8,564 matches
-
Marga de Caraș-Severin cu o moștenire etnofolclorică rar întâlnită (v. Folclor din Marga, 1979, 450 pag.), cu toate genurile muzicale și speciile literare bine reprezentate, am simțit nevoia să mă exprim public în periodicul de specialitate „Revista de etnografie și folclor“ din București. După mai multe încercări nereușite m-am adresat „României literare“ cu propunerea apariției unei reviste de profil la care să aibe acces culegătorii de folclor de la țară a cărei principiu de bază să fie accesibilitatea. De ce am spus
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
nevoia să mă exprim public în periodicul de specialitate „Revista de etnografie și folclor“ din București. După mai multe încercări nereușite m-am adresat „României literare“ cu propunerea apariției unei reviste de profil la care să aibe acces culegătorii de folclor de la țară a cărei principiu de bază să fie accesibilitatea. De ce am spus toate acestea fiindcă, presa creștină de azi, în cele mai multe cazuri se adresează unui număr restrâns de cititori cu pregătire teologică și, mai puțin credincioșilor din mediul rural
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
în localitățile în care nu mai este posibilă revigorarea cântării de strană să se treacă la cea corală, comună sau „de obște“. Într-un articol „Tinere ia seama!“ i-am sfătuit pe junele și junii noștrii să se îndepărteze de folclorul muzical poluat care face mari deservicii educației și să se îndrepte spre cântecul religios, știut fiind că, așa cum spunea un om al bisericii „Cântând te rogi a doua oară“ iar în privința muzicii ușoare, greu de suportat pentru unii, l-am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
Pregătiri pentru Festivalul Internațional de Folclor “Muzici și Tradiții în Cișmigiu” Primăria Municipiului București, prin CreArT - Centrul de Creație, Artă și Tradiție, organizează, în perioada 21-23 iunie, Festivalul Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în Cișmigiu”.Evenimentul, ajuns la ediția a VII-a, aduce an de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94240_a_95532]
-
Pregătiri pentru Festivalul Internațional de Folclor “Muzici și Tradiții în Cișmigiu” Primăria Municipiului București, prin CreArT - Centrul de Creație, Artă și Tradiție, organizează, în perioada 21-23 iunie, Festivalul Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în Cișmigiu”.Evenimentul, ajuns la ediția a VII-a, aduce an de an tradiția autentică în mediul urban prin muzică, dans și arta populară. Pe cele trei scene amenajate în cadrul festivalului vor urca peste 1200 de artiști
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94240_a_95532]
-
toate categoriile de public. Ediția de anul acesta aduce un element de noutate prin amenajarea unui spațiu neconvențional, denumit Fan Zone. Spațiul va fi unul de distracție și relaxare, iar publicul va sta pe iarbă, printre căpițe de fan. Aici, folclorul autentic va fi reinterpretat de DJ și trupe cunoscute. Copiii și tinerii vor fi întâmpinați de ateliere de creație, unde vor învăța meșteșug tradițional: țesut, cusut, pictură, sculptură și modelaj. Pe scena Fan Zone, alături de atelierele de creație și animatori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94240_a_95532]
-
calului domniei voastre. -Ionel, călător în timp și spațiu. Inginer și uneori geometru. Cred că și Dumneavoastră agreați această îndeletnicire. -N-aș infirma părerea dumneavoastră. Dar nu am expertiza necesară discuției pe acest subiect. Folosesc și eu cuvinte mondene culese din folclorul pacienților. -Înțeleg că interpretați planul universal drept imaginea naturii cu munți, floră și corpuri cosmice în fundal așa cum ați reprezentat-o pe pânza întinsă pe șevalet constituită planul euclidian. -Sper că m-am exprimat corect în fața unui om cu expertiză
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
realitatea/.../ prin metaforă/..../fie a unui cântec ce descifrează Starea d’întîi ca Enigmă prin alegorie.”( p. 17.) Fenomenologia creației poetice pe care, poet ne-pereche, el a instaurat-o ca discurs („deja prezentă în spiritualitatea românească sub forma de folclor)” se configurează, potrivit lui Amăriuței, ca o estetică a „stărilor de dor și de urât.” Pentru poet, dorul este infinit, ceea ce iluminează vaste orizonturi către imaginea Firei ilimitate; urâtul este legat de starea de finitudine a lumii. Dialectica unei asemenea gândiri
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
Ansamblul folcloric de dansuri populare din comuna Camarasu, județul Cluj -“Fiii CĂMĂRAȘULUI” va participa în perioada 25 august 2014 - 01 septembrie 2014 la festivalul internațional de folclor EARTHDANCERS din Atena. Românii din Grecia sunt invitați să vadă că dansurile și portul popular românesc sunt cinstite așa cum se cuvine, iar Marcel Iancu Mocean - primarul comunei Camarasu a lansat și o invitație prin intermediul RoMedia.gr pentru toți cei care
