1,316 matches
-
pierzându și vigoarea pe care o aveau odinioară. Moderniștii noului sezon recomandă să se real izez e altfel de studii complexe și variate, dintr-o perspectivă pluridisciplinară, la care să-și aducă contribuția istorici, arheologi, geografi, sociologi, statisticieni , li ngviști, folcloriști și specialiști în toponimie. Față de astfel de opere, rezultat al colaboră rii multiple nu avem decât a veni în întâmpinarea lor, dar normal este ca modernismul invocat să fie corespunzător asimilat iar de la el să nu fie îndepărtați intelectualii locali
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
văduviți de informațiile necesare. Revista „Doina” (p.164) de la Jorăști Covurlui a avut și ea ca director pe „un oarecare P.G.Savin”. Ei, acest „oarecare” a fost nu numai un respectat preot de țară, ci și un împătimit literat, un folclorist - elev al lui Th. Pamfile, cu o prezență activă în toată Moldova, inclusiv în presa de la Cernăuți, lucrarea „Mari personalități...” despre presa de la Bârlad, dăruindu-i paginile 303-306. Un colaborator „oarecare” rămâne și Spiru Prasin(Vezi de Const. Ostap și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nascendi, virtualitatea pură. Când se referă la arta lui Creangă, de pildă, eroul lovinescian critică interpretările în cheie mimetic-realistă pentru a-i sublinia, într-o manieră foarte modernă, valoarea de sugestie, ce o apropie de creația lirică: "Creangă nu e folclorist", zice într-un loc Eminescu, "ci un mare artist, cel mai mare artist al limbii populare", adăugând, spre deplina edificare a partenerei sale de dialog: "nu copiază, nu transcrie, ci transpune și dă valoare de mare artă expresiei țărănești"; "știe
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
concretizate în opera colectivă "Die deutsche Volkskunde" (1934), au constituit un etalon pentru folcloristica universală 9. Capacitatea de a reconstitui viața socială "prin cercetarea condițiilor complexe, îndeosebi psihice", a fost demonstrată tot atât de pregnant și de valoroasele cercetări ale etnografului și folcloristului francez Arnold van Gennep 10. Aceste lucrări au deschis perspective noi, dar exemplele nu sunt limitative. Ideea care se reține este aceea a capacității gnoseologice a folclorului. Sub această incidență etnopsihologia (și etnopsihiatria) se situează în cel dintâi plan prin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
p. 14. 16 D. Furtună, Povești și legende românești, București, 1913, p. 13. 17 Informator, Bănciulescu Ileana Fundul Moldovei. 18 Informator, Tăzlăuanu Catrina, 43 ani, Tarcău, jud. Neamț. * Aceste credințe ne-au fost confirmate și de Gavril Ilieș, învățătorul și folcloristul din Pojorâta. Notăm că redactarea acestui studiu a fost făcută în 1970-1971. * Credința este raportată și de Artur Gorovei, op. cit., fiind în circulație în Bucovina (Rădăuți și Suceava). * Bolnavii internați în Clinica psihiatrică Socola Iași. 19 D. Furtună, op. cit., și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cununiță, din flori de cîmp, și cu o lumînare: "Mi-ncunun cu flori iubita, Dar de secoli adormit-a. Sub a morții mele faclă, Doarme dragostea în raclă."123 Din acea vreme se mai cere amintită și activitatea cea nouă, de folclorist. La 1 aprilie 1869, se înființase, în București, societatea "Orientul", patronată de Gr. Grandea, care era și director la revista "Albina Pindului". În programul acestei noi societăți se prevăzuse și strîngerea basmelor, a poeziilor populare și a documentelor, care interesează
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
onu) G(heorghieș) ia galbenași Și-aruncă la plugarași."127 Nu întîmplător, prietenii cei mai apropiați ai lui Eminescu au fost Creangă, Miron Pompiliu și Slavici, care au fost iubitori de folclor. A strîns și Eminescu folclor, dar nu ca folclorist, ci ca artist. De la el nu ne-au rămas colecții gata rotunjite și puse la punct, de basme, ghicitori, doine, proverbe etc. Din mulțimea materialului folcloric el a ales ce i-a plăcut, ce se potrivea cu sufletul său. Ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în perspectiva abordărilor din capitolele precedente, îndreptându-și atenția, întâi asupra specificului național, apoi asupra specificului comunicativ al românilor. Cititorul va găsi în prima parte a capitolului o sinteză personală a unor puncte de vedere exprimate de sociologi, psihologi, esteticieni, folcloriști filozofi de marcă ai culturii române. Citatele ample au rolul de a evidenția concepțiile lor extrem de moderne și de actuale. În partea a doua va găsi o caracterizare a modului în care „vorbesc românii”; este o schiță bazată pe cercetări
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
