779 matches
-
realizează inițial prin palparea organelor fonatorii și intuirea vizuală a mișcării buzelor, cu aprecierea verbală sau gestuală a învățătorului / profesorului . Demutizarea este o activitate complexă de înlăturare a mutității care vizează însușirea articulației și a celor trei laturi ale limbajuli: fonetică , lexicală și gramaticală. În momentul de față ia amploare ideea comunicării totale, care presupune și recomandă toate mijloacele posibile de stabilire a contactelor între oameni: limbaj oral, scris, mimico- gestual, toate semnele evocatoare, desenul etc. Comunicarea totală nu este o
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
-D., autor a douăzeci de texte editate postum în placheta Poezii bănățenești (1902), este considerat creatorul „poeziei dialectale” la noi. Sunt versuri scrise cu intenția de a pune în evidență resursele expresive ale limbajului popular. Relatate în graiul bănățean, cu fonetica și lexicul specific, amintirile din copilărie (Țucă-l moșu), evocarea unor tipuri caracteristice (Calu’ lu’ Doancă) sau a unor figuri din lumea satului (Carce in deparce, Lu’ Ana lu’ Gică), anecdotele, întâmplările cu haz (Ăl mai tare om din lume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
de prestigiu ca de pildă J. Piaget (32) ea s-a dovedit a fi mai eficace în cazul predării limbilor etimologice (engleză, franceză), pentru care cuvîntul scris este mai mult un desen; experiența utilizării ei în predarea limbii române limbă fonetică a demonstrat că elevii citeau deseori mecanic, iar în scris omiteau frecvent litere. Piaget însuși recunoaște că unele experimente au arătat că metoda globală "dăunează învățării ulterioare a ortografiei". (33, p. 22). Este adevărat, O. Decroly a introdus în învățarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dar și ca fișă de lucru în clasă, pentru 1-2 ore, cu posibilitatea ca cerințele din final să fie date ca temă pentru acasă sau să constituie subiectul unor dezbateri/ studii de caz; itemii acoperă domeniile de bază ale disciplinei: fonetică, lexic, morfosintaxă, ortografie și punctuație, teoria literaturii, stilistică, prozodie ș.a.; reprezintă un suport necesar pregătirii examenului de bacalaureat, incluzând itemi apropiați ca formulare și ca dificultate; textele/ fragmentele sunt extrase din manuale alternative diferite, dar sunt și fragmente/ texte la
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
multe sau mai puține în alte limbi); * forma expresiei: semnificanții corespunzători; * substanța expresiei: masa sonoră articulabilă. "Recunoașterea celor două forme, corespunzătoare celor două planuri ale limbajului a permis resituarea într-un cadru teoretic general a fonologiei (studiul formei expresiei) în raport cu fonetica (studiul substanței expresiei); ea a autorizat transpunerea acelorași distincții și în planul conținutului, creînd premisele elaborării unei semantici formale" (Greimas & Courtés, 1979: 155). Semiotica de inspirație hjelmsleviană nu corespunde semiologiei lui Saussure: ea nu mai este "sistem" (fiind în același
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și al Editurii Fundației Regale pentru Literatură și Artă (1934-1940, 1945-1947), precum și ca director al Centrului de Cercetări Fonetice și Dialectale din București (1963-1969). A fondat și condus publicații de specialitate: „Bulletin linguistique” (1933-1948), „Studii și cercetări lingvistice” (din 1950), „Fonetică și dialectologie” (1958-1969), „Revue roumaine de linguistique” (din 1956), „Cahiers de linguistique théorique et appliquée” (din 1962). Studii și articole i-au apărut și în „Grai și suflet”, „Revista Fundațiilor Regale” (unde e și director în 1945-1947, ca și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
Bolliac, iar Durkheim Înainte de Dürrenmatt, ceea ce arată că autorul indicelui nu a fost consecvent În respectarea ortografiei limbii române. • În cazul unor scriitori cu nume latinizate (Densusianu, Hasdeu), la redactarea indicelui se va lua În calcul varianta grafică, nu cea fonetică (Densușianu, Hașdeu). 2.3. Ordonarea numerică Pentru „intrările” ce apar de mai multe ori, cifrele care indică pagina se clasifică În ordine crescătoare: Eminescu, Mihai: 12, 29, 34, 90. Observații • Pentru economie de spațiu tipografic, numerele unor pagini succesive (18
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
al uzului comunitar, și neohegelieni (împreună cu Coșeriu), potrivit cărora adevăra-ta inovație nu poate fi decît un fenomen al uzului individual. Schimbarea se produce în mod diferit în fiecare caz în care are loc și în fiecare compartiment al limbii (fonetică, morfologie, sintaxă, vocabular), dar are și trăsături generale. Prin modul în care se raportează la stările limbii, se pot avea în vedere două aspecte de bază, schimbarea ca înlocuire și schimbarea ca adăugare, care au ponderi diferite în fiecare dintre
