22,242 matches
-
kgc/zi și se continuă cu 1,5 mg/kgc după 1 lună sub atenta monitorizare a pulsului și tensiunii arteriale timp de 1 an. Sugarul nu a prezentat reacții adverse pe parcursul tratamentului și s-a constatat regresia treptată a formațiunilor tumorale. La vârsta de 1 an și 3 luni se constată clinic dispariția aproape în totalitate a formațiunilor tumorale, cu persistența unei zone discret denivelate corespunzător formațiunii tumorale lombare, violacee, cu dimensiuni reduse (diametru maxim 5 cm), consistență comparabilă cu
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
și tensiunii arteriale timp de 1 an. Sugarul nu a prezentat reacții adverse pe parcursul tratamentului și s-a constatat regresia treptată a formațiunilor tumorale. La vârsta de 1 an și 3 luni se constată clinic dispariția aproape în totalitate a formațiunilor tumorale, cu persistența unei zone discret denivelate corespunzător formațiunii tumorale lombare, violacee, cu dimensiuni reduse (diametru maxim 5 cm), consistență comparabilă cu a zonelor adiacente, fără modificări tegumentare. Examenul ecografic evidențiază o marcată ameliorare a formațiunilor vasculare. Formațiunea lombară prezintă
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
a prezentat reacții adverse pe parcursul tratamentului și s-a constatat regresia treptată a formațiunilor tumorale. La vârsta de 1 an și 3 luni se constată clinic dispariția aproape în totalitate a formațiunilor tumorale, cu persistența unei zone discret denivelate corespunzător formațiunii tumorale lombare, violacee, cu dimensiuni reduse (diametru maxim 5 cm), consistență comparabilă cu a zonelor adiacente, fără modificări tegumentare. Examenul ecografic evidențiază o marcată ameliorare a formațiunilor vasculare. Formațiunea lombară prezintă grosime maximă de 7,6 mm, contur net față de
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
aproape în totalitate a formațiunilor tumorale, cu persistența unei zone discret denivelate corespunzător formațiunii tumorale lombare, violacee, cu dimensiuni reduse (diametru maxim 5 cm), consistență comparabilă cu a zonelor adiacente, fără modificări tegumentare. Examenul ecografic evidențiază o marcată ameliorare a formațiunilor vasculare. Formațiunea lombară prezintă grosime maximă de 7,6 mm, contur net față de structurile adipoase adiacente și față de structurile fasciale musculare și capsulare, aspect buretos, intralezional, existând lacuri venoase tumorale lombare, iar ultrasonografi a de părți moi evidențiază evoluție global
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
totalitate a formațiunilor tumorale, cu persistența unei zone discret denivelate corespunzător formațiunii tumorale lombare, violacee, cu dimensiuni reduse (diametru maxim 5 cm), consistență comparabilă cu a zonelor adiacente, fără modificări tegumentare. Examenul ecografic evidențiază o marcată ameliorare a formațiunilor vasculare. Formațiunea lombară prezintă grosime maximă de 7,6 mm, contur net față de structurile adipoase adiacente și față de structurile fasciale musculare și capsulare, aspect buretos, intralezional, existând lacuri venoase tumorale lombare, iar ultrasonografi a de părți moi evidențiază evoluție global pozitivă, cu
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
flux Doppler decelabil inconstant și cu regim presional redus, cu estomparea comunicărilor cu structurile profunde, cu excepția unui vas central arterial provenit din rețeaua spinală, cu velocitate redusă (11 cm/s) și velocitate redusă la nivelul venelor (1,6 cm/s). Formațiunea laterotoracică se menține în plan profund, muscular, disecând fasciculele musculare, fără a ajunge în contact cu structurile hepatice sau renale; hipodermul este intact, cu grosimea de 7,3 mm, etalată transversal pe lungime de 5 cm. Lacurile venoase intramusculare au
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
s). Ținând cont de evoluția clinică și ecografică, se decide întreruperea tratamentului și supraveghere clinică și ecografică. Întrucât examenul clinic și ecografic efectuat după 6 luni evidențiază aspect constant față de examenul anterior, dar cu reapariția unui vas de comunicare între formațiunea mediană și planul paravertebral spinal, s-a luat în considerare posibilitatea unei recăderi sau a unei faze proliferative prelungite și s-a decis reluarea tratamentului cu Propranolol în doză de 2 mg/kgc. După 4 luni de tratament examenul clinic
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
GLUT 1 în caz de dubiu pot fi necesare pentru diagnostic diferențial. În cazul clinic prezentat există elemente de istoric (prezența de la naștere a leziunilor) și prezentare clinică care fac dificilă stabilirea cu certitudine a diagnosticului. Prezența de la naștere a formațiunii tumorale și examenul fizic pot sugera un hemangiom congenital sau o malformație venoasă. Examenul ecografic fiind sugestiv pentru HI (mase solide hipervasculare, cu densitate vasculară crescută și vase ce prezintă atât pattern venos, cât și arterial) și, având în vedere
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
a impus adoptarea unei atitudini terapeutice active. Având în vedere amploarea și riscurile unei intervenții chirurgicale, s-a optat pentru instituirea tratamentului cu Propranolol. Evoluția a fost favorabilă, cu importantă scădere în dimensiuni, dar fără dispariție completă (răspuns parțial), a formațiunilor tumorale și nu s-au constatat efecte adverse pe parcursul tratamentului. În momentul prezent se ia în considerare posibilitatea intervenției chirurgicale pentru îndepărtarea hemangioamelor restante, dar și posibilitatea unei supravegheri atente până la regresia spontană.