referință privind specificul național, a unor comparații implicite cu alte culturi, a unor argumente de tip comportamental și material, voi prezenta în acest capitol ceea ce cred a fi valorile specifice culturii române. Luând ca voci de autoritate sociologi, psihologi, esteticieni, folcloriști de marcă ai culturii române, îmi voi limita rolul la a face sinteza personală a unor puncte de vedere ce se dovedesc extrem de moderne și de actuale. 1. Eclectismul Un element structural fundamental al spiritului românesc este eclectismul, având o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vremea pentru o „reîntoarcere la pământ”, pentru ca - prin muncă directă, anchetă și acțiune socială - să „se formeze o nouă intelectualitate”. Fiecare va fi folosit după priceperea sa: profesorii în școlile țărănești, agronomii în câmp, medicii în dispensare și organizații sanitare, folcloriștii și sociologii la anchetele sociale. „Fiecare - arăta D. Gusti - își va aprecia singur sarcina potrivit capacității sale și, odată zona socială aleasă, își va fixa scopurile și mijloacele de lucru... Acordăm încrederea noastră întreagă valorii intelectuale a tineretului nostru, arzătorului
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
unor asemenea inițiative nobile” (ibidem, p. 151). Instituția de la Ungureni s-a bucurat de același tratament din partea altor personalități ale vremii, ca profesorul universitar Simion Mehedinți, care a scris conducătorilor Universității și i-a ajutat cu literatură și materiale 4. Folcloristul Dumitru Furtună a fost chiar președinte de onoare al Căminului Cultural, a scris despre fapta de la Ungureni, a ajutat - la început - cu donații în cărți și bani. Au scris cu căldură despre această inițiativă istoricul și literatul Tiberiu Crudu, sociologul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ales, le-a sădit dorința de a înfăptui. Principala sa realizare a fost însă școala pentru adulți de la Ungureni. A pornit de la modelul Grundtvig, a apelat la sfaturile unora mai experimentați, ca Simion Mehedinți, Apostol Culea sau Dumitru Furtună, cunoscutul folclorist. Dar s-a sprijinit mai ales pe intelectualii satului, îndeosebi pe învățători și pe disponibilitatea și devotamentul unor săteni tineri sau mai vârstnici. I-au fost alături nu numai soția, Aneta Neculau, învățătoare și animatoarea unor cursuri de gospodărie pentru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de idei morale al căror sens s-ar fi pierdut."7 Gândit, întotdeauna, în "antiteză" cu ceva sau ca "reziduu" a ceva, mitul a avut diferite accepțiuni: * O transformare fantezistă a unor evenimente istorice reale (de la Euhermus la istorici și folcloriști moderni); * Un limbaj "poetic" prin care sunt exprimate cunoștințe despre lumea fizică și socială (de la Theagenes din Regium și Lucretius la Lang, Tylor, Frazer); * O alegorie prin care sunt prezentate valori morale (de la Diodor din Sicilia și Denis din Halicarnas
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și la aceasta contribuiseră și părinții mei cu averea lor. Părintele Constantin Dediu, preotul parohiei noastre din Tecuci, mi-a povestit la un parastas făcut mamei mele că el m-a botezat pe mine la biserica noastră, Maica Precista. După folcloristul Tudor Pamfile, originar tot din Tecuci, această biserică, având hramul Adormirea Maicii Domnului, fusese înălțată de Ștefan cel Mare, în urma unei victorii asupra turcilor. Istoricul Al. Papadopol-Calimah afirmă că în 1653, în timpul lui Vasile Lupu, când Paul de Alep a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
spre evenimente militare și diplomatice. E un mod mult mai profund de a-i înțelege determinările, de a-i urmări mișcarea în timp. Aspectul justițiar nu poate fi ignorat. Intră aici "fapte" de care mai înainte dădeau seama numai etnografii, folcloriștii, antropogeografii, arheologii, iar dintre istorici doar cei în stare să se rupă de vechile clișee, pentru a căuta sensuri mai adânci. Fiindcă viața unei țări, scria N. Iorga, nu se alcătuiește din forme perfecte, din îngrijiri ierarhizate, ci din vitalități
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fie și obnubilată, supusă la presiuni enorme, dacă nu și ascunsă uneori în forme pe care istoria le identifică numai în ceasurile ei bune. O altă istorie, poate mai adevărată, se înfiripă din resturile scoase la lumină de arheologi, etnologi, folcloriști, pentru a nu mai vorbi de revelațiile comunicate de lingviștii interesați în istoria limbii. "Parlan le tombe ove la storia e muta", s-a spus cândva și această reflecție, atât de plastică în adevărul ei incontestabil, ne-o evocă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