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca neogramaticii, de legea naturală, atribuindu-i un conținut adecvat domeniului lingvisticii. De obicei, se au însă și acum în vedere tot legile fonetice, rareori aplicîndu-se denumirea lege altor tipuri de regularități lingvistice decît cele fonetice. Dar, chiar în domeniul foneticii, s-a constatat că legile nu pot explica toate fenomenele care au loc în istoria limbilor, unele schimbări fonetice fiind accidentale și nesistematice. Luînd în discuție legea lingvistică, Ferdinand de S a u s s u r e se întreabă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la faza ei inițială, în măsura în care se manifestă sistematic, primește denumirea de lege. Așadar, așa cum cauzalitatea lingvistică se manifestă altfel decît cauzalitatea naturală, tot astfel legea fonetică este altceva decît legea naturală. Schimbările lingvistice nu se manifestă însă numai la nivelul foneticii, deși aici ele sînt cel mai evidente. În înțelesul de "modificare cu caracter regulat", legea se poate aplica la toate nivelurile limbii, încît se poate vorbi de existența unor legi lingvistice care au ca specie legile fonetice. În domeniul morfologiei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
moderne de a elimina categoriile gramaticale concrete și de a le prefera pe cele abstracte, ca o consecință a aceleiași orientări spre structurile analitice. Pentru domeniul lexical, în speță pentru conținutul lexical (fiindcă forma cuvintelor este avută în vedere de fonetică și de morfologie), se poate atribui denumirea de lege unor fapte precum trecerea de la abstract la concret în nominație, în evoluția de la latină la limba română. De aceea, de exemplu, latinescul anima, cu semnificația abstractă "suflet, spirit", a devenit în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca ținînd de esența ei. Răspunsul dat de gramatica generativă la problema folosirii creatoare a limbii este că vorbitorii pot produce și înțelege noi enunțuri pentru că au însușită o gramatică, adică un dispozitiv care atribuie o reprezentare semantică și una fonetică oricărei propoziții dintr-o limbă dată, formulare ce nu contribuie însă la elucidarea lucrurilor. Indiferent de procentele ce ar fi atribuite limbii sub raportul ei de realitate sau de activitate, investigarea științei lingvistice trebuie să pornească de la origine, de la răspunsul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pentru un popor problema emancipării culturale, se pune implicit și problema unei renovări lingvistice, căci, în evoluția culturală, ideile noi se asociază întotdeauna cu mijloace lingvistice noi. Transformările culturale nu necesită însă modificări corespunzătoare în toate compartimentele limbii, astfel încît fonetica, morfologia și sintaxa pot sluji foarte bine diferite etape ale culturii sau chiar culturi diferite fără nici un impediment și, în consecință, se poate afirma că, de obicei, limba urmează numai în lexic schimbările din planul culturii, iar aceste modificări lexicale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cu directă ascendență din oda pindarică: "Neputînd să apar înaintea concetățenilor mei, ca poeții de altădată, cu lira în mînă și florile pe cap, mi-am poleit versul cu cît mai multe sonorități. Pe lîngă unitatea spirituală, adaug și una fonetică". Uvedenrode este poema pe care o consideră ilustrativă pentru direcția sa lirică, obsesie a unei clarități iraționale, ce sugerează la început, cu o limpezime în proximitatea silogismelor, un Oedip translucid și germanic, apoi o evadare în vis, totul tratat rapsodic
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
referințe teoretice și practice ale disciplinei de care ne ocupăm. Toate cercetările întreprinse în acest sens au arătat ă limbajul, atât în latura lui normală cât și patologică, include influențe și modalități de tehnică psihologică, pedagogică, fiziologică, medicală, de foniatrică, fonetică etc., ceea ce conturează dinamica disciplinelor noastre și perspectiva programului ei. Logopedia are în vedere reabilitarea funcției de comunicare, funcției semiotice a limbajului ca funcție simbolică, care este comună tuturor disciplinelor care studiază limbajul. Precizăm însă că ne preocupă acel aspect
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
teoretice și practice ale disciplinei de care ne ocupăm”, arată C. Păunescu. Toate cercetările întreprinse în acest sens au arătat că limbajul, atât în latura lui normală cât și patologică include influențe și modalități de tehnică psihologică, pedagogică, fiziologică, medicală, fonetică etc. ceea de conturează dinamica disciplinei noastre și perspectiva progresului ei. Relația dintre comunicare și educație este foarte complexă, include relația emițător receptor și o educație a comunicării în context, căci înțelegerea este determinată nu numai de fiecare cuvânt în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și de gimnastică generală continuate în toate etapele corectării. Psihoterapia individuală și de grup însoțește toată activitatea psiho-logopedică, evidențiind rezultatele bune obținute de copii în activitatea de corectare cât și în reușite școlare. Paralel cu corectarea fiecărei abateri a limbajului (fonetică, ritm etc.) se cultivă interesul și motivația pentru o vorbire corectă a copilului, se are în vedere colaborarea cu medicul, aplicarea terapiei psihotrope, colaborarea cu familia și școala, factori imperios necesari în reabilitarea vorbirii și a personalității deteriorate prin abaterea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ceea ce duce, pe de o parte la ortografie greșită (în dictare) și la citirea greșită a scrierii. Tulburările scris-cititului se întâlnesc asociate, dar cele două loturi ale limbajului pot fi afectate în mod inegal: uneori deficitul e preponderent în descifrarea foneticii și aceasta sugerează înrudirea cu surditatea verbală, alteori se află în prim plan dificultăți de discriminare și recunoaștere a semnelor grafice, ceea ce amintește de cecitatea verbală. Dislexia-disgrafia de evoluție se integrează în patologia centrală a limbajului prin dificultățile de analiză
