1,984 matches
-
găseai feluri de mâncare noi în meniu, tot soiul de delicatese care n-ar fi fost trecute vreodată pe lista unei crâșme așa îndepărtate de centru, dacă n-ar fi fost vocea minunată a lui Cristi. Erau acum și aperitive franțuzești sau italienești, zile în care îți puteai comanda și caviar sau somon proaspăt, dincolo de tradiționalele fripturi în sânge sau rumenite bine pe grătar, date prin vin, alături de salate care mai de care mai sofisticate, sosuri și creme ce-ți lăsau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
fie exact invers, dar știa foarte bine să se folosească de acest atu și să le sucească mințile femeilor. Era atletic și înalt. Chipeș, cu trăsături fine și tot timpul îngrijit, elegant, proaspăt bărbierit și mirosind a apă de colonie franțuzească, dat cu briantină pe părul tuns perfect. Se zvonea că se ducea la frizer în fiecare dimineață să se aranjeze, dar ce nu se mai zvonea despre el, fie din partea femeilor înamorate, fie din partea bărbaților invidioși. Ba că era dotat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
pot cânta. Și să umplu sufle- tele oamenilor cu bucurie. Crezi că e un lucru ușor ? Ba mai mult, crezi că așa ceva poate fi josnic ? Crezi că e ceva de doi bani asta, doar pentru că nu miroase a parfum scump franțuzesc în primul rând, ci a friptură ? Aici judeci tu lucru- rile, aici faci diferența ? Și pentru asta vii tu să-mi spui ce fac și nu fac cum trebuie ? Ieși dracului afară din casa mea ! Ieși și să nu te
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
lui este pe cale să explodeze chiar din primele zile în care pășește la Grand, alături de orchestra fraților Marcu, amețind audiența cu tangourile sale unice, care se potriveau de minune atmosferei cizelatului restaurant de la parterul clădirii La Fayette, lângă celebrele galerii franțuzești din Palatul Socec. — Dar stați, stați, stați, domnii mei ! Prieteni, colegi, nu de aceasta v-am chemat aici, să sărbătorim o simplă mutare de loc, zâmbește Cristi. Din nou o liniște nemaiîntâlnită se face în jur, amicilor săi nevenindu-le
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
multe, a râs, și din nou a tușit puțin. După baie și-a dezinfectat cu spirt rănile și a strâns din dinți cât a putut, ca să nu urle din nou. Și-a dat apoi pe tot corpul cu cremele scumpe, franțuzești, pe care le mai folo- sea pentru față când era obosit și avea concert după concert, ca să arate mereu în formă. Pielea aspră și uscată s-a înmu- iat și s-a revigorat. După două ceasuri, după ce s-a și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Cum și când va cădea regele. De ce Hitler este un geniu. De ce Stalin este un geniu. De ce trebuie cutare și cutare, iar în mintea lui reveneau imaginile din Huși, când le cânta copiilor murdari, săraci și speriați de moarte șlagăre franțuzești, auzite la gramofoanele evreilor. Cu versuri calde și simple despre bucurie, despre distracție și, mai ales, dragoste și amor. După ce este lăsat la vatră cu gradul de caporal T.R., Cristi revine în București și își reia cariera, începând din nou
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ochii îi sticleau, îndrăgostită pe loc de Cristi. Sau se plimba cu Tourtal pe străduțele din Montmartre și număra pisicile care le tăiau calea. Și ropotele de aplauze continue care îi țiuiau în urechi, amestecate cu șampaniile spumoase și parfumurile franțuzești scumpe ale domnișoa- relor care doreau să-i cucerească inima. Stătea la birou cu lacrimi în ochi, reluând amintiri după amintiri, ca și cum ai da mai departe paginile unui roman. Când închidea veioza și se întindea în pat, se simțea bătrân
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
înființa. Între timp, I. Heliade Rădulescu tipărește la București "Curierul românesc", începând cu data de 8 aprilie 1829. Neavând suficientă experiență publicistică, Heliade îi dă o ținută grafică greoaie, ceea ce face ca publicul cosmopolit al capitalei să prefere încă ziarele franțuzești și grecești. Primul număr începe cu Istoria pe scurt a gazetei , în care se spune:” Pentru noi trebuie să mărturisim , românilor, ca să nu ni se pară așa cu greu că rușine trebuie să ne fie că abia acum ne-am
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în formă și de a vă regăsi sănătatea. Asta nu înseamnă că ele nu sunt foarte serioase. încercați-le, la nevoie adaptați-le, faceți-le cunoscute celor din jur. Vă veți convinge de uimitoarele lor virtuți. Succes. 1 Leacuri băbești...franțuzești... Chiar dacă nu vă vine să credeți, următoarele remedii sunt pe cât de simple și ieftine, pe atât de eficiente: Reumatism cronic măcinați o cantitate mare de frunze de hrean, faceți o pastă cu apă și aplicați sub talpa piciorului aproape de degete
