1,097 matches
-
față, secția a IlI-a. 3. De pildă, Oskar Walzel, Wechselseitige Erhellung der Kiinste, Berlin, 1917 ; Gehalt und Gestalt im Kunstwerk des Dichters, Potsdam, 1923 ; Das Wortkunstwerk, Leipzig, 1926. 4. In ceea ce privește mișcarea din Rusia, vezi Victor Erlich, Russian Formalism, Haga, 1955. 5. Cf. în special William Empson, Seven Types of Ambiguity, Londra, 1930 și reeditată în "Penguin Books", 1962 ; F. R. Leavis, New Bearings in English Poetry, Londra, 1932 : Geoffrey Tillotson, On the Poetry of Pope, 1938. 6. Vezi bibliografia
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
New York, 1930, p. 3. 41. Saran, Deutsche Verslehre, loc. cit., p. 1 ; Verrier, Essai... vol. I, p. IX. 42. Stewart s-a văzut nevoit să introducă noțiunea de "frază" care implică înțelegerea sensului. 43. Cf. bibliografia și Victor Erlich, Russian Formalism, Haga, 1955. 44. Jan Mukarovsky, Intonation comme facteur de rythme poetique, în Archives neerlandaises de phonetique experimentale, VII-IX (1933), pp. 153-165. 45. Eduard Fraenkel, Iktus und Akzent im lateinischen Sprechvers, Berlin, 1928. 46. începuturi se găsesc în Albert H. Licklider
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Nominative", în: E. Duncan, D. Farkas, P. Spaelti (eds.), Proceedings of WCCFL, 12, Stanford, CSLI, p. 44−60. 40 A. Davison, "Ergativity: Functional and Formal Issues", în: M. Darnell, E. Moravcsik, F. Newmeyer, M. Noonan, K. Wheatley (eds.), Functionalism and Formalism in Linguistics, vol. I: General Papers, Amsterdam, Jonh Benjamins, p. 177− 208. 41 I. Laka, "Unergatives that Assingn Ergative, Unaccusatives that Assign Accusative", în: J. D. Bobaljik, C. Phillips (eds.), Papers on Case and Agreement, 1, MIT Working Papers in
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deși premisele unui enunț sunt identificate de către Theodor Codreanu în preocupările sale care datează încă din 1984, în preocupările lui Radu Enescu (istoricul și criticul literar) care "reproșa postmodernismului dezexistențializarea și dezontologizarea limbajului și așezarea lui sub semnul nominalismului și formalismului 10. Criticul opunea acestor primejdii culturale o posibilă perspectivă "transmodernistă", ale cărei semne le identifica deja în revalorificarea poeziei lui Ion Barbu, iar la contemporani în lirica recuperatoare de sacru a lui Adrian Popescu sau în lirica recuperatoare de inocență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost substituită de cultura de consum (alții o numesc cultură de coca-cola), marcată de spiritul ludic, prevalentă concretului, întoarcerea la real, conștiință textuala, biografism, ironie parodică etc. Nu întâmplător R. Enescu reproșa postmodernismului dezontologizarea limbajului și punerea lui sub semnul formalismului. Transmodernismul e susținut de noul ethos al transdisciplinarității, orientare susținută de B. Nicolescu. El "vede în logos, în întoarcerea la "sacru", șansa viitoare a umanității" (idem, p. 156). Transmodernitatea deschide o altă pârtie către globalizare, un climat fără hegemonisme ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vegetația nocturnă, profil simbolic emisfera de tablă, uscăciunea culturii din afara Simbolului viu, euharistia, urbanitatea capitală în margine de corpuri opace, fir rutier pe viaduct, est-sud-est în răsărit de lună, lumina de lemn pe care o oferă ea, în fond de formalism urban, mesajul patetic din reluare, luna leit soarele cu apusul lui în lume, ridicată la două-trei diametre, mesaj de două-trei ori rotund, luminătorii cei mari veniți din Facere în curajul Legii celei Noi! lună pe șinele de triaj, în moalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
studiilor se limitau la descrierea caracteristicilor sistemelor politice analizate, fără să se preocupe de teorie, fără a intenționa să elaboreze ipoteze și generalizări, să le supună unei examinări concrete, să facă diferite comparații explicite, minuțioase, riguroase. Al treilea defect este formalismul: o atenție excesivă acordată variabilelor formale, instituțiilor, normelor și procedurilor și, în același timp, o neglijare a funcționării reale a sistemelor politice, a interacțiunilor între structuri, pro-cese și transformări. Făcînd abstracție de cîteva excepții, știința poli-tică din anii '50 era
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
direcția politicii comparate și a dezvoltării politice. Răspunsul la expansiunea în cîmpul politicii trebuia să fie de acceptare a provocării și de pregătire a instrumentelor cu care să se analizeze procesele de formare, funcționare și transformare ale sistemelor politice. Dincolo de formalism Criticile lui Almond și Powell aveau în vedere mai ales știința politică americană. Dar știința politică europeană a fost și ea mereu formalistă, așa cum apare în studiile clasice despre clasa politică și despre partide (de la Ostrogorski pînă la Michels), dar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
