3,509 matches
-
1 DECEMBRIE, ZIUA REGALĂ A MARII UNIRI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1069 din 04 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului La 95 de ani de la Marea Unire, de la Alba Iulia, pe când poporul român răbda sub asediul atâtor frământări prezentul deloc de invidiat, aruncat în mijlocul luptelor și conflictelor de interese politice, istoria a răzbătut scânteietor, pe 1 Decembrie 2013, întocmai pe cât de luminos a fost și făptuită, întorcând spre oameni soarele căldurii și bucuriei unirii sub pace, speranță, libertate
1 DECEMBRIE, ZIUA REGALĂ A MARII UNIRI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362927_a_364256]
-
Săndica a aprins din nou fitilul bombei cu ceas apărute subit în sufletul său. Mai avea oare șansa să oprească ceasul înaintea exploziei? Nu știa deocamdată. Poate când se vor întâlni la telefon sau la Sinaia va afla rezultatul acestei frământări. Liniștea din sânul familiei i-au lăsat gândurile libere. Până să ajungă la Galați, avea o singură preocupare: ce se va întâmpla când se va întâlni cu familia sa. Acum când totul a intrat în normal și pericolul a trecut
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
sunt cele prezentate în „Ciorile sau începutul revoluției în orașul meu”. După cum nu pot să trec cu vederea ‚Aproape underground’ unde un grăsan și un motan trăiesc într-o atmosferă conspirativă fermecătoare alături de o nevastă care sforăie senină, departe de frământările „conspiratorului”. Iar atunci când își permite să consemneze cum este jefuită locuința de unde prima secretară a fugit, te face să receptezi alături de Gică Marțafoi sau Tache Șoptereanu, ce a însemnat revoluția la începutul ei,într-un târg de provincie. În această
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
oaia mea fără lână”, “Bogdănel, șoric de purcel”. N-am suflat o vorbă, stai liniștită! mă asigură și-ncepe să râdă. Telefonul îmi tremură-n mână. Niciodată nu trebuie să-i spun nimic. El îmi dă răspunsurile direct, la toate frământările mele. Îmi place vocea lui, liniștea pe care mi-o toarnă în suflet. Îl am în minte, cu ochii ăia mici, imposibil de mici, ca de veveriță și cu coama încâlcită, în care am visat să mă dezmierd (și nu
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
Dorinte > MENIRE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Necuprins de piatră răsucit în diagonala suspendată a nefirescului iluzoriu, altoi pe ramurile infinitului, când căderi primordiale conturau pe norii neputințelor fulgerele ultimelor frământări rarefiate, în jocul bezmetic amintind de caligrafia începutului înstrăinat din prima clipă în care universul s-a contorsionat dezacordându-și mădularele întru eternă sau provizorie concepere, care a început din sfârșit pentru a continua spre capătul însângerat al evoluției întipărite
MENIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363541_a_364870]
-
Așa să fie, oare? Domniile voastre nu vă puneți niciodată întrebări, nu rostogoliți o idee în minte, ca pe o minge colorată, înainte și înapoi, înainte și înapoi? Să ridice mâna cel care nu poate să adoarmă noaptea din cauza gândurilor, o frământărilor, a îndoielilor...Cineva este tot timpul acolo, tot timpul dispus să asculte, tot timpul răbdător...e el, doppelganger-ul, eul din oglindă, care ba știe, ba nu știe, uneori este de acord, uneori nu...până la urmă lucrurile se axează, pot să
CERUL ! de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363573_a_364902]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > FRĂMÂNTĂRI AMARE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Frământări amare Nu dispera în frământări amare Nu irosi din bruma de speranță Nu venera icoane trecătoare Sfârșește-ți ziua în exuberanță Când haite
FRĂMÂNTĂRI AMARE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362329_a_363658]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > FRĂMÂNTĂRI AMARE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Frământări amare Nu dispera în frământări amare Nu irosi din bruma de speranță Nu venera icoane trecătoare Sfârșește-ți ziua în exuberanță Când haite se adună să sfâșie Un veac și un pământ năpăstuit Îmbracă iar cămașa ta de ie Și-
FRĂMÂNTĂRI AMARE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362329_a_363658]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > FRĂMÂNTĂRI AMARE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Frământări amare Nu dispera în frământări amare Nu irosi din bruma de speranță Nu venera icoane trecătoare Sfârșește-ți ziua în exuberanță Când haite se adună să sfâșie Un veac și un pământ năpăstuit Îmbracă iar cămașa ta de ie Și-o sabie cu vârful ascuțit