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
nefericite femei n-au nimic altceva de făcut decât să gătească. Mai stăruie și iluzia că gătitul unor mâncăruri foarte elaborate e mai „creator“ decât gătitul simplu. Firește (dați-mi voie să clarific acest lucru), nu sunt un primitiv. Mâncărurile franțuzești gătite țărănește, pe care încă le mai poți gusta uneori în această țară binecuvântată, sunt admirabile; dar savoarea lor ține de o tradiție și de un instinct care nu pot fi maimuțărite. În Anglia, pretențioasa stăpână a casei nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cursurile de vară de limba germană de la Univeristatea din Freiburg, în cadrul schimburilor cu universitatea ieșeană, RSC și RDG nefiind decât țări de tranzit. 13 Vina este întotdeauna a celor absenți (căci nu se pot apăra). Nu cunoșteam originea acestei zicale franțuzești: comedia lui Philippe Néricault Destouches, L'Obstacle imprévu, ou l'Obstacle sans Obstacle (acte I, scène 6), jucată pentru prima dată la 29 octombrie 1717. Replica în întregime este: "Ainsi va la vie, ceux qui restent ont toujours raison /Ainsi
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Maragliano era o cântă reață solidă, despre care păcat că nu prea se mai vorbește azi, iar Giam piero Mastromei era în mare vogă... Uite, tu ia asta și joacă-te cu ea! Baba au rhum. Ce poate fi mai franțuzesc? — Stăteam toți la același hotel, Castelvecchio, la doi pași de Arenă, de fapt, o résidence, pentru că oroarea noastră, a cântăreților, este să stăm la hotel, să nu putem să mâncăm, să bem când vrem, să ne facem un ceai, mai
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mai mult? — Mănânc orice, și roșii cu brânză, și huitres cu cea mai bună șampanie! — Care e cea mai bună șampanie? — Dragule, mie mi-au plăcut întotdeauna Cristal, Dom Perig non, Ruinart, Laurent Perrier... Sunt foarte bune. — Bucătărie italienească sau franțuzească? — Amândouă! Una pentru sănătate, alta pentru gust și rafi nament. Bucătăria franțuzească e cea mai fină din lume. Aveți un desert preferat? — Eu nu mănânc desert de peste patruzeci de ani. Îmi plăcea dulcele atât de mult, încât știam că, dacă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mai bună șampanie! — Care e cea mai bună șampanie? — Dragule, mie mi-au plăcut întotdeauna Cristal, Dom Perig non, Ruinart, Laurent Perrier... Sunt foarte bune. — Bucătărie italienească sau franțuzească? — Amândouă! Una pentru sănătate, alta pentru gust și rafi nament. Bucătăria franțuzească e cea mai fină din lume. Aveți un desert preferat? — Eu nu mănânc desert de peste patruzeci de ani. Îmi plăcea dulcele atât de mult, încât știam că, dacă voi scăpa frâiele vreodată, adio talie, adio ținută, ceea ce, în profesia mea
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Faptul are loc nu doar În cadrul unui cuplu, dar chiar Între prieteni. Compatibilitatea se traduce În oscilații ale caracterului biocâmpului comun, care reproduce Într’o „biocenoză“ spirituală ceea ce se Întâmplă și În biocenoza „pământeană“. Alegerea poate fi și rezultatul unui „franțuzesc“ coup de foudre; asta Înseamnă Întâmplătorul caz În care biocâmpul celor doi e a priori compatibil. Dar, pentru că biocâmpul variază În timp, avem nevoie și de perseverență pentru a menține și valorifica În timp atât de rarul coup de foudre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a limbii franceze (acum un an a stat 9 luni la Paris), dar aici, ca la toți cei buni, i se face atmosferă proastă: Invitație la călătorie e o traducere excepțională, după cît mi-am dat seama comparînd-o cu textul franțuzesc (cît mă pricep) și cu traducerea lui Virgil Teodorescu singura, de altfel, pînă acum. Fata a mai publicat traduceri, din Desnos, în Cronica . Te rog, dacă poți, strecoară în revistă aceste două traduceri care merită prin ele însele onoare. Eu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
acesta s-a instituit o mitologie istorică, pe care o învățăm la școală și în lumina căreia istoricii noștri își orientează cercetările. În faza de constituire a statelor naționale toate popoarele și-au alcătuit astfel de mitologii. Sunt cunoscute miturile franțuzești ale Ioanei d’Arc, Regelui Soare sau Napoleon Bonaparte. Dar iată, mai nou, istoricii lor consideră că, atât timp cât, din pudoare patriotică, mitul a lăsat deoparte anume adevăruri, forma aceasta de prezentare aduce prejudicii realității istorice. Specialiștii occidentali nu ascund faptul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