al raporturilor sale cu filozofia politică și cu speculația teoretică. Pentru a înțelege cu adevărat dinamica și evoluția științei poli-tice în Statele Unite, nu e suficient să se țină seama doar de tradițiile culturale. Într-o mică măsură, influența germană a formalismului juridic și instituțional marchează originile disciplinei, dar elementul care o caracterizează cel mai bine este filozofia empirică și pragmatică a lui Dewey și, în consecință, contactul cu toate celelalte științe sociale, începînd cu psihologia behavioristă. Sintetizînd, știința politică din SUA
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Școala de partid. Veneau lectori ai Comitetului Central - propagandiști, cum li se spunea - și țineau tot felul de conferințe. S. B.: La conferința organizației județene a UTC din 19 aprilie 1980, tovarășul Paul Balahur Dobrescu, redactor la revista "Cronica", deplânge formalismul propagandei și propune ca "în cadrul Filialei din Iași a Centrului pentru problemele tineretului să fie preconizat un program de cercetare a eficienței propagandei în rândul tinerilor"7. El informează publicul de înființarea unui cenaclu de publicistică, "Cronica T", care a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe soția lui. Chiar ne vizitam. S. B.: Ca activist cum era? D. T.: Activismul lui a fost pe zona presei mai mult. Bun, apare și ca responsabil cu activitate politico-ideologică, de propagandă. El fiind așa, mai îndoctrinat cu logica, formalismul și rigorismul logic. S. B.: Și cu ideologia comunistă era el. D. T.: Cred că și cu ideologia comunistă. S. B.: O să discutăm, sunt niște discursuri și fel de fel de luări de poziție înfiorătoare. Cine era Vieru Ioan? D.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
institutele, fără nicio diferență în afară de cea a cifrelor. Schema organizațională era aceeași peste tot. S. B.: Ca orice organizație, și ASC își avea birocrația ei, adesea criticată. Într-o conferință din 1972, Andrei Hoișie cere: "Trebuie să renunțăm la birocrație, formalism, să renunțăm la mormanele de hârtii, situații; ne transformăm în contabili"9. Ce hârtii erau de făcut la asociație? D. T.: De la organigramă, la structuri și evidențe. Hoișie are dreptate, aspectele acestea formaliste erau mai importante, trebuia raportat, trebuia dosar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că activitatea ASC a înregistrat un demaraj mai bun, dar că se impune o mai mare rigoare a activității. În unele compartimente lucrurile nu merg bine: la cel cultural și la cel social; există o mare doză de inerție și formalism, de parcă unii studenți parcă au îmbătrânit. Cauza: programul prea încărcat (50 de ore/săptămână)11. În aceeași notă au loc și discuțiile din plenara Comitetului de partid din IMF12, unde Paraschiva Postolache se plânge de numărul mare de ședințe la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ca să nu am evenimente, dar nu le făceam eu cuvântările. S. B.: Pe 9 aprilie 1979, a avut loc Plenara Comitetului de partid la nivel de Centru ce a analizat activitatea ASC22, în cadrul căreia vorbitorii au exprimat aceleași eterne probleme: formalism, lipsă de coordonare cu BOB, lipsă de implicare etc. Cranta a prezentat o analiză 23 a modului în care partidul coordonează activitatea ASC. În document se arată faptul că neîmplinirile vin din formalismul unor conducători de an și al unor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
căreia vorbitorii au exprimat aceleași eterne probleme: formalism, lipsă de coordonare cu BOB, lipsă de implicare etc. Cranta a prezentat o analiză 23 a modului în care partidul coordonează activitatea ASC. În document se arată faptul că neîmplinirile vin din formalismul unor conducători de an și al unor membri BOB. Apoi, studenții membri de partid nu își exercită funcțiile în ASC și nu primesc sancțiuni. Activitatea comisiilor de resort ale CUASC este necorespunzătoare. D. T.: În 1979, Cranta era președinte CUASC
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
trebuie să crească exigența pentru pregătirea profesională a studenților. Să existe o preocupare mai serioasă pentru stabilirea responsabilităților studenților, să se ia unele măsuri comune cu ASC". Care erau aceste măsuri comune? D. T.: Am propus să nu mai fie formalism în analize. Am propus ca în consiliile profesorale și în senate să participe la analizele astea, pe calitatea actului didactic, și reprezentanții studenților obișnuiți în cămine să bârfească și la ședințe să tacă. Când se făceau analize, acestea să nu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sunt: la Politehnică, multe posturi vacante; la Agronomie, procesul de integrare a teoriei cu practica; la toate institutele, profesorii neatractivi - "80% dintre cadrele didactice, în ultimii 3 ani, nu au fost vizitate de nimeni la curs", toleranța din timpul anului, formalismul evaluărilor, tertipuri în calcularea notelor, ignorarea studiului individual. Deci studenții nu mergeau la cursuri la unii profesori. Ce măsuri se luau în cazurile semnalate? D. T.: Decanatul, în colaborare cu colectivele din catedre, trebuiau să umble la criteriul frecvenței. Și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