existență în istorie. Oarecum la fel s-ar putea desluși lucrurile în planul culturii. Creația sub orice formă interesează, și popoarele care au creat mai ales în registrul oralității se află deja în atenția legitimă a cercetării. Istorici, antropologi, etnografi, folcloriști etc. Au pus deja la punct programe de anchetă, pe seama cărora vom putea ști mai mult, mai temeinic, mai bine despre "umiliții și ofensații" istoriei. Înseamnă aceasta că se va pierde interesul pentru culturile acum privilegiate? Au chiar ele grijă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în dialectologie și toponimie, o problemă importantă și mult discutată o reprezintă originea ceangăilor, cei mai numeroși fiind trăitori în județul Bacău. Cercetările semnate de Dumitru Mărtinaș ( Originea ceangăilor din Moldova ), I. H. Ciubotaru (Catolicii din Moldova) și ale altor folcloriști, etnografi și lingviști au evidențiat faptul că originea acestei populații catolice din Moldova stă sub semnul controverselor, existând puncte de vedere divergente, chiar contrarii. Din păcate, în unele contribuții referitoare la acest domeniu nu a fost urmărit adevărul științific, obiectiv
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Gruber, a lui A. D. Xenopol și a lui Grigore Alexandrescu în 1892 ăla rugămintea fiului scriitorului, Constantin). A doua astfel de ediție a făcut parte și din prima ediție completă a operelor lui Creangă, publicată între 1902 și 1906 de către folcloristul Gheorghe T. Kirileanu.Rezultatul muncii lui Creangă a fost remarcat pentru contextul său lingvistic relativ izolat, adesea bazat pe elemente obscure din vocabularul românesc, adoptând formulări populare, arhaice și regional moldovenești. Asemenea elemente au făcut din Amintiri din copilărie o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a aborda problematica structurii societății rurale românești din Moldova, o societate relativ mai înstărită, datorită activităților în domeniul industriei textile, decât Muntenia, concluzionând că: „dacă ne gândim la satele de bordeie din lunca Dunării, aici ne aflăm în altă țară-. Folcloristul și criticul Marcu Beza a folosit opera ca material de studiu asupra folclorului românesc, a varietăților sale și a impactului său, observând că episodul în care cântăreții din buhai sunt goniți de gospodarii furioși arată că unii țărani preferau o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
basmele unor culegători sau creatori autohtoni ă Petre Ispirescu, Costache Negruzzi ) sau europeni ă Frații Grimm, Charles Perrault, I.C.Schmid, H.Chr.Andersen ). Prima observație a cercetătorului francez este aceea că Ion Creangă n-a vrut să facă operă de folclorist, el e un creator original, care are la bază un impresionant fond folcloric autohton foarte vechi, parte însemnată a tezaurului folcloric universal. Despre Povestea lui Harap-Alb afirmă că pot fi recunoscute în ea întâmplări asemănătoare muncilor lui Hercule, a căror
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Evoluția estetică a limbii române, Folclorul: cum trebuie înțeles, Literatura română modernă și Dante și latinitatea, Sufletul latin și literatura nouă, o parte din acestea fiind tipărite sau xeroxate în volum. Filolog, psiholog, dialectolog, istoric și critic literar, poet și folclorist, publicist și chiar politician, Ovid Densusianu aparține acelor învățați care șterg frontierele dintre discipline. Putem încerca o periodizare a activității sale multilaterale: prima etapă, cuprinsă între anii 1895 1905 etapa activității de tinerețe, etapa a II-a între anii 1905-1915
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Paris, 1896), Urme vechi de limbă în toponimia românească, (București, 1898), Histoire de langue roumaine (Tome I, Les origines ", Paris, 1901 ). În perioada de tranziție începe să se afirme și ca publicist, critic și istoric literar, poet, dialectolog, etnolog și folclorist cu volume și studii ca Graiul nostru, Texte din toate părțile locuite de români, vol. III, București, 1906 1908, Folklorul: cum trebuie înțeles (1909, București). Din istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice (Buletinul Societății filologice, III București., 1907, V, p.
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Graiul nostru sunt prezentate toate dialectele cercetate și culese, de I.A. Candrea și Speranția. Graiul nostru este prima antologie națională a limbii vorbite contemporane. Textele dialectale din această antologie sunt valoroase atât pentru etnografi cât și pentru filologi și folcloriști Antologia dialectală este antologia pereche a antologiei populare Flori alese din cântecele poporului și rămâne un compendiu al volumelor Graiul nostru. În 1925 cu ocazia Congresului filologilor români și apoi în 1931-1932 acceptă geografia lingvistică. În cunoașterea limbii contemporane, paralel
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
până 1938 de I.A.Candrea, iar din 1943 de Tache Papahagi care alătură cercetările folclorice la cele de grai. Importanța reciprocă pe care o care cercetarea împreună a folclorului și filologiei reiese din însuși materialul întrebuințat. Dialectologul (filologul) și folcloristul pleacă în studiile lor de la texte, și unul și altul culeg texte, fiecare urmărind un scop ceea ce însemnează că, în majoritatea lor acestea pot folosi și unuia și altuia, filologul, va studia forma textului, iar folcloristul fondul acestui text”.1
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]