îmbrăcat în salopetă, lui Mihai îi făcea plăcere să lucreze ca mecanic (auto), bucurându-se totodată de libertatea oferită de acele condiții de activitate. Într-o zi, după ce își terminase munca și se plimba prin atelier, un Ford cu număr franțuzesc se opri lângă el. La volan o fată drăguță, singură, îl privea întrebător, când el o întrebă deodată în franceză cu ce ar putea să o ajute. Ea răspunde că nu funcționează frânele. Mihai observă că mașina tocmai fusese spălată
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
În frunte cu petrolul. Azi Louisiana e cât jumătate din România și lumea uită ce a fost la cumpărare. New Orleans, la gura lui Mississippi, e cea mai modernă așezare, cu 500.000 locuitori, oraș care și-a păstrat amprenta franțuzească. Renumitul său port cu mari silozuri și elevatoare, are o lungime de 65 km. Mărfurile care ies din acest port, se ridică la valoarea de 400 milioane dolari, iar importul de sodă, banane și lemn de mahon se ridică la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la Ministerul Sănătății. Activitate didactică și științifică În anul 1960, fiind student în anul al treilea, a elaborat, prezentat și a obținut premiu pe țară la sesiunea cercurilor științifice studențești, cu lucrarea: Studiu comparativ al strigăturilor, ceastușki (rusești) și catrenelor (franțuzești). Între anii1962 1965, fiind profesor la Liceul din localitatea Rucăr (Argeș), publică un articol despre Lope de Vega, cu prilejul marcării a patru secole de la nașterea prolificului dramaturg spaniol. În perioada cursurilor postuniversitare, publică studiul activităților diplomatice, care au precedat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de șpriț (tot un cuvânt nemțesc, de la spritzen, adică dublat cu sifon sau apă minerală, iarăși mai aproape de gustul german sau austriac decât de stilul francez). Erau În București localuri de tot felul, de la cele mai rafinate restaurante (cu specific franțuzesc sau românesc) până la cele mai populare cârciumi. O adevărată instituție a fost cafeneaua (unde se bea cafea turcească, dar Într-o atmosferă deja occidentalizată), și nu mai puțin cofetăria (capitol la care Bucureștiul bătea toate recordurile, cu o neînchipuită varietate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Seară de seară, pe ulițele târgului treceau păpușarii, care întrebau, la ferestre, dacă gospodarul îi primește și vor să-i cânte cu perdea sau făr-de. Strigau cât îi ținea gura: "Păpuși, păpuși de la Huși / Cu capul cât un căuș / Păpușele franțuzești / Tot să stai să le privești." * M i se întâmplă ades să aud, în diverse cercuri, opinii de genul "ce bine ne-ar prinde acum un Antonescu!" Unii o spun pe jumătate în glumă, alții o iau de-a binelea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
crescător de animale" (613001)? De-a dreptul scandaloasă este includerea în "Nomenclator" și, astfel, legitimarea meseriei de... "cămătar" (421402)!! Va putea fi înscrisă în cartea de muncă! Probabil că-i vorba despre o traducere cretină a cine știe cărui termen englezesc (ori, franțuzesc, dac-ar fi să ne luăm după "ecariseur") de altfel, întregul act normativ, operă a trei ministere, plus Comisia Națională de Statistică, aduce ici-colo, prin părțile esențiale, a adaptare și localizare patronată de respectabilului "Dictionnaire de professions", editat la Bruxelles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Angelo Petricca da Sonnino Francesco și Pr. Antonio Frascella da San Felice plecați spre Valahia l-ar fi substituit cu demnitate, decise să se reîntoarcă în Italia. Din acest motiv, pe 11 februarie 1632 s-a îmbarcat pe o corabie franțuzească ducând cu sine recomandări optime despre binele săvârșit în Orient pe durata vicariatului său. Cei doi misionari noi au ajuns în Valahia înainte de Paști (1632) și au fost primiți cu multă bucurie de catolicii locului și de domnitorul Leon Tomșa
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a făcut-o Alberto. ESTE EXTRAÑO SIGLO VEINTE Acest ciudat secol XX Partea cea mai urîtă a atacului meu de astm a trecut, iar acum mă simt aproape bine, deși uneori trebuie să recurg la noua mea achiziție, un inhalator franțuzesc. Resimt puternic absența lui Alberto. Am senzația că flancurile nu-mi mai sînt apărate În fața vreunui atac ipotetic. Din clipă-n clipă mă-ntorc peste umăr ca să-i Împărtășesc cîte o observație, dar Îmi dau seama că nu mai e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]