1,069 matches
-
tipar pentru ca toți să se recunoască Între ei ca tovarăși sau mai curând ca frați” (Discurs despre servitutea voluntară, 1548); de la partizanii cosmopolitismului fraternitar al secolului al XVIII-lea la socialiștii de la 1848 care proclamau, după exemplul lui Ledru-Rollin, că „fraternitatea este legea iubirii care-i unește pe oameni și face din toți o familie” (Circulară către reprezentanții departamentelor, 1848), aceeași ipoteză stă la baza tuturor discursurilor, oricare ar fi miza sau circumstanțele: oamenii au fost concepuți sau s-au născut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
căreia nimeni nu i se poate sustrage. Însă mitul acesta, așa cum observa Roland Barthes, „constă În a plasa Întotdeauna Natura la baza Istoriei” (Barthes, 1957). Astfel, paradigma familială este dublu limitată la a servi drept fundament conceptual clar ideii de fraternitate, pentru că apartenența la un grup, de la cel mai restrâns la cel mai larg, este discriminatorie sau pasivă. Identificarea cu un gen universal, la rândul său, duce la o uniformitate neutră sau totalitară. Să fie societatea politică locul unei fraternități ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de fraternitate, pentru că apartenența la un grup, de la cel mai restrâns la cel mai larg, este discriminatorie sau pasivă. Identificarea cu un gen universal, la rândul său, duce la o uniformitate neutră sau totalitară. Să fie societatea politică locul unei fraternități ce se poate concepe după un alt model? Metafora patriotică În această privință, reflecțiile lui Rousseau marchează momentul unei schimbări decisive În gândirea politică modernă. În Contractul social, acesta imaginează o societate eliberată de modelul familial și de autoritatea care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
notează el, și cum să se iubească pe ei Înșiși, dacă „ea nu este pentru ei decât ce este și pentru străini și dacă nu le acordă decât ceea ce nu poate refuza nimănui”? (op. cit.). Un concept politic? Să fie atunci fraternitatea o relație rezervată exclusiv cetățenilor unei națiuni, fiilor unei patrii, fără să se poată extinde și la alții? Originea antică a cetățeniei ne face să ne gândim la o legătură socială limitată Întotdeauna la o comunitate politică determinată. Acest lucru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi avut ele loc (Profesia de credință a vicarului din Savoia, Emile, cartea a IV-a), provin din instinctul divin (sau natural) care este conștiința morală. Cetățenia stoică universală (societas generi humani, dragă lui Cicero) rămâne inaplicabilă la scară supranațională. Fraternității universale Îi lipsește realismul politic. Și totuși, În secolul XX au existat câteva tentative de a-i da fraternității o semnificație și o cuprindere generale, atât la nivel politic, cât și juridic. Este mai cu seamă cazul filosofului american John
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
divin (sau natural) care este conștiința morală. Cetățenia stoică universală (societas generi humani, dragă lui Cicero) rămâne inaplicabilă la scară supranațională. Fraternității universale Îi lipsește realismul politic. Și totuși, În secolul XX au existat câteva tentative de a-i da fraternității o semnificație și o cuprindere generale, atât la nivel politic, cât și juridic. Este mai cu seamă cazul filosofului american John Rawls, care a Încercat să introducă dimensiunea etică Într-o societate bazată pe modelul contractual. Declarându-se liberal, el
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu sunt niște merite În sine. Principiul diferenței determină o societate politică să compenseze aceste inegalități, după modelul unei familii În cadrul căreia moștenirea fraților, care sunt În același timp identici și diferiți, poate fi Împărțită În mod echitabil prin lege. Fraternitatea nu este așadar doar o relație afectivă sau privată Între anumite persoane, ci și un fundament al dreptului, un principiu de dreptate socială. La rândul său, economistul american Jeremy Rifkin dezvoltă teoria conform căreia toți oamenii au dreptul la un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
suferințelor lor. Este o plăcere pe care n-o căutăm (caz În care ar reflecta un scop egoist), ci pe care o descoperim pentru ea Însăși. Este așadar o plăcere superioară. Utilitatea se adaugă În acest caz dreptății (Utilitarismul, 1861). Fraternitatea nu este numită, căci nu este conceptualizată, dar este subiacentă oricărui tip de existență În comun bazată pe interesul reciproc. Altruismul promovat de Auguste Comte În aceeași perioadă merge Într-o direcție asemănătoare, chiar dacă utilitarismul În sine este respins: societatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o religie fără Dumnezeul unei epoci apuse. Dragostea pentru omenire duce la binefacerea al cărei obiect este aproapele, printr-o mișcare inversă față de cea a milei creștine, În cazul căreia, după Sfântul Bonaventura, binefacerea este calea care duce la Dumnezeu. Fraternitatea este o obsesie pentru tezele utilitariste sau umanitariste, dar nu se reflectă În ele. Ceea ce denotă statutul ei aparte. Rudă cu solidaritatea, ea nu Îmbrățișează Însă aceeași logică a reciprocității, În care este infiltrată așteptarea unui răspuns asemănător. Rudă, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