Ansamblul „FIII CAMARASULUI” va participa la EARTHDANCERS în Grecia [Corola-blog/BlogPost/93597_a_94889]
-
din Atena. Românii din Grecia sunt invitați să vadă că dansurile și portul popular românesc sunt cinstite așa cum se cuvine, iar Marcel Iancu Mocean - primarul comunei Camarasu a lansat și o invitație prin intermediul RoMedia.gr pentru toți cei care iubesc folclorul românesc. Cu toții sunteți așteptați să încurajați ansamblul “FIII CĂMĂRAȘULUI”! Ansamblul folcloric „FIII CĂMĂRAȘULUI” a fost înființat cu intenția de a valorifica și duce mai departe obiceiurile și tradițiile folclorice specifice comunei care au fost păstrate cu mândrie de ansamblul vechi
Ansamblul „FIII CAMARASULUI” va participa la EARTHDANCERS în Grecia [Corola-blog/BlogPost/93597_a_94889]
-
mândrie de ansamblul vechi ,care a activat între anii 1970-1989. Acest vechi ansamblu era compus în marea majoritate din persoane vârstnice, continuatori ai tradițiilor populare din zona Câmpiei Transilvaniei și a avut numeroase participări la festivalurile și concursurile naționale de folclor din țară precum „CÂNTAREA ROMÂNIEI”. Folclorul muzical și coregrafic, transmis din generație în generație, șlefuit cu măiestrie constituie una dintre cele mai de preț bogații ale poporului român. În anul 2004 este rândul unei altei generații de mici artiști amatori
Ansamblul „FIII CAMARASULUI” va participa la EARTHDANCERS în Grecia [Corola-blog/BlogPost/93597_a_94889]
-
activat între anii 1970-1989. Acest vechi ansamblu era compus în marea majoritate din persoane vârstnice, continuatori ai tradițiilor populare din zona Câmpiei Transilvaniei și a avut numeroase participări la festivalurile și concursurile naționale de folclor din țară precum „CÂNTAREA ROMÂNIEI”. Folclorul muzical și coregrafic, transmis din generație în generație, șlefuit cu măiestrie constituie una dintre cele mai de preț bogații ale poporului român. În anul 2004 este rândul unei altei generații de mici artiști amatori de a duce mai departe tradiția
Ansamblul „FIII CAMARASULUI” va participa la EARTHDANCERS în Grecia [Corola-blog/BlogPost/93597_a_94889]
-
cât și organizația World Vision cu care Primăria Camarasu are un parteneriat. Ansamblul folcloric „Fiii Cămărașului” a demonstrat în numeroasele spectacole naționale dar și internaționale că este un adevărat ambasador al României și al comunei reprezentând cu cinste și mândrie folclorul românesc. Deea Mazilu - RoMedia.gr
Ansamblul „FIII CAMARASULUI” va participa la EARTHDANCERS în Grecia [Corola-blog/BlogPost/93597_a_94889]
-
satul Treznea își găsesc originile mari personalități, precum profesorul Octavian Lazăr Cosma, membru corespondent al Academiei Române sau prof. univ. dr. docent Ioan Pușcaș, a căror biografie și operă sunt analizate în cadrul lucrării. Un capitol consistent este dedicat de către autoare etnografiei, folclorului și meșteșugurilor practicate de-a lungul timpului de către locuitorii din Treznea. Sunt surprinse obiceiurile de muncă, de viață, cele legate de sărbătorile religioase. Capitolul se încheie cu o serie de colinzi inedite culese de către autoare de la distinsa sa mamă, Maria
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
prin interlocutorii aleși, vorbește de o Bucovină literară întreagă. Mai mult de o Bucovină aparținând României literare. De altminteri, aceluiași efort integrator i se subsumează și almanahul ,,Țara Fagilor” realizat de prozatorul, folcloristul și traducătorul Dumitru Covalciuc, și volumul de ,,Folclor stăneștean - în memoria lui Vasile Posteucă”, ediție alcătuită de Ion Crețu, de Ion Filipciuc, din Câmpulung Moldovenesc, și de Ion Posteucă, și Dumitru Covalciuc, și Ion Crețu cu partea lor de viață trăită în redacția ,,Zorilor Bucovinei”. Nu doar cu
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
Evreiești din România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, Universitatea Titu Maiorescu și Joint România organizează ”Romanian Klezmer Day”. Proiectul cultural este finanțat cu sprijinul Ministerului Culturii. Klezmer este un stil muzical evreiesc tradițional, care îmbină elemente din folclorul iudaic cu influențe preluate de la alte popoare, dar și cu elemente din muzica modernă. În ultimii ani, acest gen a devenit din ce în ce mai popular și în România. Concertul ”Romanian Klezmer Day” va avea loc duminică, 6 septembrie la ora 17:00
Ziua Europeană a Culturii Iudaice [Corola-blog/BlogPost/93755_a_95047]
-