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în 1931 și 1932, prodecan. În 1936 este ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Dacoromania”, „Revista filologică” (Cernăuți), „Transilvania”, „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul Arhivei de Folclor” (Cluj), „Graiul nostru”, „Grai și suflet”, „Revista pentru istorie”, „Arheologie și filologie, fonetică și diactologie”, „Cercetări lingvistice” ș.a. Discipol al lui Ovid Densusianu (pe care avea să îl evoce într-un patetic necrolog), G. se dedică încă din studenție, cu stăruință și deosebită chemare, evidențierii straturilor celor mai vechi ale limbii române, prilej
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
prezentare sintetică, integratoare și coerentă, a nivelelor de organizare ierarhică a sistemului general al limbii române. Optând pentru o manieră "prietenoasă", preponderent didactică, autoarea oferă o abordare din perspectivă clasică, organizată de la simplu la complex, a reperelor teoretice privitoare la fonetica, lexicul, morfologia, sintaxa și stilistica limbii române, selectate în acord cu programele didactice ale studenților de la specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, dar și cu programele examenelor de titularizare și ale celor pentru obținerea definitivatului sau a gradului al II
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vorbim și să scriem corect. București: Editura Niculescu SRL. Seche, L., Seche, M., & Preda, I. (1989). Dicționar de sinonime. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoichițoiu-Ichim, A. (2005). Vocabularul limbii române actuale: dinamică, influență, creativitate. București: Editura All. Șerban, V. (1997). Fonetica. Timișoara: Editura ,,Augusta". Șerban, V., & Evseev, I. (1978). Vocabularul românesc contemporan. Timișoara: Editura Facla. Tamba Dănilă, E. (2004). Vechi și nou în sintaxa limbii române. Iași: Casa Editorială Demiurg. Timofte, M. (2005). Actualitatea sintaxei românești "clasice moderne". Iași: Casa Editorială
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1978). Vocabularul românesc contemporan. Timișoara: Editura Facla. Tamba Dănilă, E. (2004). Vechi și nou în sintaxa limbii române. Iași: Casa Editorială Demiurg. Timofte, M. (2005). Actualitatea sintaxei românești "clasice moderne". Iași: Casa Editorială Demiurg. Toma, I. (2004). Limba română contemporană: fonetică, fonologie, lexicologie. București: Editura Fundației România de Mâine. Turculeț, A. (1999). Introducere în fonetica generală și românească. Iași: Casa Editorială Demiurg. Vințeler, O. (1998). Dicționar de antonime. București: Editura Lucman. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. Universitatea din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în sintaxa limbii române. Iași: Casa Editorială Demiurg. Timofte, M. (2005). Actualitatea sintaxei românești "clasice moderne". Iași: Casa Editorială Demiurg. Toma, I. (2004). Limba română contemporană: fonetică, fonologie, lexicologie. București: Editura Fundației România de Mâine. Turculeț, A. (1999). Introducere în fonetica generală și românească. Iași: Casa Editorială Demiurg. Vințeler, O. (1998). Dicționar de antonime. București: Editura Lucman. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. Universitatea din București. Zugun, P. (2000). Lexicologia limbii române: Prelegeri. Iași: Tehnopress. Izvoare Agârbiceanu, Ion (1954
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ei. Tot croncile hitite îi amintesc pe tăblițele lor și ne spun că de pe meleagurile Asiei Mici în bătălia de la Kadeș dată în anul 1296 î.e.n. în armata hitită au fost chemate și trupe ale populație seminomade habiru scrisă după fonetica limbii hitite dar grecii îi menționează cu numele de kabiri sau kalibi. În scrierea Dionysos, autorul Nonus Panopolitanul, povestind despre războiul pregătit de Cybele din Frigia împotriva indienilor și care era condus de Dionysos, spune că primii soldați chemați la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a științei care este mai puțin cunoscută și dezvoltată. Vom da câteva exemple ca să se înțeleagă ce pierderi uriașe în cunoașterea lumii suportă întreaga umanitate din cauza acestei schisme, desconsiderări și necunoașterii reciproce a diverselor domenii de preocupări intelectual-științifice. Să luăm fonetica: foneticienii au evidențe multiple și clare ale modificărilor sonore ale unor cuvinte, dar nu există nici o bază științifică de explicare a acestor cauze. Din punct de vedere al științelor exacte vorbirea este o generare de perturbații sonore, de radiații care
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]