1,218 matches
-
11 cercuri: de artă plastică "Atelier", de grafică și afiș, de cultură cinematografică, de vioară și acordeon, de chitară clasică, foto, folclor coregrafic, filozofie, cercul ideilor dramatice și cercul "Cosmos 2000""6. În enumerarea premiilor apar nume cunoscute: Mihaela Popescu (folk), Grupul Divertis, Florin Constantin, Toni Grecu, Silviu Petcu, Dorin Popa, Sorin Antohi, Opinia studențească, Dialog, Radu Andriescu, Dan Alexe. D. T.: Și să nu uităm că și cei de la Agronomie aveau activități artistice destul de bogate. Acolo funcționa ansamblul "Mugurelul", înființat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
difuzoare? D. T.: Era în subordinea Politehnicii, pe campusul "Codrescu". În primul rând erau probleme tehnice și redacționale. Două probleme mari și late: să se întrețină redacțional - ca să nu fie numai critică și propagandă, și să se dea muzică rock, folk, căci nu se făcea numai educație socialistă. S. B.: Pentru ei educație însemna propagandă. D. T.: Asta era cea mai dură critică. S. B.: Până când au funcționat stațiile acestea? D. T.: Până și pe vremea mea erau. S. B.: În
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ansamblul folcloric al Centrului Universitar - premiul II, Corul Conservatorului - premiul III, Quartetul de coarde al Conservatorului - premiul III, Duda Vanda (Conservator, pian) - premiul III, Toma Samica (Conservator, vioară) - premiul III, Corul Facultății de Chimie - mențiune, Margareta Mihăilescu (Centrul Universitar, solistă folk) - mențiune, Formația de teatru a Centrului Universitar - mențiune, Brigada artistică "Seringa" (IMF) - mențiune, Formația "Opinia Folk" (Centrul Universitar) - mențiune - cf. Situația participării la Festivalul "Cântarea României", Dosar 1, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1977, fila 202. 87 Proces-verbal
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
premiul III, Duda Vanda (Conservator, pian) - premiul III, Toma Samica (Conservator, vioară) - premiul III, Corul Facultății de Chimie - mențiune, Margareta Mihăilescu (Centrul Universitar, solistă folk) - mențiune, Formația de teatru a Centrului Universitar - mențiune, Brigada artistică "Seringa" (IMF) - mențiune, Formația "Opinia Folk" (Centrul Universitar) - mențiune - cf. Situația participării la Festivalul "Cântarea României", Dosar 1, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1977, fila 202. 87 Proces-verbal al plenarei Comitetului județean de partid din 18 iunie 1977, Dosar 1, Fond 30, Comitetul județean
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
engleză, evident, despre cărți, despre filme (eram cu toții de acum relativ buni cunoscători de limbă sârbă, prindeam posturile lor TV, care aveau niște documentare și filme artistice excepționale, Fellini, Tarkovski, Vajda). Mizam și pe activitățile extrașcolare, am condus un grup folk și unul de teatru. Aici va trebui să deschid o nouă paranteză și să-l amintesc pe tânărul nostru dascăl de literatură Nicolae Harsanyi care pe vremea studenției noastre conducea o trupă de teatru în engleză din care făceam parte
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
s Opera de John Gay am susținut mai multe reprezentații în Timișoara și în alte câteva centre universitare. Mai trebuie să amintesc că am fost și membră a Cenaclului Generații XX condus de Claudiu Iordache, făcând parte dintr-un grup folk împreuna cu Adi Botezatu și Adrian Dinu. Cu trupa de teatru de la Liceul Economic am avut și o pățanie care se putea solda cu consecințe nefaste. Doar solidaritatea directorului și a colegilor de la școală ne-au salvat. Repertoriul pentru concursurile
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Paul DiMaggio (1987, 157), profesor de sociologie de la Universitatea Yale, arăta că persoanele cu o calificare educațională superioară se implică deopotrivă în receptarea culturii înalte, ca și în activități de consum specifice gustului popular, cum ar fi ascultarea muzicii jazz, folk sau blues. Pornind de la aceste evidențe, în 1996 sociologii americani Richard A. Peterson și Roger M. Kern, comparând datele unor cercetări pe o perioadă de zece ani (1982-1992), declarau schimbări în preferințele indivizilor, "gustul snob" (snobbishness) fiind înlocuit de "gustul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Dimitrie și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems Sussgasse 5/1, cu ultimul domiciliu din România, Rădăuți, Str. Cosarilor nr. 6, județul Suceava. 78. Toaca Daniela, născută la 22 iunie 1969 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Folk Francisc și Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 3500 Krems Sussgasse 5/6, cu ultimul domiciliu din România, Arad, str. Tușnad, bl. 519, sc. A, județul Arad. 79. Toaca Marin Valer, născut la 27 noiembrie 1963 în localitatea Bucium, județul
