75,990 matches
-
evidentă; extinderea unor convenții de punctuație din alte limbi (cea mai probabilă e influența unei reguli de introducere a citatului în scrierea englezei) nu e posibilă, deoarece contrazice o regulă gramaticală puternică și deoarece pentru această situație norma autohtonă impune folosirea altui semn: doua puncte.
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
el are un mod european de a fi intelectual (ceea ce înseamnă că supune totul, inclusiv spiritul european, unei judecăți critice). "Regimul comunist - explică Vitalie Ciobanu - a inventat o nouă formă de compromitere a valorilor: "iubirea" stridentă, omagierea hipertrofiată, provenită din folosirea unor personalități de marcă ale culturii la întărirea suporturilor ideologice ale Puterii. Mai întâi sub ceaușism, apoi în hibridul politic și social care l-a moștenit, inclusiv în independenta de țara și de idealurile lui Eminescu Basarabie (fenomenul ar merita
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
de peste Prut" (EZ 1951, 1998, 1). Efectul comic al exemplelor se bazează pe surpriza asocierii contrastante; imaginea pur caricaturală a unui "pod de loaze" este accentuată de caracterul depreciativ și familiar al termenului loază; parodia clișeului subminînd astfel euforia unionistă. Folosirea sintagmelor determină de obicei o extindere metonimică a figurii: evocarea metaforică a unui pod aduce cu sine idei conexe ("s-a prăbușit", "toarnă pilonii"). Sintagma inițială poate fi chiar păstrată integral și actualizată printr-un determinant: "nu vedem bine podul
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
totuși destul de surprins întîlnindu-le în scris. Cuvîntul - a cărui forma masculină e (al) enșpelea - circulă în româna familiară modernă, în care substituie compusul indefinit mai vechi format de la nu știu cît ("a nu știu cîta oară"). Colocvialul enșpe provine din folosirea literei n, pronunțată "en", ca simbol matematic pentru un număr nedeterminat. Prin practica orelor de matematică și prin intermediul manualelor școlare, unde se întîlnește curent în formularea problemelor și a exercițiilor, acest uz al simbolului n a devenit cunoscut de toată lumea
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
en", ca simbol matematic pentru un număr nedeterminat. Prin practica orelor de matematică și prin intermediul manualelor școlare, unde se întîlnește curent în formularea problemelor și a exercițiilor, acest uz al simbolului n a devenit cunoscut de toată lumea. De la contextele tipice, folosirea lui n, care are de altfel avantajul evident al scurtimii, a fost extinsă în limbajul cotidian. Cel mai adesea n apare ca substitut nedeterminat al unui numeral cardinal: "un comis-voiajor trebuie să viziteze n orașe". (Exemplul citat și cele care
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
clar, a permis deci recursul democratic la alte litere, mai ales la una foarte specifică și națională. Revenind la fapte de uz comun, situația lui n ar trebui inclusă în seria mai largă a mijloacelor matematice trecute în limbajul familiar: folosirea altei litere, X, pentru a desemna o persoană necunoscută e un fapt lingvistic deja destul de vechi, ca și transformarea în conectori de uz curent a numelor operatorilor matematici - plus, minus ("însoțit de dnii R., plus generalul N., plus contraamiralul C.
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
decît ne-am aștepta, modestul curat, dovadă totuși a unei aprecieri destul de oneste a situației. Rubrica Matrimoniale, cuprinzînd acum aproape în totalitate, cel puțin în unele ziare, anunțuri ale liniilor telefonice erotice sau propuneri similare, produce un contrast comic între folosirea extensivă și eufemistică a titlului și sinceritatea limbajului din anunțuri - care vorbesc de pildă de oferte "la domiciliul clientului". Altă ruptură între aparența și esența mesajului mi se pare a se manifesta într-un anunț care propune "transport săptămînal de
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
a unui Pygmalion confruntat cu violența făpturii aduse la viața de el. Inima de câine reproduce, în registrul parodic, schemă romantică a Frankenstein-ului lui Mary Shelley, doar că revoltă lui Sarikov împotriva demiurgului ce i-a dat viață trece prin folosirea unor mijloace mult mai terestre, ca denunțul la poliția secretă pe motiv de menșevism. Relația dintre "omul nou" și cel ce l-a zămislit nu e cu nimic mai puțin ambigua decât cea legând o intelectualitate "experimentatoare" și progenitura revoluționară