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
plus, papilomul inversat are un aspect macroscopic diferit și nu răspunde la terapia antialergică sistemică și topică asemenea polipozei alergice. Sinuzita cronică care însoțește frecvent papilomul inversat este o complicație a acestuia, apărută din cauza blocării sistemului de drenaj sinusal de către formațiunea tumorală și nu o cauză a lui. Într-un studiu, Hyams și col. nu au găsit nici o dovadă a unei legături între apariția papilomului inversat, inflamația cronică și alergie, iar alt studiu nu a evidențiat o corelație între istoricul ocupațional
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
Istoria critică a românilor din ambele Dacie în secolul XIV, Tomu I, Volumul I, Pământul }errei Românesci în secolul XIV. întinderea teritorială. Nomenclatura. Acțiunea naturei. Reacțiunea omului. Urbile danubiene. Urbile carpatine.Urbile câmpene. Sintesa. Primul cap din Istoria analitică a formațiunii staturilor române, cu o a doua edițiune, revăzută și foarte adausă, în 1875. "Primul punct singur, întinderea teritorială, foarte amplificat în mai multe privințe, a fost publicat franțuzește la 1878 șHistoire critique des Roumains. La Valachie jusqu^en 1400. I.
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
și mi-am spus: ei, lucruri de-astea s-au mai întâmplat și altora. Dar într-o altă zi, frunzărind imensa arhivă Victor Moldovan, fost Secretar general mai întâi al Frontului Renașterii Naționale și apoi al Partidului Națiunii, cele două formațiuni politice, cu aceeași uniformă desenată, se pare, chiar de monarh, am descoperit că Radu Gyr a fost mai prolific decât crezusem. într-adevăr, tot lui i se datoresc și alte creații, de aceeași inspirație, bine apreciate, cum rezultă fie și
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
de 8.000 de oameni; dar acuma abia mai pot aduna la nevoie 2.000; de altminteri întrec în vitejie pe toți ceilalți moldoveni... (1998, pp. 183-185) Dintre cele trei „republici”, despre Câmpulung și Tigheci, ca și despre alte posibile formațiuni similare, informațiile istorice sunt reduse (Stahl, 1998, vol. I, p. 173). În afară de informațiile de mai sus provenite de la Cantemir și alte câteva referințe disparate și tangente ale unor terțe părți, izvoarele istorice nu s-au conservat, printre motive numărându-se
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
1998, vol. I, p. 173). În afară de informațiile de mai sus provenite de la Cantemir și alte câteva referințe disparate și tangente ale unor terțe părți, izvoarele istorice nu s-au conservat, printre motive numărându-se în primul rând dispariția timpurie a formațiunilor respective. Cu totul altfel este situația Vrancei. Actul final al dispariției sale ca „republică” are loc la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, iar obștile sale continuă încă să existe, chiar dacă într-o formă alterată. În acest caz
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
că ipoteza cea mai credibilă privind originile aranjamentului (H. Stahl) este că acesta e o formă reminiscentă a unor organizări politice anterioare comunei primitive, în interpretarea lui Stahl (1998, vol. I, p. 5) , organizărilor tribale arhaice sau poate chiar unei formațiuni protostatale. Acest aspect este încă o deosebire față de composesorate, care rezultă din asocieri ale proprietăților individuale (Caramelea, 1944). Informațiile istorice arată că Vrancea a fost locuită fără întrerupere încă din neolitic, fiind organizată într-o succesiune de formațiuni protostatale independente
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
chiar unei formațiuni protostatale. Acest aspect este încă o deosebire față de composesorate, care rezultă din asocieri ale proprietăților individuale (Caramelea, 1944). Informațiile istorice arată că Vrancea a fost locuită fără întrerupere încă din neolitic, fiind organizată într-o succesiune de formațiuni protostatale independente. Teritoriul a fost oficial alipit Moldovei, menținându-i-se autonomia, în anul 1482, când a fost stabilită granița cu Țara Românească pe râul Milcov. Menținerea autonomiei sale pare a fi datorată, într-o mare măsură, rolului său de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
partidului pe care l-a creat. Adevărat gigant cu picioare de lut - atunci când a fost la apogeu -, PSD-ul actual luptă cu disperare pentru a-și crea o nouă identitate: merge în direcția reformiștilor moderați ai "grupului de la Cluj" - o formațiune eterogenă, în care se întâlnesc și cacealmiști înveterați precum Dâncu, și profesioniști relativ dezorientați precum Vasile Pușcaș, mai apropiat de social-democrația de tip pedist decât de agresivitatea ideologică a iliescianismului, dar și oameni de aparat tipici, precum Ion Rus - sau
Iliescu, mereu printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9417_a_10742]
-
noi. Nouă e viziunea în care sunt interpretate. Și anume, recurgând la analogii și cutume istorice, la o logică a evoluției zonale și, nu în ultimul rând, la plau-zi-bi-litatea evenimentelor. Pentru școala istoriografică românească, nașterea poporului român și, implicit, a formațiunilor statale de după anul 1000, direct din Imperiul Roman, a jucat un rol mai degrabă de ideologie și politică, decât de realitate istorică acoperită de documente. Ipoteza că în cristalizarea statului medieval romînesc cumanii au avut o partitură decisivă e, desigur
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
de lepre din zona politicului ocupă abuziv case boierești și în care un Dan Iosif amenință cu împușcarea pe oricine-ar îndrăzni să aplice legea. Mai merita, oare, să "descălecăm" din stadiul de barbari, pentru a ne închega într-o formațiune statală de sine stătătoare, dacă după o mie de ani am rămas tot în stadiul de cruzime și nesimțire al triburilor migratoare? Unde ești tu, Negru-Vodă?...