HOTĂRÂRE nr. 7 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120039_a_121368]
-
de interpretare și relevare a surselor folclorice, identice la toate popoarele lumii. Iar în timp ce noi nu suntem capabili să ne propagăm valorile, străinii au materiale foarte frumoase și foarte riguros îngrijite. Iată, de pildă, am găsit trei volume din Romanian folk music de B. Bartök, dar după câte-am auzit s-a ajuns deja la volumul V al versiunii engleze. Ei bine, nu știu dacă în țară sunt câteva zeci de exemplare! Cât privește descoperirile mele, am avut suficiente satisfacții. Am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și simplu! Te știu modest, dar nici chiar atât ca să-mi stopezi elanul. Promit să te ajut, deși un om care a evoluat în fața a zeci de mii de spectatori nu e deloc simplu! Cum s-a născut primul grup folk din care ai făcut parte? A fost primul grup folk din țară, serios de muzică ocupându-mă în vremea studenției. Cântasem eu și în liceu, dar șansa debutului am avut-o în primul an de facultate, când am fost înregistrat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
-mi stopezi elanul. Promit să te ajut, deși un om care a evoluat în fața a zeci de mii de spectatori nu e deloc simplu! Cum s-a născut primul grup folk din care ai făcut parte? A fost primul grup folk din țară, serios de muzică ocupându-mă în vremea studenției. Cântasem eu și în liceu, dar șansa debutului am avut-o în primul an de facultate, când am fost înregistrat la Radio și am apărut în diferite concerte studențești. La
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vara lui ’72 alăturându-mi-se Ion Moraru, student la filozofie, și un oboist de la Conservator, Cezar Laurențiu Ionescu. Împreună am compus Adolescență, Dea Icar, Cărarea, Ieri și azi, Melcul, piese cu care am fost chemați să imprimăm primul disc folk al Electrecordului. Ne numeam Grup folk ’73, titulatură schimbată apoi în Flacăra folk ’73. Cum a fost primit discul? Destul de bine, din moment ce în mai puțin de o săptămână nu se mai găsea pe piață. A urmat apoi, dacă îmi aduc
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Ion Moraru, student la filozofie, și un oboist de la Conservator, Cezar Laurențiu Ionescu. Împreună am compus Adolescență, Dea Icar, Cărarea, Ieri și azi, Melcul, piese cu care am fost chemați să imprimăm primul disc folk al Electrecordului. Ne numeam Grup folk ’73, titulatură schimbată apoi în Flacăra folk ’73. Cum a fost primit discul? Destul de bine, din moment ce în mai puțin de o săptămână nu se mai găsea pe piață. A urmat apoi, dacă îmi aduc bine aminte, Din bătrâni, un șlagăr
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
oboist de la Conservator, Cezar Laurențiu Ionescu. Împreună am compus Adolescență, Dea Icar, Cărarea, Ieri și azi, Melcul, piese cu care am fost chemați să imprimăm primul disc folk al Electrecordului. Ne numeam Grup folk ’73, titulatură schimbată apoi în Flacăra folk ’73. Cum a fost primit discul? Destul de bine, din moment ce în mai puțin de o săptămână nu se mai găsea pe piață. A urmat apoi, dacă îmi aduc bine aminte, Din bătrâni, un șlagăr pe care Radioul îl difuzează și astăzi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
urmat nimic după ea. Ce-ar fi trebuit să urmeze? Un disc, să spunem. Ai, trebuie să recunosc, dreptate. Pentru că așa cum s-au reunit în volume creațiile literare premiate, puteau fi selectate pe un disc și cele mai valoroase melodii folk, de muzică populară și ușoară. Ai avea suficiente piese ca să reziste trierii pentru un LP? Cânt de aproape douăzeci de ani! Și, apoi, nu depinde numai de mine. După discul imprimat în 1973, împreună cu membrii grupului amintit, alte câteva din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la mare, nu poartă ochelari de nici un fel și căruia mărimea piciorului îi variază în funcție de anotimp. Tot mai susții că ești un tip neinteresant? Da. Sunt un om neinteresant! Sunt un om simplu! Un om al muncii! Cum se împacă folkul cu profesia? Sunt cel mai bun avocat dintre folkiști și cel mai bun folkist dintre avocați! Dar cu familia? I-am convins pe toți! Care a fost, de fapt, șansa vieții tale? Când am învățat alfabetul! Sper să nu-mi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mama. La concursul de la Focșani, președintele juriului, compozitorul Horia Moculescu, mi-a spus că am talent nativ, dar că vocea mai trebuie lucrată și că trebuie să urmez neapărat muzica. Ești solistă de muzică ușoară, compozitoare și interpretă de muzică folk. În ce ipostază te simți cel mai bine? Greu de spus, pentru că în oricare dintre ele m-aș afla, caut să fiu cât mai bună. În ceea ce privește muzica folk, îmi dau seama că sunt încă prizoniera câtorva acorduri, dar că, totodată
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
