1,003 matches
-
sau fereastra, șterge tabla, udă floarea, aprinde/stinge lumina, pune haina în cuier. Totodată, elevii identifică și denumesc caracteristicile obiectelor din sala de clasă. La cabinetul de TAS, activitatea s-a focalizat pe evaluarea nivelului pronunțării cuvintelor și a articulării fonemelor, pe familiarizarea cu noțiunile de cuvânt/silabă, pe despărțirea cuvintelor în silabe, materialul verbal utilizat fiind cel exersat la orele frontale desfășurate cu profesorul psihopedagog dimineața. Există o continuitate și o unitate între obiectivele și conținuturile activităților desfășurate de profesorul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
alături de metodele generale și specifice de tip ortofonic. În sprijinul celor afirmate mai sus, voi prezenta câteva dintre aceste metode, adaptate și folosite de mine, în activitatea desfășurată în cabinetul de terapie specifică de compensare . Astfel, pentru consolidarea/automatizarea pronunției fonemelor vocalice și consonantice am utilizat cu succes metoda „Caligramei” și metoda „Ciorchinelui”, iar pentru stimularea comunicării verbale am accesat metode precum „Explozia stelară”, „Metoda Cubului”, „Știu/Vreau să știu/Am învățat”, „Ciorchinele”, „Diagrama Venn”. Exemplificând, pentru consolidarea pronunției grupurilor de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
vocalice și consonantice am utilizat cu succes metoda „Caligramei” și metoda „Ciorchinelui”, iar pentru stimularea comunicării verbale am accesat metode precum „Explozia stelară”, „Metoda Cubului”, „Știu/Vreau să știu/Am învățat”, „Ciorchinele”, „Diagrama Venn”. Exemplificând, pentru consolidarea pronunției grupurilor de foneme complexe „chechi”, „ghe-ghi” am folosit metoda Caligramei. Această metodă constă în expunerea imaginii unui obiect astfel încât să reprezinte cel mai bine subiectul care constituie tema activității. Prin intermediul metodei se fac analogii, se descoperă proprietăți, informații și relații despre obiectul propus
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cunoaște limbajul mimico-gestual specific deficienților de auz. Informațiile le obține foarte bine pe cale predominant auditivă și prin labiolectură (pentru discriminări). Este receptiv și foarte interesat de conținutul informației vehiculate pe cale orală, iar capacitatea de înțelegere a vorbirii este bună. Emiterea fonemelor: pronunță corect, izolat și în cuvinte, fonemele: a, o, u, e, i, p, b, t, d, m, r; substituie fonemele: f (p), v (b), s (î), z(î), n(î); omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Informațiile le obține foarte bine pe cale predominant auditivă și prin labiolectură (pentru discriminări). Este receptiv și foarte interesat de conținutul informației vehiculate pe cale orală, iar capacitatea de înțelegere a vorbirii este bună. Emiterea fonemelor: pronunță corect, izolat și în cuvinte, fonemele: a, o, u, e, i, p, b, t, d, m, r; substituie fonemele: f (p), v (b), s (î), z(î), n(î); omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Este receptiv și foarte interesat de conținutul informației vehiculate pe cale orală, iar capacitatea de înțelegere a vorbirii este bună. Emiterea fonemelor: pronunță corect, izolat și în cuvinte, fonemele: a, o, u, e, i, p, b, t, d, m, r; substituie fonemele: f (p), v (b), s (î), z(î), n(î); omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
d, m, r; substituie fonemele: f (p), v (b), s (î), z(î), n(î); omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
În etapa a 3-a a intervenției am avut ca obiectiv identificarea de către copil a stimulilor sonori verbali. În această etapă subiectul a făcut progrese nivelul identificării cuvintelor cu conținut tematic divers, a cuvintelor simple (cu structură CVCV) care conțin foneme paronime unde întâmpina dificultăți la începutul programului, dar la cuvintele cu structură mai complexă întâmpină dificultăți. De aceea am ales la început cuvinte care îi erau familiare, introducând treptat câte un cuvînt nou. Prin această metodă am urmărit și dezvoltarea
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