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
zona Istriei, fapt ce a dus la "curățenia etnică", prima după război în această zonă, a provinciei Istria, de a-și fi exterminat adversarii politici în lagăre de concentrare, de a fi desăvîrșit deznaționalizarea românilor din Timoc (interzicînd școala românească, folosirea limbii române în biserică și în instituții), de a favoriza imigrarea albanezilor în Kosovo și emigrarea sîrbilor din această provincie, de a crea conflicte între sîrbi și croați printr-o politică de "colonizare" a nomenklaturii și a cadrelor de administrație
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
Poetul îi reprezintă prin ideea de verticalitate, ceea ce înseamnă un grad maxim de abstractizare. Omul este ceva care aspiră spre înălțime - asa sună definiția ființei umane din "dicționarul" poetului. Recunoaștem aici un mod expresionist de a gândi. Expresionista este și folosirea culorilor în descrierea "vestimentației" sau a "peisajelor". Toate au ceva țipător și nenatural. Roșul este de fapt ideea de roșu, albastrul - ideea de albastru și așa mai departe: "femei/ cu părul albastru-albastru/ se aplecau pe strada/ îngustă-îngustă"; "Oameni, oameni, care
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
nu oferă un raspuns cert, ambiguitatea e esențială: căci acest al treilea nenumit este, cred eu, însăși vocea narativa, așa cum s-a modificat ea în întîlnirile cu toate celelalte personaje. De fapt, de la începutul românului cel ce scrie avertizează că folosirea persoanei întîi e o simplă convenție: "Dacă mie însumi îmi spun eu, sau dacă folosesc un nume care m-a însoțit de cînd m-am născut și cu care unii își vor aminti de mine, sau daca povestesc fapte ce
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
și mai ales de poezii). Fără a indica totdeauna sursele (adresele electronice pot deveni cam greoaie într-un text), vreau să reproduc în continuare cîteva din experiențele lingvistice ale autorilor de pagini virtuale. Prima e bine cunoscută limitare grafică în folosirea diacriticelor din alfabetul românesc - care poate deveni într-adevăr neplăcută mai ales in lectură textelor poetice. La limitele grafice se răspunde uneori, cînd e important că termenul expresiv să nu treacă neobservat, cu transcrieri mai mult sau mai putin imitate
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
Rodica Zafiu În gramaticile românești e menționată, de obicei în capitolul de sintaxa dedicat subiectului, posibilitatea de a exprima în mai multe feluri caracterul general al unei acțiuni cu subiect nedeterminat; mijloacele principale sînt: folosirea persoanei a II-a singular sau a persoanei I plural, ambele cu sens generic, - și construcția cu reflexivul impersonal sau pasiv-impersonal. Interesul acestor resurse gramaticale apare evident mai ales în perspectiva contrastiva: față de celelalte limbi romanice, română trebuie să recurgă
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
intoarce" (2686). Acest registru accepta diminutive ("Nu ne mai speriem de o ploicica", 2150) sau mijloace expresive și orale de realizare a sensului superlativ: "ninge cît vedem cu ochii" (2699). Semnale orale, dependente de existența unei perspective subiective sînt și folosirea prezumtivului ("o fi mai cald, dar...", 2692), luarea unei distanțe față de sursa informației ("în următoarele zile, cică ninge, sufla vîntul...", 2673) sau metaforă depreciativa ("ghiveci" de soare cu ceață", 2676). Frecvente sînt metaforele animiste, în care factorii meteorologici sînt agenți
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
Sud și din Australia. În secțiunea de istorie culturală a limbii române apar și unele mențiuni discutabile: Nicolae Milescu e citat cu titluri de lucrări care n-au fost scrise în românește, iar în ultima parte a articolului - probabil din cauza folosirii unor surse românești mai vechi -, persistă includerea între puținii autori reprezentativi ai secolului a lui Zaharia Stancu. Dincolo de aceste detalii, prezentările domeniului lingvistic românesc alcătuiesc un ghid întru totul recomandabil pentru informarea cititorului străin.