li se dea, și nici bogați care să mai aibă ceva de dăruit; mai mult, săracii ar deveni bogați, iar bogații de ieri ar deveni săraci și ar trebui să li se dea Înapoi ceea ce le aparținuse Înainte” (Hegel, 1959). Fraternitatea nu are caracterul eroic și exemplar al generozității, și cu atât mai puțin tendința spre despotism a bunăvoinței. În sfârșit, nu merge pe grade sau etape ca prietenia. Ideală, inaccesibilă, poate chiar de neimaginat, să fie fraternitatea un cuvânt prea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înainte” (Hegel, 1959). Fraternitatea nu are caracterul eroic și exemplar al generozității, și cu atât mai puțin tendința spre despotism a bunăvoinței. În sfârșit, nu merge pe grade sau etape ca prietenia. Ideală, inaccesibilă, poate chiar de neimaginat, să fie fraternitatea un cuvânt prea mare pentru om? Intransigentă mai cu seamă, ea Îi cere omului mai mult decât poate acesta să ofere, nu Îi dă nimic Înapoi și nu i se pare niciodată că a primit de-ajuns. Emmanuel Lévinas a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
treizeci și șase de ori: „Să-l iubești pe străin”. Între frați de sânge, trebuie să fii fratern oricum. Aceasta exclude orice formă de ucidere sau de Însușire a bunurilor celuilalt. „Cain nu este fratele lui Abel” (Poirié, 1996). Dacă fraternitatea ține de etică, și nu de morala practică, ne putem Întreba În ce măsură și În ce mod poate avea raporturi cu politicul sau participa la un principiu de drept. Să fie doar un concept speculativ, o simplă posibilitate? Prin definiție, posibilul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
avea raporturi cu politicul sau participa la un principiu de drept. Să fie doar un concept speculativ, o simplă posibilitate? Prin definiție, posibilul este ceea ce se opune realului; acesta din urmă furnizează Întotdeauna răspunsuri, În vreme ce primul ridică mereu probleme. Iar fraternitatea este, tocmai, problematică, fiind necontenit pusă În discuție: oare am fost suficient de fratern? Originea sa nu este nici biologică, nici socială. Nu poate fi nici situată exact, pentru că nu se manifestă prin nici o acțiune care să-i fi proprie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
proprie. Nu ne-o putem imagina decât implicită și, În acest sens, irealizabilă. Totuși, cei care au conceput deviza republicană aveau fără Îndoială dorința sau ambiția, sau poate doar iluzia, de a-i conferi un rol precis. De ce a rămas fraternitatea, În ciuda tuturor rezervelor, alături de cele două ilustre vecine ale sale? Bergson susține că ea „le reconciliază pe cele două surori inamice”. Inamice una alteia, se Înțelege. Fraternitatea ar face astfel compatibile exigența libertății și cea a egalității, dacă este adevărat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate doar iluzia, de a-i conferi un rol precis. De ce a rămas fraternitatea, În ciuda tuturor rezervelor, alături de cele două ilustre vecine ale sale? Bergson susține că ea „le reconciliază pe cele două surori inamice”. Inamice una alteia, se Înțelege. Fraternitatea ar face astfel compatibile exigența libertății și cea a egalității, dacă este adevărat că „una nu se prea poate obține fără sacrificarea celeilalte” (Bergson, 1963, p. 1042). Într-adevăr, cele două exigențe duse la limită tind În mod natural să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dacă este adevărat că „una nu se prea poate obține fără sacrificarea celeilalte” (Bergson, 1963, p. 1042). Într-adevăr, cele două exigențe duse la limită tind În mod natural să se nege sau să se excludă una pe cealaltă. Astfel, fraternitatea ar putea fi Înțeleasă nu ca substanță, ci ca uniune substanțială și element de reglare a celor două principii fondatoare pentru democrație și cetățenie. Departe de a regăsi o iluzorie fraternitate originară sau de a Încerca să decretăm o la fel de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nege sau să se excludă una pe cealaltă. Astfel, fraternitatea ar putea fi Înțeleasă nu ca substanță, ci ca uniune substanțială și element de reglare a celor două principii fondatoare pentru democrație și cetățenie. Departe de a regăsi o iluzorie fraternitate originară sau de a Încerca să decretăm o la fel de iluzorie fraternitate viitoare, ar trebui mai curând să recunoaștem fraternitatea În centrul oricărei preocupări prezente ă acesta este specificul unei lumi În criză ă drept speranță de a menține,cu orice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