pe parcursul experimentului s-au realizat 4 reglaje la aparatul de implant, ceea ce a influențat demersul terapeutic), perceperea și înțelegerea limbajului fiind posibile. La nivelul dezvoltării limbajului și a abilităților de comunicare se remarcă creșterea volumului vocabularului, emiterea corectă a majorității fonemelor, utilizarea propozițiilor în vorbirea curentă, dezvoltarea abilității de interacțiune verbală. Se recomandă continuarea activităților de antrenament auditiv verbal: exerciții de discriminare, identificare și recunoaștere a stimulilor verbali, exerciții pentru dezvoltarea înțelegerii auditive, și a celor de formare a competențelor de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
curentă, dezvoltarea abilității de interacțiune verbală. Se recomandă continuarea activităților de antrenament auditiv verbal: exerciții de discriminare, identificare și recunoaștere a stimulilor verbali, exerciții pentru dezvoltarea înțelegerii auditive, și a celor de formare a competențelor de comunicare verbală: exersarea pronunției fonemelor în diverse structuri verbale, coarticularea consonantică, dezvoltarea vocabularului, însușirea părților gramaticale și a structurii morfosintactice a frazei. Utilizarea sistemului FM în activitățile didactice cu elevii hipoacuzici « Lumea celor care nu ... aud este o lume a tăcerii » ar spune unii. Este
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
scara combinărilor lingvistice codate, acesta adaugă: "Cu fraza, depășim o limită, intrăm într-un domeniu nou" (2000: 121) [...] "Ea se distinge net de celelalte unități lingvistice" (2000: 123) Considerînd propoziția ca pe o unitate de ultim rang integrator (trăsături distinctive > foneme > silabe > morfeme > lexeme > propoziție), Benveniste fixează o limită lingvisticii sistemului ("semiotic"). El consideră fraza ca pe o unitate de alt ordin: Fraza aparține, fără îndoială, discursului. Chiar așa putem s-o și definim: fraza este unitatea discursului. [...] Fraza este o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sînt mărcile unei ritmicități co-enunțiative uneori aleasă de oratorul care așteaptă și cheamă aplauzele, alteori provocată de întreruperile venite din mulțime. Anumite inflexiuni majore, specifice tonului vocii generalului de Gaulle, sînt semnalate prin majuscule subliniate care indică, pe cît posibil, fonemul sau grupul de foneme pe care îl accentuează de Gaulle. Cuplajul între fenomenele de intensitate și pauzele medii [//] redă de fapt ritmul propriu pe care îl percepem la audiție. Acest tip de transcriere are ca scop să arate cum se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
co-enunțiative uneori aleasă de oratorul care așteaptă și cheamă aplauzele, alteori provocată de întreruperile venite din mulțime. Anumite inflexiuni majore, specifice tonului vocii generalului de Gaulle, sînt semnalate prin majuscule subliniate care indică, pe cît posibil, fonemul sau grupul de foneme pe care îl accentuează de Gaulle. Cuplajul între fenomenele de intensitate și pauzele medii [//] redă de fapt ritmul propriu pe care îl percepem la audiție. Acest tip de transcriere are ca scop să arate cum se stabilește minimal un text
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
activeze funcția estetică, iar cuvintele sînt adesea folosite în sine și pentru sine, și nu numai pur și simplu ca procedee referențiale" (1973: 147). Fără a ne ocupa aici de estetică, vom reține în esență faptul că unitățile limbii, de la fonem și de la grafem pînă la construcțiile morfo-sintactice, trecînd prin silabe și numărătoarea lor, precum și reluările semnificanților pot juca un rol structurant. Pentru aceasta, vom urma "Post-scriptumul" din Questions de poétique: [...] Știința limbajului, chemată evident să studieze semnele verbale în toate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în limbajul poetic. (Jakobson 1973: 485) 3.1. De la aliterație la paralelismele gramaticale Trebuie să ținem cont de patru tipuri de legări, deoarece ele joacă un rol adeseori important inducînd relații de echivalență între punctele unei secvențe verbale: Repetiții de foneme (aliterații și rime, paragrame și anagrame). Repetiții de silabe și/sau a unui anumit număr de silabe (ritm redat de număr). • Repetiții de lexeme și jocuri de omofonie, sinonimie, antonimie. • Repetiții de grupuri morfosintactice (paralelisme gramaticale). Există un tip de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Ayant