premarxistă. Ghideanu vorbea despre filosofii contemporane, de aceea au și fost incluși acolo, erau specialiști. S. B.: În ședința biroului Comitetului județean din 8 aprilie 197513 s-a prezentat o informare despre activitatea catedrelor de științe sociale 14. Sunt criticate formalismul cursurilor, slaba organizare a catedrelor, lipsa dezbaterilor, lipsa de colaborare între institute, conținutul cursurilor (uneori sunt "simple compilații, lipsite de calități pedagogice necesare"). "La unele cursuri de istoria filosofiei, nu se respectă încă proporția normală dintre capitole, școli și curente
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu cea pe care ați găsit-o dumneavoastră la Casa Studenților. La primul punct, reproșurile de atunci erau valabile și pentru momentul în care ați devenit lider? Doru Tompea: Da. Pe undeva am regăsit aceeași atmosferă și atunci. Se perpetua formalismul. S.B.: La al doilea punct, se arăta că într-un singur caz organizarea revenea exclusiv conducerii CCTS, în rest aceasta fiind doar gazdă a acțiunilor altor instituții. D.T.: Corectă observație. S.B.: Deci, CCTS nu prea avea acțiuni proprii. D.T.: Și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
este formată dintr-o serie de opere religioase, din timpuri și de inspirație diferite și care au același cod sacru, divergent și multiform al brahmanismului. În India s-au manifestat, în secolul al VI-lea, tendințe de a scăpa de formalismul brahmanismului: Buddha a fost precedat de Mahavira cu câțiva ani. Este o doctrină metafizică care nu presupune credință într-un zeu creator al universului și suveran. Elementul principal al acestei doctrine este interzicerea de a dăuna oricărei forme de viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
suportat fenomenul celei de-a doua formalizări, care a condus la constituirea logicii simbolice. Un punct de vedere semnificativ în această chestiune, printre logisticieni, îl are Gottlob Frege. Ideea de bază a poziției sale în privința statutului logicii și a implicațiilor formalismului în discursul de tip filosofic, așadar și în privința legăturilor dintre lingvistic și ontic, dintre logic și ontologic, este aceea a socotirii predicativității după modelul conceptului de funcție. La fel de semnificativă în acest orizont tematic este și celebra teză Frege-Russell despre dubla
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
poziția subiectului. Conceptul fregean concentrează ambele poziții formale din structura judecății de predicație: subiectul și predicatul; celălalt aspect, însă, nu mai apare ca atare, ci, printr-un singur element al său: anume timpul, concentrat în aspectul formal; de aici, poate, formalismul logicii simbolice care l-a avut pe Frege printre inițiatorii săi. Privind și dincolo de Frege, în evoluția logicii simbolice, observăm aceeași concentrare a adecvării și corespondenței operațiile care au fost tematizate în acest subcapitol în limitele predicației, adică în orizontul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmările deja constatate: îngustarea căii cunoașterii în genere și în fiecare specie a sa prin operații de stabilire a valabilității judicative, blocarea exercițiului cognitiv în spațiul lucrului exprimat după canoane judicative, al faptelor secunde raportat la "lucrurile însele", excesul de formalism, de o parte, sau empirismul nemăsurat (naturalist, "dogmatic", după un gând al lui Quine), de cealaltă, subiectivarea "lumii" chiar în condițiile unui exces de "obiectivism", lărgirea competențelor comparativismului, de fapt transformarea comparației în operație judicativă fundamentală, în sensul că tocmai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
deține astfel de trasee (structuri, principii, reguli, scheme operaționale etc.) este destul de sigur în privința ocolirii greșelilor de gândire (sofismelor), deși el nu este apărat decât împotriva erorilor ce pot surveni pentru această gândire-instrument (gândire-administrator). Faptul că logica a ajuns la "formalism" este cu totul firesc pentru ea, în această perspectivă instrumentală: în acest fel și-a împlinit "programul"; ființa sa ajunge, tocmai în acest mod, expusă. Pornind de la toate acestea, devine firesc să pretindem că împlinirea ființei logicii constă în formalism
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formalism" este cu totul firesc pentru ea, în această perspectivă instrumentală: în acest fel și-a împlinit "programul"; ființa sa ajunge, tocmai în acest mod, expusă. Pornind de la toate acestea, devine firesc să pretindem că împlinirea ființei logicii constă în formalism. Totuși, formalismul, ca ipostază desăvârșită a logicii în registru judicativ, se află încă în logos; de fapt, logica însăși este logos; e drept, "de-naturat". Adepții formalismelor de tot felul pretind că tocmai datorită formalizării sale gândirea este purificată de orice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]