putea fi Înțeleasă nu ca substanță, ci ca uniune substanțială și element de reglare a celor două principii fondatoare pentru democrație și cetățenie. Departe de a regăsi o iluzorie fraternitate originară sau de a Încerca să decretăm o la fel de iluzorie fraternitate viitoare, ar trebui mai curând să recunoaștem fraternitatea În centrul oricărei preocupări prezente ă acesta este specificul unei lumi În criză ă drept speranță de a menține,cu orice preț, ceea ce s-a câștigat de-a lungul istoriei Împotriva forțelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
uniune substanțială și element de reglare a celor două principii fondatoare pentru democrație și cetățenie. Departe de a regăsi o iluzorie fraternitate originară sau de a Încerca să decretăm o la fel de iluzorie fraternitate viitoare, ar trebui mai curând să recunoaștem fraternitatea În centrul oricărei preocupări prezente ă acesta este specificul unei lumi În criză ă drept speranță de a menține,cu orice preț, ceea ce s-a câștigat de-a lungul istoriei Împotriva forțelor ce distrug coeziunea socială și pacea. Acesta este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de-a lungul istoriei Împotriva forțelor ce distrug coeziunea socială și pacea. Acesta este probabil spiritul În care, În toiul vijeliei barbare, de Gaulle a reabilitat deviza republicană franceză abolită În acel moment (Discursul de la Londra, 15 noiembrie 1941). Astfel, fraternitatea ar trebui Înțeleasă ca o referință care nu se discută, care nu se definește, care nu are un loc al său În gândire și În acțiuni, care se arată fără a putea fi vreodată explicată. M. R. & BARTHES Roland (1957
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Euphémisme” (pp. 469-470), Paris, PUF (prima ediție: 1961). ORTIGUES Edmond (1962), Le Discours et le symbole, Paris, Aubier. ROCHE Sebastian (1996), La Société civile, Paris, Seuil. VAILLANT Maryse et alii (2001), Face aux incivilités scolaires, Paris, Syros. Φ CETĂȚENIE, Devianță, FRATERNITATE, INTEGRARE, LAICITATE, SOCIALIZARE, VIOLENȚĂ Indigenismtc "Indigenism" Φ CREOLITATE Inegalități socialetc "InegalitĂȚi sociale" „Fiecare a Început să-i privească pe ceilalți și să dorească să fie privit”; din acel moment, „stima publică a Început să aibă un preț”. De la Jean-Jacques Rousseau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
patrimoniului lingvistic al Franței Cu prețul unor eforturi susținute, Începute Încă din veacul al IX-lea, Franța s-a dotat cu o limbă națională oficială, aceeași pentru toțicetățenii, considerată astăzi un simbol puternic, alături de drapelul tricolor, de deviza Libertate, Egalitate, Fraternitate și de imnul republican. Miza a constat În Înlocuirea cu o limbă unică a diferitelor dialecte,considerate dintotdeauna graiuri și obiceiuri de neînțeles, rustice și grosolane, având uneori rădăcini În vechea „limbă galică” (Littré). Deși aceste eforturi au fost Încununate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
of Social Norms, New York și Londra, Harper. SUMNER William (1906), Folkways, Boston, Ginn. ULLMAN-MARGALIT Edna (1977), The Emergence of Norms, Oxford, Clarendon Press. Φ Anomie, Devianță, Reglementare socială, SOCIALIZARE, Valori Ptc "P" Pact republicantc "Pact republican" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, FRATERNITATE Paradigmă familialătc "Paradigmă familială" Φ FRATERNITATE Particularisme/universalismtc "Particularisme/universalism" Dialectica lui unu și a multiplului, a singularului și a generalului, a particularului și a universalului este, fără Îndoială, cum credea și Georg Simmel, un invariant de care mintea omenească
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Harper. SUMNER William (1906), Folkways, Boston, Ginn. ULLMAN-MARGALIT Edna (1977), The Emergence of Norms, Oxford, Clarendon Press. Φ Anomie, Devianță, Reglementare socială, SOCIALIZARE, Valori Ptc "P" Pact republicantc "Pact republican" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, FRATERNITATE Paradigmă familialătc "Paradigmă familială" Φ FRATERNITATE Particularisme/universalismtc "Particularisme/universalism" Dialectica lui unu și a multiplului, a singularului și a generalului, a particularului și a universalului este, fără Îndoială, cum credea și Georg Simmel, un invariant de care mintea omenească nu se poate lipsi. A gândi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
homme, Paris, Seuil, pp. 491-507. TAGUIEFF Pierre-André (1988), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, La Découverte. Φ Culturalism, Cultură, Diferență (dreptul la Î), DIVERSITATE, ETNICITATE, Etnocentrism, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, PREJUDECATĂ, RASISM Patrietc "Patrie" Φ FRATERNITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE Patrimoniu culturaltc "Patrimoniu cultural" Provenită din etimonul latin patrimonium, vocabula „patrimoniu” caracterizează ceva bun, interesant, esențial pentru fiecare și, În aceeași măsură, pentru colectivitate. Combinată rând pe rând cu calificative precum ecologic, fosil, gastronomic, genetic, geologic, artizanal sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]