973 matches
-
1,6 și 6,5 m/s. Vegetația include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât și specii floristice caracteristice stepelor și silvostepelor continentale est-europene. În cadrul județului Vaslui se disting două mari zone de vegetație, una a pădurilor de foioase (în V și NV) și alta de stepă și silvostepă (S și SE). Cu toate că nu dispune de un patrimoniu turistic valoros, județul Vaslui suscită interes prin aspectul peisagist predominant deluros și de podiș, prin existența unor obiective social-istorice și cultural-artistice
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
Basarabia și Bucovina de Nord ca una din primele specii de ciuperci deja din sfârșitul lui martie, privind afară din zăpadă, până la inceputul lui iunie, crescând solitar sau în grupuri pe soluri calcaroase și argiloase în special prin păduri de foioase mai ale sub frasini, ulmi, plopi și salcâmi, adesea oară prin tufișuri sau lunci ierboase, la margine de drum, dar, de asemenea sub vreascuri, pe defrișări sau arsuri vechi. În anul 1753, marele savant suedez Carl von Linné a descris
Zbârciog galben () [Corola-website/Science/335857_a_337186]
-
o culoare de camumflaj în mediul unde trăiește. Văzul păsării este bun, având o rază vizuală ce atinge 180°. Sitarul are picioare scurte, neexistând un dimorfism sexual între mascul și femelă. Habitatul sitarului îl constituie pădurile umede mixte sau de foioase din Europa. Iernează în bazinul mediteranean sau pe coasta Atlanticului din Europa Occidentală. Hrana sitarilor constă din viermi, păianjeni, insecte și larvele acestora, ca și din fructe de pădure sau unele părți vegetale ale plantelor. Perioada clocitului la sitar are
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
general din clasa cernoziomurilor levigate dar la altitudini mai mari se găsesc mai ales soluri cenușii de pădure. Vegetația este formată în special din pajiști stepice de silvostepă în care predomină festuca, stipa și astemisia dar și din păduri de foioase (stejar, frasin și salcâm). Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță mai excesivă, temperaturile mediii anuale fiind cuprinse între 9 și 10 C. Vânturile bat în general din nord (30,9%), sud (13,5%) și sud-vest (10,1%). Cel mai
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
încadrează în specificul climei temperat-continentale temperatura medie anuală fiind de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate. Pe unele platouri predomina gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arțar, carpen, tei, plop, măr și păr pădureț și, izolat câte un fag bătrân. Din floră pajiștilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
un pod de lemn) la Buda. Comunele învecinate sunt: Chiojdeni, la vest; Gura Caliței la nord ; la est comuna Bordești, iar la sud, sud-vest comuna Buda, Județul Buzău. Fiind o depresiune din interiorul subcarpaților, aici este caracteristic etajul pădurilor de foioase. În Enciclopedia Geografică a României, pentru zona sud-estică a comunei nu sunt menționate decât pădurile de fag în amestec cu carpenul, culturi agricole și pajisti secundare, precum și vegetația de luncă în lunca Râmnicului Sărat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
pe o suprafață de 6.352 ha.. Situl se suprapune în cea mai mare parte ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bogata și include rezervațiile naturale: Cheile Dopca, Cotul Turzunului și Pădurea Bogății. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri aluviale, râuri, mlaștini, turbării, pășuni, fânețe, terenuri arabile, culturi) încadrată în bioregiunea alpină centrală a Munților Perșani (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a extremității sud-estice a Depresiunii
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
noapte ("Eriogaster catax"), fluturele auriu ("Euphydryas aurinia"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), fluture purpuriu ("Lycaena dispar"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), cosașul verde ("Tettigonia viridissima"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"). Pădurea Bogății este una din cele mai importante păduri de foioase din țară, cu o alcătuire predominantă de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
care urmează o îndelungată perioadă de timp frumos. Este perioada ideală pentru vizitat peșteri și pentru amatorii de fotografii, care vor găsi o claritate a atmosferei neîntâlnită vara, la care se adaugă bogăția și armonia de culori ale pădurilor de foioase. În zonă trăiesc câteva păsări montane, precum: mierla gulerată ("Turdus torquatus"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
fiind denumit după orașul Lüneburg, este o regiune întinsă de șes cu sol nisipos, sterp și păduri de foioase, situată în partea de nord-est a landului Niedersachsen, având la margine orașele Hamburg, Bremen și Hannover. Nu se poate delimita regiunea printr-o linie de demarcație clară, s-ar putea lua în considerare fostul principat Lüneburg cu colțurile de delimitare
Lüneburger Heide () [Corola-website/Science/309972_a_311301]
-
prima decadă a lunii martie. Circulația atmosferică dominantă este dinspre N, NE și E, având un grad accentuat de continentalism. Vegetația spontană se încadrează zonei de stepa (în zona de lunca a Șiretului) și de silvostepa, precum și etajului pădurilor de foioase (subetajul pădurilor de gorun și de amestec). Dacă în partea vestică a comunei, pădurile acoperă dealurile, în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor. Vegetația de lunca s-a păstrat în mică măsură. Fauna terestră este reprezentată de
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea precum variațiile ei se pot găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitare sau în grupuri mai mici, în zonele umede ale pădurilor conifere sub molizi și mai rar în cele foioase, acolo mai ales sub fagi precum pe soluri puțin adânci, pe teren mlăștinos sau turbăros, ce se întinde deasupra unor materiale carbonate, din iulie până în noiembrie. Buretele se decolorează cu anilină încet galben de lămâie, devenind după ore roșu și
Vinețica focului () [Corola-website/Science/335885_a_337214]
-
Arealul complexului geologic și paleontologic din bazinul rîului Lopatnic, pe lîngă monumentele sale, adăpostește un șir de specii rare de floră si faună incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Pe malul stîng, vizavi de Stînca lui Ciuntu, în paduricea de foioase și conifere, grupul expedițional "Lopatnic-2003" al Mișcării Ecologiste din Moldova și al revistei "Natura", a văzut două perechi de cocostîrci negri, o raritate pentru nordul Moldovei. În bazinul rîului Lopatnic se mai află, pe lîngă speciile rare de floră si
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
Guvern nr.1143 din 18 septembrie 2007" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice) și reprezintă o zonă muntoasă aflată la la poalele Obcinelor Mari, acoperită cu păduri de conifere în asociere cu foioase, stepe și pajiști naturale.