FRĂMÂNTĂRI AMARE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362329_a_363658]
-
e luptă în zadar! Poți să alergi prin crânguri și fânețe Pe-un val de mare poți chiar să dansezi! De vei avea armate cu sânețe Din iadul negru poți să evadezi Virgil Ciucă București 20 decembrie 2015 Referință Bibliografică: Frământări amare / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
FRĂMÂNTĂRI AMARE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362329_a_363658]
-
mai multă întunecime, iar altora mai multă speranță de bine. Dar acest bine ar trebui să apară de undeva, sau de la cineva. Nu venea el singur și nechemat, așa ca din senin. Ce-l sau, cine îl putea genera? Și frământările ei interioare tot continuau, fără a găsi vreun răspns concret. Oare ar exista posibilitatea de a se reîntâlni cu Giacomo, iar el să-și dorească acest lucru la fel de mult cum și-l dorea ea? Oare pentru el nu a fost
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362319_a_363648]
-
agresiv, pe un fond muzical asurzitor: „Eu sunt o-ncrucișare de harfe Și trompete De leneșe pavane Și repezi farandole, În lacrimi port impertinente sonorelor mandole.” Sau: „Eu sunt o-mperechere de straniu Și comun, De aiurări de clopot Și frământări de clape- În suflet port tristețea planetelor ce-apun, Și-n cântece, tumultul căderilor de ape...” Mulți comentatori au evidențiat farmecul poeziei depărtărilor, lucru valabil câtă vreme poetul cultiva peisajul. Peisajele lui excelează în străluciri violente, unde se deslușesc numai
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
enigmaticul, sentimental evadării, si, uneori, si poză cu declamatoriul. Romanțele sale distilează sentimente vagi, dominate de gesture teatrale, toate contopite într-o policromie pseudosimbolistă. În “Ecce homo” el este “ o-mperechere de straniu/ Și comun,/ De aiurări de clopot/ Și frământări de clape...”: „Eu sunt o armonie de proza Și de vers, De crime Și idile, De artă Și eres- În craniu port Imensul, stăpân pe Univers, Și-n vers, voința celui din urmă Nențeles!...” Perpessicius a avut dreptate să considere
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
său Radu. - O adevărată tragedie! E vai de soarta noastră! - De aceea am plecat către Severinelor și, dacă ai bunăvoința, te-aș ruga să mă însoțești. Trebuie să-l înscăunăm pe Mihai ca principe al celor trei ținuturi. - Vor urma frământări mari cu vecinii dornici de cotropire. Vom porni în zori fără zăbavă! În dimineața următoare, când încă nu se mijise bine de ziuă, șase călăreți alergau nebunește spre ținutul Severinelor. Către seară poposiră la un han să-și potolească foamea
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
un stil eficient, obiectiv, spontan, dramatic pe alocuri, plin de temperament și energie. În cartea scrisă de Octavian Curpaș nimic nu este simulat, detaliile sunt redate firesc, Adevărul devine supra-personaj, trăirile interioare sunt sincere, astfel că implicit, cititorul participă la frământările eroilor. Interesul cititorului este menținut treaz pe tot parcursul lecturii și datorită atitudinii pozitive și pline de încredere a naratorului, care inspiră și revigorează. Corina Diamanta Lupu 26 ianuarie 2012 București Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
-
câmpul literar fără grabă, după un îndelungat travaliu, Georgeta Resteman debutează cu o carte limpede și convingătoare, urmând filonul tradițional al poeziei ardelene (Coșbuc, Goga). „Fărâme de azimă” nu este produsul unor eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește cu fidelitate graiul simțirii aparent fără preocupări estetice. Rostirea poetică este directă; nu se lasă strivită în contorsiuni stilistice, nu apelează la durități de limbaj, nu ascunde patimi revanșarde și ambiții elitiste: „ ... las departe tristeți adunate/ Mă
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
semăna cu credință rodul bogat al viitorului, fără să umbrească linia melodică a versului ieșit din măsura metrică statornicită de vremea marilor critici și, în același timp, fără să uite a sublinia puterea dragostei: „Se-amestecă seve de gând/ și frământările tale/ se contopesc cu frământările mele/ te privesc cu ochiul lăcrimat/ de fericirea de-a te avea/ și-ți ascult respirația.../ pe fruntea gândului/ îți mângâi trupul/ cu seve de dor/ și-ți dăruiesc/ dragostea mea./” (De dragoste). Iată, cititorule