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
cerului cetăteani" (ap. DA); de altfel, și în prezent apar în textele bisericești formule de tipul "cetățean al cerului/raiului". Uzul juridic specializat, selectat de definiția din DEX, este de obicei restrîns de determinări contextuale: "cetățean german". Mai importantă e folosirea lui cetățean în practică juridică, în special ca termen de adresare care exclude formulele de politețe: din unele situații de comunicare de acest tip (de exemplu, din procese) poate proveni o anumita devalorizare a cuvîntului. Uzul politic al substantivului e
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
politice în scrierile secolului trecut: "Onorabile domn, permite-mi pentru ca să-ți prezint pe cetățeanul Dumitrache Titircă, comersant, apropitar și căpitan în gvarda civică" (Caragiale, O noapte furtunoasa). Cetățean are și o istorie politică mai recentă: ar merita să fie urmărită folosirea lui în perioada comunistă, semnificativă inclusiv prin faptul că servea la a evita deopotrivă termenii marcați domn și tovarăș; apoi uzul curent, global, din aceeași perioadă - "în vaste manifestații populare, la care au participat milioane de cetățeni ai României" ("Steaua
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
inclusiv prin faptul că servea la a evita deopotrivă termenii marcați domn și tovarăș; apoi uzul curent, global, din aceeași perioadă - "în vaste manifestații populare, la care au participat milioane de cetățeni ai României" ("Steaua", 1, 1982, 2); în fine, folosirea lui de către Ceaușescu însuși, de la formulele de adresare din discursurile publice - "Stimați cetățeni" - pînă la sintagma repetată obsesiv la judecarea să din decembrie 1989 - "ca simplu cetățean". În limbajul presei de azi, "simplul cetățean" este în genere opus celor ce
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
narațiune n-ar fi "nici mai misterioasă, nici mai laconica decât precedentele." Un argument material că episodul final nu a fost lăsat neterminat - sau mai precis că aceasta a fost voința autorului de a lăsa cititorului ultimul cuvânt - ar fi folosirea, cu oarecare frecvență, de către Mateiu, a punctelor de suspensie... Iar pentru a clarifica ăntregul curs al episodului final, N. Manolescu susține existența unei anumite succesiuni ăntre episoade, din care ar rezulta că femeia cu ochi de pisică din fotografia ce
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
Rodica Zafiu La un recent colocviu de lingvistică aplicată desfășurat în Italia (la Universitatea din Pisa, între 22 și 23 octombrie a.c.), o secțiune era dedicată folosirii computerului în cercetarea lingvistică. Spre deosebire de momentele de început ale informatizării, cînd totul părea mult mai ușor și se imaginau progresele cele mai rapide, faza actuala aduce în aprecierile specialiștilor tonuri mai realiste (bazate pe acumularea unor fapte nespectaculoase dar sigure
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
fără verificări foarte riguroase - și pentru corespondentul românesc al construcției: în caz de (că și pentru fr. en cas de... și în genere pentru toate calcurile acestui tipar sintactic). Un număr mare de contexte demonstrează că există o diferență între folosirea construcției în care substantivul caz e articulat și e urmat de un genitiv - în cazul.... - și cea nearticulata și prepoziționala - în caz de... Observația (transpusa în domeniul limbii române) că locuțiunea în caz de este urmată întotdeauna de elemente care
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
de liniște, în caz de așteptare) și în fața căruia sînt necesare reacții și măsuri speciale. Pentru a formula în mod decis ceea ce într-o primă fază putea fi o intuiție a lingvistului și pentru a explica ulterior și devierile stilistice, folosirile ironice, e nevoie de confirmarea oferită de un număr mare de exemple: din acest punct de vedere, simpla statistică nu pare deloc demodata.
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
prin conotațiile peiorative (în lungan, grăsan, bețivan; bădăran, ghiorlan, modîrlan, țopîrlan), mai apare, popular, în nume proprii de animale (Lupan, Iepuran, Duman; în seria de nume formate de la zilele săptămînii găsim chiar - întîmplătoare asemănare de forma - un Mărtan); alte valori (folosirea pentru a desemna purtătorul unei calități, pentru a forma nume de locuitori ori că sufix moțional) sînt mai puțin interesante din punct de vedere stilistic. În 1960, autoarea articolului citat afirmă că sufixul nu este productiv: fapt adevărat doar dacă
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
poate sesiza valoarea literară, așa cum năvodul pescarilor nu poate prinde soarele reflectat în mare. Lipsa de simt artistic a lui Laszlo Alexandru este evidentă la tot pasul, într-un mod supărător. Vehementul polemist nu simte, de exemplu, farmecul literar al folosirii cuvântului "ba" de către Petru Dumitriu, într-o interpelare adresată compatrioților săi ("Îmi vine să le spun românilor: ba, ați devenit o nație de judecători!") și crede în mod greșit că aceasta adresare familiară este de aceeași natură cu familiaritatea tovărășeasca
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
timpul sau, formau un repertoriu prețios de informații, cu atat mai mult pentru partea din urmă, în care asemenea notițe nu se întâlnesc numai digresiv și sporadic, ci formează rațiunea de a fi a notelor, le ocupă în întregime. Fără folosirea și a acestor note, istoria turcească în secolul al XVII-lea nu se poate scrie"8. Așa stând lucrurile, nimic nu justifică nici pe departe critică pătimașa, la distanță de un secol, întreprinsă de Joseph von Hammer-Purgstall, într-o amplă
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]