazetei s-a format cu timpul un cerc de colaboratori
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
Presei Române din Ardeal”. Revista conține rubricile „Mișcarea culturală și artistică”, „Discuții libere și anchete obiective”, „Viața orașelor din Ardeal și Banat”, „Probleme de politică internă”, „Știri și fapte de peste hotare”, „Viața economică și financiară”, „Diferite noutăți și informații”. În foileton publică Al. Hodoș (Orașele de frontieră), Val. Pușcariu („Astra” la răspântie), Septimiu Popa (Portarul fericirii), Ion Munteanu (Pigmalion). Sunt prezenți cu poezii Iustin Ilieșiu, Aron Cotruș. Mai semnează Ion Agârbiceanu (Creștinismul și presa), N. Georgescu-Tistu, I. Paleologu, Ion Clopoțel, Elie
GAZETA GAZETARILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287196_a_288525]
-
februarie 1872. Este un periodic junimist, în care partea politică este predominantă, cu lungi articole, cu dări de seamă de la ședințele Camerei, cu o revistă a evenimentelor interne și externe și cu știri politice din întreaga lume. Se adaugă însă foiletoane în care se analizează, la un nivel elevat, rolul social al teatrului sau problemele repertoriului, trecându-se de fiecare dată de la chestiuni specifice literaturii dramatice la cele de interes general ale literaturii; se subliniază și faptul că G.n. încearcă să
GAZETA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287202_a_288531]
-
sunt mediocre, fie ele scrise de I. Ianov, junimist declarat, sau chiar de V. Alecsandri. În concepția cronicarului dramatic de aici, teatrul nu trebuie să fie o instituție pasivă, ci să acționeze în sensul selectării unui repertoriu de valoare. Câteva foiletoane literare, nesemnate, atacă diverse tare sociale, într-un stil vioi, cu o bună mânuire a ironiei. Unele dintre ele ar putea să-i aparțină lui Iacob Negruzzi (Fiziologia fracționistului). Tot în foileton se publică traducerea unei lungi nuvele germane, fără
GAZETA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287202_a_288531]
-
în sensul selectării unui repertoriu de valoare. Câteva foiletoane literare, nesemnate, atacă diverse tare sociale, într-un stil vioi, cu o bună mânuire a ironiei. Unele dintre ele ar putea să-i aparțină lui Iacob Negruzzi (Fiziologia fracționistului). Tot în foileton se publică traducerea unei lungi nuvele germane, fără să se indice autorul, și din Goethe, o altă nuvelă, al cărei titlu românesc, dat de traducător, este O poveste. R.Z.
GAZETA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287202_a_288531]
-
de partea caducă a operei lui G. O melodramă derizorie, Privighitoarea Socolei, amintind de Dama cu camelii a lui Al. Dumas-fiul, are afinități și cu nuvela Zoe de C. Negruzzi. Șanta este o sanguinolentă istorie cu haiduci, în maniera prozelor foileton. Ura din copilărie e o naivă încercare de manevrare a unor obscure resorturi ale subconștientului într-o expunere când sinistră, când frivolă. O poveste cu haiduci, la fel ca Șanta, este Aliuță, un vârf al creației prozatorului. Evocarea, de astă
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Horia Petra-Petrescu, I.Gr. Periețeanu, H. Bonciu, Traian Teleanu. Ioan Jivi-Bănățeanu îl prezintă pe tânărul poet Pavel Bellu. Proza feminină e publicată frecvent sub pseudonim. Emilia Tailler, în ciuda numelui occidental, este autoarea românului cu subiect românesc Văduva de război, tipărit în foileton, aceeași autoare semnând și schița cu personaje autohtone Cum s-au întâlnit. Reta Laby semnează nuvelă Divorțata, în vreme ce Thérèse Bally, în povestirea O stranie întâmplare, aduce în prim-plan viața unui foarte neaoș Matei Ionescu. Henriette Yvonne Stahl e prezenta
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
traduceri din literatura universală (Lev Tolstoi, H. C. Andersen), folclor cules de I. Pop-Reteganul, I.C. Panțu ș.a., cronici artistice și dramatice (mai ales despre teatrul de amatori din Ardeal), recenzii, note critice și de bibliografie. În perioada de până la 1865, foiletoanele literare din „Foaie pentru minte, inimă și literatură” continuau, de multe ori, aici. G. de T. a fost principalul element activ al vieții intelectuale din Transilvania, susținând ideea unei culturi naționale și populare, cu rădăcini în realitatea autohtonă. S-a
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