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
al viitorului, fără să umbrească linia melodică a versului ieșit din măsura metrică statornicită de vremea marilor critici și, în același timp, fără să uite a sublinia puterea dragostei: „Se-amestecă seve de gând/ și frământările tale/ se contopesc cu frământările mele/ te privesc cu ochiul lăcrimat/ de fericirea de-a te avea/ și-ți ascult respirația.../ pe fruntea gândului/ îți mângâi trupul/ cu seve de dor/ și-ți dăruiesc/ dragostea mea./” (De dragoste). Iată, cititorule, vei asista, citind acest volum
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
cu artificii și crenguțe de cireși înfloriți în luna mai. Mai comand o cafea, a zis Turcul, am trăit cu gîndul la Dumnezeul meu, nu al tău, l-am implorat și l-am certat, am avut o viață plină de frămîntări, am căzut și m-am ridicat de nenumărate ori, cine m-ar fi putut ajuta, dacă nu credința?! Și Flora? l-a întrerupt Milan Kundera; care este rolul ei în toată povestea asta? În jurul ei se țese o intrigă, atît
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
numai că nu a obiectat sau s-a retras ci s-a potolit puțin din plâns. S-a cuibărit instinctiv la pieptul lui simțindu-se ocrotită ceea ce-i dădea se pare o oarecare liniște, cel puțin în acele momente în frământarea ei lăuntrică. - Scuze, situația în care m-am găsit auzindu-vă părerile mi-au reamintit imediat că în toată durerea mea nu voi putea trece peste afrontul ca să nu numesc trădarea soțului meu pe care, pur și simplu, l-am
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
răzbuni. Turnură din viața lui este facilitata și de reapariția în viața sa a sorei lui, Ana, cea care i-a lipsit atât de mult în toți anii de separare. În derularea acțiunii cărții, autoarea descrie cu lux de amănunte frământările teribile care macină stările sufletești ale personajelor, unele dintre ele punând la îndoială însăși existența lui Dumnezeu. “Dacă el există, de ce este nedrept cu cei năpăstuiți?” își pun întrebarea simplistă cei din anturajul lui Vlad. Replică celor care cred altfel
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361159_a_362488]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > CHEMAREA DESTINULUI (13) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Capitolul III Noaptea frământărilor / 5 ...Sapele se odihneau de ceva vreme printre rânduri când cei doi, tată și fiu, ajunseseră cu discuția aproape de final. Vasile a tras lacom din țigara pe care o umezise cu limba de câteva ori până să‑și aducă aminte
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
Dar n-ați voit!” Cei ce au acceptat mântuirea prin credință și hâr vor merge înainte pe calea mântuirii având odihnă spirituală în inimile lor. Mulți oameni întreabă în mod sincer cum e posibil așa ceva? Pentruca se simt îndurerați, cu frământări și lupte interioare. În Evanghelia după Matei capitolul 11,28 ni se spune: ,,Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, si Eu vă voi da odihnă.” Textul ne spune toți cei trudiți și împovărați adică orice om ce simte
LINISTEA MANTUIRII (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361183_a_362512]
-
decât contemporanii săi. Natura avusese grijă să-l înzestreze și statuar; în plus avea o frunte largă, impresionant de largă, ca și ochii impresionant de sclipitori, fulgerători, prinzând în pupilele lor lumina zilelor de sărbătoare și înțelepciunea zeilor atenieni. Toată frământarea interioară a geniului își făcuse lăcașul în blândețea scăpărătoare a privirilor, acumulând rigiditatea științei și puterea tuturor pasiunilor, înfrânat de disciplina lăuntrică a idealului ce-l călăuzește. Fața lui albă era încadrată de o măreață barbă căruntă de profet întinerit
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
fără o viață intimă având în vedere vârsta mea. Nu puține au fost nopțile de chin și de întrebări dacă nu era mai bună soluția despărțirii spre a nu mai spera în promisiunile lui.. Nu puține au fost nopțile de frământări care mă duceau la ziuă la convingerea că cel mai bun lucru era pentru mine despărțirea, apoi renunțam închizându-mă în mine sau discutând cu iubitul meu care la rândul lui nu găsea altceva de îmbărbătare decât că, va fi
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]