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
un moment de pierdere a rațiunii, s-au înscris în PRM. Când între fidelii "tribunului" se numără pesonaje de calibrul unei Buruiană-Aprodu și când ideologia partidului atârnă în dintele cariat al unui naționalism de două parale, e limpede că viitorul formațiunii în care s-au pripășit cei mai nerușinați dintre securiști și activiști arată sumbru. Rămas și fără post de televiziune (telenovela despărțirii lui Vadim de Tănăsescu reprezintă un capitol din istoria grotesc-hazlie a unei Românii coborâtă la nivelul latrinei), "tribunul
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
a lungul vremii. După momentul 19 mai, așteptările electoratului sunt, însă, cu totul altele. Tocmai alianțele și conjurațiile par să suscite neîncrederea electoratului. Liberalii comit, din acest punct de vedere, o imensă greșeală, prin încercarea de a aduce spre sine formațiuni și grupuri cu care nu are, evident, nimic în comun. Ce-ar putea adăuga partidului, ca vizibilitate și credibilitate, un rebut politic precum Emil Constantinescu? Ce atuuri neconsumate păstrează partidul său, în afara eternelor tiribombe ale lui Ciuvică, din care nu
Politica lui Struțulescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9559_a_10884]
-
România la 19 mai e cel care, în Statele Unite, constituie media participării la vot! Dar să-l lăsăm pe Geoană în ghearele lui Ioan Rus, Dâncu și ale celorlalți oameni cu mințile întregi din partid. Evident, cu Vadim, Voiculescu și formațiunile de haidamaci din subordine nu are rost să-ți pierzi vremea. N-are decât să-și închipuie Vadim că e înconjurat de cadâne seducătoare, și nu de ditamai femeile-comisar gata să te arunce peste balcon - cum voia femeia Buruiană pe
Retorica Îmbufnării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9624_a_10949]
-
să-l constituie înlăturarea clicii Tăriceanu, și a subordonaților din teritoriu ai acestei clici. Al doilea, forțarea alegerilor anticipate. Al treilea, alcătuirea unei alianțe cu PD și PLD, cu un protocol limpede care să prevadă urgenta unificare a celor trei formațiuni, cu un program limpede de dreapta. Dacă politicienii în cauză nu-și pot controla disperarea care i-a cuprins și vor merge pe panta confrontaționismului steril, deznodământul e limpede. Va fi o lovitură dată nu doar liberalismului din România, ci
Retorica Îmbufnării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9624_a_10949]
-
inclus în învățământul obligatoriu. Cred că acest principiu de a aduce copilul la școală cât mai devreme este corect. Dincolo de acest subiect, vorbim despre o problemă de ordin funcțional: unde îl prinzi pe copil în învățământul obligatoriu? Îl prinzi în cadrul formațiunilor de studiu de la grădiniță sau în cadrul formațiunilor de studiu din ciclul primar? Conform legislației actuale - Legea 1/2011 - trebuie să fie în ciclul primar. Dar ce faci dacă nu ai spații, pentru că, de fapt, aceasta a fost problema și, din
Clasa pregătitoare, între ciclul primar și grădiniță by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80423_a_81748]
-
principiu de a aduce copilul la școală cât mai devreme este corect. Dincolo de acest subiect, vorbim despre o problemă de ordin funcțional: unde îl prinzi pe copil în învățământul obligatoriu? Îl prinzi în cadrul formațiunilor de studiu de la grădiniță sau în cadrul formațiunilor de studiu din ciclul primar? Conform legislației actuale - Legea 1/2011 - trebuie să fie în ciclul primar. Dar ce faci dacă nu ai spații, pentru că, de fapt, aceasta a fost problema și, din punctul meu de vedere, Legea 1/2011
Clasa pregătitoare, între ciclul primar și grădiniță by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80423_a_81748]