Pădurea Voivodeasa () [Corola-website/Science/327274_a_328603]
-
România) și se întinde pe o suprafață de 891 hectare. Situl reprezintă o suprafață (încadrată în regiunea biogeografică continentală și panonică a Câmpiei Crișurilor) în lunca Crișului Negru , arie protejată (râuri, mlaștini, turbării, lacuri, lunci aluviale, pajiști și păduri de foioase) ce adăpostește, conservă și protejază o comunitate importantă de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN)) și aflată la baza desemnării sitului. Alte specii faunistice
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
mare spațiu verde din centrul istoric al orașului. În interiorul parcului se găsesc circa 20 de platani monumentali ("Platanus acerifolia"), dintre care 15 exemplare sunt declarate monumente ale naturii. Flora din parc cuprinde 197 de exemplare de rășinoase (77%), restul fiind foioase. Plantația este considerată foarte tânără: 73% dintre plante au diametre de până la 20 cm, bucurându-se de o stare fitosanitară bună sau foarte bună. Există în scuar și 14 molizi argintii tineri ("Picea pungens"), arbori cu temperament de lumină plantați
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
rezultând mai mult de pe urma operației de rărire a arborilor, efectuate de direcția silvică Răducăneni și mai puțin de pe urma defrișărilor propriu-zise, acestea având, preponderent, caracter ilegal. Perimetrul silvic este de aproximativ . Regiunea Moșnei se caracterizează printr-o faună caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai întâlnite specii fiind: Flora Moșnei este caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai numeroase specii sunt: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moșna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
silvică Răducăneni și mai puțin de pe urma defrișărilor propriu-zise, acestea având, preponderent, caracter ilegal. Perimetrul silvic este de aproximativ . Regiunea Moșnei se caracterizează printr-o faună caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai întâlnite specii fiind: Flora Moșnei este caracteristică pădurilor de foioase. Cele mai numeroase specii sunt: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moșna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,23%). Pentru 2,66% din
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
iar dintre lacurile antropice se remarcă Porțile de Fier I de pe Dunăre, lac de acumulare în interes energetic și de navigație, unul din cele mai mari din țară. În această unitate geografică vegetația naturală se înscrie în zona pădurilor de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu făgetele. Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul. În ceea ce privește fauna, predomină speciile caracteristice pădurii de foioase: mistrețul, viezurele și unele animale de pradă ca
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
vegetația naturală se înscrie în zona pădurilor de foioase, existând o alternanță a gorunetelor cu făgetele. Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul. În ceea ce privește fauna, predomină speciile caracteristice pădurii de foioase: mistrețul, viezurele și unele animale de pradă ca lupul, vulpea. Se remarcă prezența unor elemente termofile mediteraneene:broasca testoasa. În cuprinsul acestei unități geografice predomină solurile cenușii și solurile brun-roșcate ce fac parte din categoria celor argiluiluviale, numite argiluvisoluri (soluri
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
naturale Cheile Dopca și Pădurea Bogății. Aria protejată (străbătută de Valea Bogății și râul Măieruș) este încadrată în bioregiunea geografică alpină și continentală corespunzătoare părții centrale a munților Perșani și reprezintă o zonă naturală (râuri, mlaștini, turbării, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vârfurile de lance fac referire la existența încă din sec. ÎI a unui castru român, numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Ghinda cu frunze de stejar și căpriorul reprezintă bogăția în păduri de foioase, precum și fauna zonei. Brâul undat simbolizează hidrografia localității, respectiv râul Agrij. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260463_a_261792]
-
de tot felul. A cheltuit, spre exemplu, 400.000 euro pentru ca circuitul "Turului Franței" să se abată prin localitate. Acum, în zilele festivalului, de la obișnuita plimbare în care ești condus prin pădurile adânci, păduri în care explodează verdele speciilor de foioase, prin câmpiile de grâu scăldate de un soare abundent - câmpii în care bobul a ajuns deja la maturitate, de la drumul ce șerpuiește printre satele ale căror biserici - în parte părăsite astăzi de fideli - înalță clopotnițe ce datează din secolul al
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
la culturile mixte. Pentru țărani, monoculturile erau o catastrofă: erau privați de pășunile, hrana, materiile prime și remediile naturiste pe care le oferiseră spațiul forestier anterior. Vechile păduri mixte, din care trei pătrimi erau alcătuite din arbori cu frunze late (foioase), au fost Înlocuite de păduri de conifere În care molidul și pinul silvestru erau dominanți sau, adeseori, singurele specii. Pe termen scurt, această experiență de simplificare radicală a pădurii prin trecerea la un singur tip de producție a avut un
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]