în 1919 la București, continuă colaborarea la presa literară a vremii sub pseudonimul Alex. Villara (sub care scrie o poezie înfocată de exaltare a tradiției istorice medievale, precum poemul Moșii, datând din 1915), apoi ca B. Fundoianu, cu poeme și foiletoane în „Vieața nouă”, „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Sburătorul literar”, „Contimporanul”, „Integral” ș.a.). Frecventează, de altfel, cenaclul Sburătorul, condus de E. Lovinescu. Traduce din poeți francezi și germani pentru revistele „Floare albastră” și „Adevărul literar și artistic”. Sub pseudonime ebraice
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
să reunească texte despre Arghezi, Minulescu, Bacovia, Maniu, Galaction, Anton Pann, Creangă și Gherea, selecția dovedindu-se a fi rodul afinităților elective ale autorului. Din păcate, această carte nu avea să se mai nască, fiind tipărite în presa vremii doar foiletoanele pe teme literare românești, care ar fi constituit, desigur, un punct de plecare; parte din ele vor fi publicate în Imagini și cărți abia în 1980. Împreună cu cumnatul său, regizorul Armand Pascal, F. se dedică, în 1922, creării primului teatru
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
sub aspectul limbajului. Neizbutită este piesa, de sursă istorică, Radul Calomfirescu (1854). Romanul Radu Buzescu (1858) brodează pe canavaua unei intrigi amoroase, cu personaje exaltate și fantomatice, o suită de peripeții pe cât de senzaționale, pe atât de neverosimile, în maniera foiletoanelor franțuzești. SCRIERI: Două sute de galbeni sau Păhărnicia de trei zile, București, 1848; Badea Deftereu sau Voi să fiu actor la Iași, București, 1849; Logofătu satului, București, 1852; O toaletă neisprăvită sau Obrăznicia slugilor, București, 1852; Radul Calomfirescu, Iași, 1854; Zmărăndița
DUMITRESCU-MOVILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
al revistei, D. Stăncescu, a izbutit să realizeze o publicație populară, care să atragă un număr cât mai mare de colaboratori și, mai ales, de abonați. Cititorilor li se ofereau, săptămânal, un roman străin, francez cel mai adesea, publicat în foileton, poezii, însemnări de călătorie și amintiri, povești, basme, legende (culte sau populare), snoave, fabule, parabole. O rubrică de „Convorbiri săptămânale” (mici articole plecând de la un caz particular pentru a ajunge la semnificații generale, de obicei cu caracter moralizator), articole educative
FOAIA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
patriotice ale lui I. S. Nenițescu, dar se inserează și versuri de D. Bolintineanu și G. Coșbuc. Prozatorii care colaborează sau cărora li se republică diverse scrieri sunt Coriolan Brediceanu și Emilia Lungu, V. A. Urechia, I. Popovici-Bănățeanul, V. Crăsescu. Foiletonul cuprinde un număr de tălmăciri din literaturile engleză, franceză, germană și rusă. Se traduce din proza istorică a lui Lewis Wallace, sunt transpuse foarte multe nuvele de L.N. Tolstoi, de asemenea din D. N. Mamin-Sibireak, V. G. Korolenko, din C.
FOAIA DE DUMINECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
s-a dedicat - geografia - vor pune în umbră preocupările omului de litere, dar nu le vor înlătura. Aceasta în ciuda faptului că, spirit pozitiv, practician și teoretician al științei, cărturarul era împotriva „literaturizării”, a stilului calofil în cercetare. Respinge „geografia pitorească”, foiletonul și eseistica, „stilul făcut”, aderând la atitudinea maioresciană față de stilul „multicolor”. Pe urmele lui Lessing din Laokoon, este interesat de aflarea hotarului dintre arte și mai ales dintre științe și arte. Știința nu se poate dizolva în metafore, iar arta
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
predominant didactice. El scoate, astfel, în mai multe ediții, o „carte de cetire” (tradusă din F.Ph. Wilmsen), o „carte de lectură”, un „manual al învățătorului”, o „istorie națională pentru popor”. În almanahuri, în publicațiile vremii („Zimbrul”, unde a debutat, „Foiletonul Zimbrului”, „Foița de istoriă și literatură”), scrie articole pe teme politice, sociale, comerciale (unele fiind transpuse din franțuzește). Un pedagog rămâne și în chestiunile de literatură. Dedicată lui Dimitrie Gusti, lucrarea Regule scurte de versificație română (1858) are trei secțiuni
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
reguli generale de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. M. însuși e un versificator sârguincios și pedestru, înrâurit de poeții vremii, mai ales de Grigore Alexandrescu, cum se observă în poeziile apărute în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”, „Secolul” ș.a. El caută în trecutul de slavă învățăminte și îndemnuri pentru prezentul decăzut. Lirica patriotică are un caracter militant, uneori cu accente de marș eroic, iar lirica de dragoste, cu
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]