altădată?! Televiziunea de atunci, așa cum era ea, era o albie pe care curgeau torente lirice muzicale de operă, operetă, balet, romanță sau de muzică folclorică și ușoară care parcă au intrat în pământ, un pământ brăzdat azi de uscăciune! Zisul folclor, zisa muzică ușoară de azi nu mai sunt ce erau! Iar opereta, opera, baletul nu mai sunt deloc la tv, pe când romanța e rară ca pacea în forfota mării! Azi, Marius Țeicu și Mihai Constantinescu sunt prezenți rar, în rărita
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
frumuseți nebănuite, pline de sensuri esoterice izvorâte din melodiile nemuritoare ale poporului nostru, pe care le-a șlefuit cu migală, le-a armonizat în capricii și simfonii unduitoare... numai cu puterea gândului și a sufletului îndrăgosit din fragedă tinerețe de folclorul autentic, ceea ce a a marcat de-a lungul carierei domniei sale o ascensiune continuă, urcând fără preget treptele definitorii ale desăvârșirii sale spirituale și muzicale. Din compozițiile domniei sale (prelucrări folclorice) care s-au cântat pe scena Ateneului Român, au fost: Capriciu
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
Să mă duci departe, cu gândul,/ Să-mi lăsați părul să mi-l adie vântul,/ Să-mi citiți dorul meu de sat,/ Să nu mi-l faceți, nicicând, uitat.”. Panoramarea ,,În satul Căciulătești” se derulează într-un evident ritm de folclor muzical și de joc popular: ,,Apa-i rece, la izvor,/ De sete, nu am să mor,/ Întunericul ne-așteaptă,/ ROATA (s.n.) s-o jucăm la poartă” - pentru a îngemăna, în final, zvâcnete viguroase de chiuituri oltenești sau de țâpurituri oșenești
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Duminică gazdele Festivalului Cetăților Dacice vor fi Daniel Buzdugan și Mihai Morar, iar manifestările vor cuprinde întrecerile dacice între echipele de voinici ale cetăților dacice din Alba, reenactment istoric, luptele între daci și romani sau concertele în aer liber de folclor susținute de Ansamblul folcloric al județului Alba și Ansamblul Dor Cricăuan. Numărul forte al zilei va fi susținut de trupa de cascadori condusă de actorul Ciprian Dumitrașcu. Ei vor prezenta numere de cascadorii ecvestre și lupte dacice într-un spectacol
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93210_a_94502]
-
cu ceea ce propun televiziunile noastre și media în general despre spațiul rural. Și am din păcate atâtea exemple, dar în acest context mi se pare o blasfemie să vorbesc de Las Fierbinți și fierbințeala manelisto-țigănească de pe posturile care sunt dedicate folclorului. O imagine mizerabilă sau mizerabilistă despre satul românesc este promovată și de sociologi sau de analiștii care se pricep la toate, mai puțin la regulile limbii române, că de cele ale bunului simț nici nu are rost să mai vorbim
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
ale lui Mircea Eliade, readucându-le în circuitul valorilor perene ale literaturii române. După o primă scrisoare din 28 septembrie 1967, în care solicita acordul lui Mircea Eliade pentru a retipări Comentarii la legenda Meșterului Manole și alte studii de folclor, Mihai Șora a lărgit proiectul său editorial, propunându-i să înceapă cu scrierile literare. La 7 ianuarie 1968 îi scria lui Mircea Eliade: "Profit de bunăvoința D-lui Comarnescu pentru a vă anunța că Ťproiectul editorial Eliadeť este mai mare
Mircea Eliade și corespondenții săi by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8217_a_9542]
-
ș.a. Unul din poeții ce continuă a-l cultiva în prezent este Ion Mărgineanu, născut la Lopadea Veche, în ținutul Apusenilor. Neostenit animator cultural al zonei natale, creator de cenacluri literare, instructor de echipe de dansuri, gazetar, dascăl, culegător de folclor etc., e un temperament eruptiv ce se pliază cu ușurință pe formula unei imagistici expansive, bolovănoase. Pagina d-sale emite jerbe magmatice, de-o impuritate originară ce încearcă a se topi în flacăra dicției: "Dintre gropile drumului mocnind /sar pașii
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
română la universitățile din Torino și Milano, apoi la Universitatea "Eötvös Lórand" din Budapesta. A fost prorector al Universității din Baia Mare și secretar al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. A publicat cărți de lingvistică, dicționare, lucrări de dialectologie și folclor, dar și romane și piese de teatru. Un roman cu un subiect mai puțin obișnuit este Pensiunea Barbagia apărut în 1992. Personajul principal al romanului, un țăran, Axinte Grapini, este arestat în anii stalinismului pentru că îl evocă în cântecele lui
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
Tezaur de etnografie și folclor Constantin SECARĂ Într-o lume care și-a pierdut parcă așezarea, a vorbi și a scrie astăzi despre comorile de spiritualitate românească, adânc îngropate în negura anilor, pare un lucru de neînțeles sau aflat chiar în răspăr cu mersul lumii
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]