neapărat muzica. Ești solistă de muzică ușoară, compozitoare și interpretă de muzică folk. În ce ipostază te simți cel mai bine? Greu de spus, pentru că în oricare dintre ele m-aș afla, caut să fiu cât mai bună. În ceea ce privește muzica folk, îmi dau seama că sunt încă prizoniera câtorva acorduri, dar că, totodată, reușesc să compun melodii frumoase. Muzica ușoară e, orice s-ar spune, foarte grea. Poate tocmai de aceea m-am decis să urmez cursurile Școlii Populare de Artă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Mărie Delcourt, L'oracle de Delphes, pp. 215 sq. 12 Cea mai veche referință se găsește într-un poem al lui Alceu (în jur de 60 î. Hr.), rezumat de un retor târziu, Himerius (secolul IV). 13 Cf. Martin Nilsson, Greek Folk Rdigion, p. 79; W. K. K. Guthrie, The Greeks and their Gods, p. 86, n. l. 90. Oracole și purificare Abia născut, Apollon strigă: "Să mi se dea lira și arcul încovoiat; voi vesti oamenilor voința inflexibilă a lui Zeus" (Imn
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
inadecvată pentru anumiți scriitori care se dedică din această cauză experimentului nonficțional, care le permite să sprijine în mod deschis o mai largă paletă a vocilor marginalizate (133-135). Astfel W.F.B Du Bois include în The Soul of Black Folk - Sufletul poporului negru - pasaje din spiritualitățile afro-americane, iar James Agee renunță la o bursă la Fortune pentru a se apleca asupra subiectivității familiei Gudger prin intermediul studiului propriei subiectivități. Fishkin afirmă că Gloria Anzaldua a scris atât în engleză cât și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Sims, New York: Ballantine, 1984, 3-25. ―, ed. Literary Journalism in the Twentieth Century, New York: Oxford UP, 1990. ―, ed. the Literary Journalists, New York: Ballantine, 1984. Sims, Norman, și Mark Kramer, edițiile Literary Journalism, New York: Ballantine, 1995. Skinner, Constance Lindsay, "Rivers and American Folk", Suwannee River: Strange Green Land, de Cecile Hulse Matschat, Ed. Constance Skinner, New York: Farrar, 1938, Fără paginație. Sloan, William David, redactat de American Journalism History: An Annotated Bibliography. Bibliographies and Indexes in Mass Media and Communications I, New York: Greenwood, 1989
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Cozia Lotrișor” (21 000 ha); - muzeul „Limeșului Alutan”, frontiera romană de pe Olt (sistemul de fortificații), muzeu Încă În organizare; - etnografie și folclor: formație de dansuri și cor laureate; - festivalul interjudețean „CÎntecele Oltului”, luna august; - festivalul, concurs de interpretare muzică populară, folk, ușoară (iulie); - stațiune balneoclimaterică de interes național; - hoteluri: Orizont, Căciulata, Cozia, Oltul, Traian, Central, Casa Românească, Teilor și Blue River - vile: Păușa, Themis, Crinilor, Laura, Steluța, Sidonia, Liliacul, Trandafirul, Turnu, Furnica, Erma, Sebastian, Simona, Brio, Florilor și Călimănești - pensiuni: Casa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
2011). Savolainen, Mikko, Transilvania kaukametsä (Transilvania, pădure îndepărtată), Tammi, 1990. Suomi-Romania Seura, Vapaa, rikas Romania. Romanian Kansantasavallassa vierailleiden suomalaisten matkamuistelmia (Notele de călătorie ale vizitatorilor finlandezi ai Republicii Populare Române), Helsinki, Kustannusosakeyhtiö yhteistyön Kirjapaino, 1953. Tanner, Väiniö, Rumänien land und folk (România - țara și poporul), Helsinki, 1935. Wrede, Britta, Rumänien i ofredens år (România în vremuri tulburi), Stockholm, Lindfors Bokförlag, 1944. Ylinen, Teuvo, Romania: monikasvoinen matkailumaa (România: destinație turistică cu multe fețe), Helsinki, Kansankulttuuri, 1969. 9.2. În periodice Aaltonen, Liisa
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Leena Kirstinä, op. cit., p. 57. 32 Raoul Bossy, Mărturii finlandeze și alte scrieri nordice despre români, cuvânt înainte, notă asupra ediției și note de Silviu-Marian Miloiu, Târgoviște, Editura Valahia University Press, 2008, p. 9. 33 Väiniö Tanner, Rumänien land und folk (România - țara și poporul), Helsinki, 1935. 34 V. J. Mansikka, Romania: maa ja kansa. Lyhyt yleiskatsaus (România: țara și poporul. Scurtă privire de ansamblu), Helsinki, Tilgmannin Kirjapaino, 1935. 35 Cf. Raoul Bossy, op. cit., pp. 5-159. 36 Raoul Bossy, Amintiri din
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
noul val românesc“ În primul rând, pentru că e un clișeu gazetăresc de rahat, promovat probabil de cineva care s-a trezit peste noapte că trebuie să scrie despre film, după ce ani de zile a scris despre cenacluri literare și muzică folk. De unde până unde „nou“? Adică a fost și unul vechi de care n-a știut nimeni, sau cum? Am uitat cam repede cum ni se făcea rușine când număram pe degetele de la o mână filmele bune din cinematografia noastră. Mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]