TeRRAssé L'AFFICHeur ACHILLe, ILs Le TIRèrent suR TouTe LA LongueuR de LA PAsseReLLe d'ALFoRtvILLEe, PuIs Le PRécIPITèRent. (Fénéon) [Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi îl azvîrliră.] În afară de fonemele izolate /t/, /r/, /p/, /l/, /i/, /a/, sîntem frapați mai ales de grupurile de foneme: /laf/ din "L'AFFIcheur" reluat în "ALFortiville" cu ordinea modificată /alf/; grupul "il" din "AchILLe" ["a∫IL"], "Ils" și din "AlfortvILLE", și de paronomaza internă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ALFoRtvILLEe, PuIs Le PRécIPITèRent. (Fénéon) [Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi îl azvîrliră.] În afară de fonemele izolate /t/, /r/, /p/, /l/, /i/, /a/, sîntem frapați mai ales de grupurile de foneme: /laf/ din "L'AFFIcheur" reluat în "ALFortiville" cu ordinea modificată /alf/; grupul "il" din "AchILLe" ["a∫IL"], "Ils" și din "AlfortvILLE", și de paronomaza internă între numele propriu "ACHILLe" și numele meseriei "L'AFFICHeur"19 [a∫il-lafi∫]. Ar mai trebui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
paronomaza internă între numele propriu "ACHILLe" și numele meseriei "L'AFFICHeur"19 [a∫il-lafi∫]. Ar mai trebui subliniat și faptul că a doua propoziție se prelungește și astfel contrastează puternic cu brutalitatea și scurtimea celei din urmă, puternic aliterantă în fonemele /p/, /i/ și /r/. Acest efort intens de scriitură ridică depeșele jurnalistice ale lui Fénéon la rangul de forme scurte dacă nu literare, cel puțin literarizate prin lucrul supra semnificantului și prin paronomază. Aceasta amintește de ceea ce spune Jakobson despre
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a lui Jakobson: Rima este doar un caz particular, oarecum condensat, al unei probleme cu mult mai generale, putem spune chiar al problemei fundamentale a poeziei, care este paralelismul" (1963: 235). Conform acestui principiu, fiecare rimă se sprijină pe alte foneme sau grupuri eufonice (paronomaze) prezente în versuri. • Rima în /al/ Dacă examinăm îndeaproape materialitatea sonoră a versurilor care conțin rima în /al/, constatăm că acestea se compun dintr-un prim grup: 1 ILS Me disent, Tes yeux, cLairs coMMe Le
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prim grup: 1 ILS Me disent, Tes yeux, cLairs coMMe Le crisTAL: t + al.1 4 ExcepTé LA candeur de L'anTique ANiMAL, m + al.1 5 Ne veut pAs Te Montrer son secret inferNAL, n + al .1 Cele trei foneme (t-n-m) sînt prezente constant înainte de rimă. Grupul tal/mal/nal este reluat apoi integral, într-o ordine ușor diferită (susținut de prezența fonemelor de bază din vers): 8 Je hais LA passion et L'esprit Me fait MAL
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1 5 Ne veut pAs Te Montrer son secret inferNAL, n + al .1 Cele trei foneme (t-n-m) sînt prezente constant înainte de rimă. Grupul tal/mal/nal este reluat apoi integral, într-o ordine ușor diferită (susținut de prezența fonemelor de bază din vers): 8 Je hais LA passion et L'esprit Me fait MAL! m + al.2 10 Ténébreux, embusqué, bande son Arc fATAL, t + al.2 11 Je coNNais Les engins de son vieil ArseNAL: n + al.2
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acordă cu una dintre cele mai importante variante între textul apărut în Revue contemporaine în 1859 și versiunea introdusă în Les Fleurs du Mal, ediția din 1861: trecerea rimei din versul 13 de la "hivernal" la "autumnal". Această modificare permite introducerea fonemului /t/ și, grafic, a consoanei /m/ nepronunțată, în plus față de /n/, într-un semnificant care asigură reluarea materialului fonic: "auToMNAL" (/otonal/). Două poeme din Les Fleurs du Mal asociază rima "automne" (/oton/) cu adjectivul "monotone" (/monoton/): Chant d'automne (Cîntec
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
R I MARGUERITE 14 Ô ma si blanche, ô ma si froide Marguerite? MA I MA I R A MARGUERITE Versurile 2, 6 și 7 amorsează doar regruparea materialului fonic pe care rima îl stabilizează totuși. Dacă ținem cont de fonemele inversate din "chARMante" și de vecinătatea fonică apropiată a lui "que" și GUE, versul 3 aproape alcătuiește prenumele: MAR(qu)ERITE și se apropie de versul 9: cu grupul MA inversat în "Amour" și cu "é" în loc de "e": MARGU(é
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]