1,800 matches
-
câta oară?!) coroana solară a teiului eminescian. Arborele respira ritmic , precum versul eminescian, în timp ce risipea parfum. Își purta coama înflorită ca un tânăr cu pletele-n vânt, răspândind viață. Era în murmurul acela ceva din versul eminescian, „cu frunza-n freamăt” din Făt - Frumos din tei”, când „în mijloc de codru” am zărit o pereche de tineri. Întotdeauna mi-a plăcut să-i iau cu mine, pe urmele lui Eminescu, pe adolescenți. S-au oprit și-au stat nemișcați sub...ploaia
ÎN IAŞI L-AM CUNOSCUT PE EMINESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342421_a_343750]
-
de flori: „Cu ochii mari la ea se uită/ Plini de vis, duioși plutind/ Flori de tei în păru-i negru/ Și la șold un corn de-argint.” Fata întinse brațul să prindă o floare în cădere...și...ca-n „Freamăt de codru”, „Teiul vechi un ram întins-a/ Ca să poată să-l îndoaie, Ramul tânăr vânt să-și deie/ Și de brațe-n sus s-o ieie/ Iară florile să ploaie/ Peste dânsa”. Le-am zâmbit și într-un glas
ÎN IAŞI L-AM CUNOSCUT PE EMINESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342421_a_343750]
-
în fața viiturilor. Dumneaei a evidențiat ca trăsături definitorii ale medicului și scriitorului Elena Armenescu, pasiunea pentru studiu, pregătirea intelectuală foarte bogată, credința nestrămutată în Dumnezeu, interesul pentru amănuntul cotidian, înțelepciunea, adevărul, iubirea pentru semeni, mândria de a aparține acestui pământ, freamătul minții și al sufletului, afirmând totodată că gândurile rostite în utrenie ridică sufletul autoarei la înălțimea sacrului. Silvia Chițimia a prezentat personalitatea Elenei Armenescu în corelație cu modelul suprem care este Iisus Hristos, dulgher, învățător, „medicus magnus”, asociind momentul religios
SFÂRŞIT DE AN LA CENACLUL LITERAR OCTAVIAN GOGA , BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342453_a_343782]
-
are ceva în interior, se simte la momentele cheie, nuanțe fine, un gen de puritate a cântului cum rar întâlnești, mai ales în aceste vremuri. Vineri seara, Irina Iordăchescu a reușit să producă noi emoții publicului prezent în sală, prin freamătul său interior, dar mai mult prin calitățile sale vocale care au încântat un public ce a ovaționat îndelung și în timpul dar mai ales la finalul unui spectacol în care frumoasa soprană a dominat și artistic și prin personalitatea puternică pe
REGAL LA OPERA de MIHAELA DORDEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342479_a_343808]
-
o păstrez în suflet cu căldură, ei bine, revăzându-i picturile, am simțit din nou tăria ei de om conștient că e menit a sifnți clipa pe care o trăim, oficiend cu pensula și cu uleiuri colorate, transmițîndu-ne astfel viață, freamăt și bunătate. Am simțit, printre crengi de copac fără frunze, înălțate spre speranță (ca să dau doar un exemplu, referindu-mă la tabloul „Ramuri”) viața cotidiană din interiorul unui bloc de locuințe (aflat mai în spate), viața cu toate ale ei
CONCERTUL CULORILOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342577_a_343906]
-
cei prezenții îi amintim pe scriitorul-preot Radu Botiș, Toma Gross Rocneanu, Aurelia Oancă, Aurelia Velea, Ioan Lazăr, Ioan Marian Chiorean ș.a. Subiectul principal dezbătut a fost realizarea și tipărirea înainte de sfârșitul anului a revistei Ligii scriitorilor, care se va numi „Freamăt” și va avea un numar de aproximativ 50 de pagini, format A4. Aceasta se va realiza cu sprijinul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean iar concepția grafică și tehnoredactarea aparține Victorianei Oros. Felicitări pentru activitatea din acest
DIN ACTIVITATEA FILIALELOR LIGII SCRIITORILOR ROM\NI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342605_a_343934]
-
cu ținta de a realiza un produs estetic, literar, de mare emoție și intensitate senzorială. Obsesiile sale sunt subiectiviste, halucinante prin adâncimile psihice, supuse spectacolului terifiant ale abisului. Cititorului el nu oferă realitate ci inversul ei, la o graniță între freamătul vieții și reprezentarea ei în vise. Ca și contemporanul sau Kafka care descoperă alienarea cetățeanului, frustrarea și deznădejdea în fața sistemelor de robotizare, strivirea individului de mecanismele birocratice, Blecher intuiește dezumanizarea, decăderea omul modern. Eforturile sale de a-și expune identitatea
MAX BLECHER, UN KAFKA SUPRAREALIST. de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342652_a_343981]
-
din imperiul Reginei Nopții, Tamino și Pamina găsesc lumina, trecând prin probe teribile: proba focului, proba apei, dar, mai ales, proba tăcerii, a imposibilei comunicări” - declara regizorul Cristian Mihăilescu. „Lumea ce ne înconjoară e frumoasă, colorată, veselă, liberă, ca un freamăt de aripi. Ne-o înfățișează dionisiacii Papageno și Papagena. Copiii lor, Papagenuții, cum i-am numit noi, inventați de mine, vor duce mai departe această dragoste de viață, care face ca Pământul să trăiască. Privind la întâmplările de pe scenă, bucurându
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A INTRAT ÎN CIRCUITUL NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341606_a_342935]
-
inflexiuni de alburi încălzite ușor prin nunațe de violet, ce ne descrie metamorfozarea luminii spe crepuscul, se distinge cald, natura unei veri spre final, unde verdele are o puternică vibrație, prin modul de așternere a petelor, artistul ilustrându-ne parcă freamătul frunzelor. În planul din apropiere, aliniate, stau patru căpițe de fân. Cromatica așezată în tepte de adâncime de la caldele nunațte de ocru trecând subtil la veselul cerde și ajungând la albastru cerului, ne vorbește de trăirile personale din fața subiectului, trăiri
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
unui scriitor realist contemporan. Momente cruciale ale istoriei care au marcat existența tinerilor, dar și a vârstnicilor, sunt zugrăvite cu fideliate și acribie. Personajul principal din prima proză, intitulată „Un nou început”, în care ghicim vocea auctorială, este marcat de freamătul și vâltoarea care au cuprins națiunea în acel sfârșit de decembrie care au dus la schimbarea regimului comunist. Autorul aduce în scenă personaje reale din lumea scriitoricească, surprinse în ipostaze variate, dar cu toții aflați sub teroarea regimului care avea în
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
caută-adăpost Cu aripi deschise în zbor... E toamnă...e-un tot ruginiu Ce-a prins în tentacule viața... Dar sus, după nori e un Soare Ce-aduce în suflet speranța! Furtuna Cu teamă privesc către cer... Furtuna se-apropie-n goană Un freamăt coboară din munți, E seară...e frig și e toamnă... Lumini ce despică văzduhul Se sting ca o stea neștiută Când bubuie cerul cu groază Și liniștea plânge...pierdută... E toamnă...suspină natura Cu frunze...cu ploaie și vânt... Mai
OMAGIU DIVIN 3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341093_a_342422]
-
cer, privind ponciș Cum vremea e capricioasă La început de april Un frig nemilos se lasă Din senin, venit tiptil. Deși are crengi ciuntite Pădurea-i plină de viață De sub straturi putrezite Răsar smocuri de verdeață Se simte pământul reavăn Freamăt surd mișcă crenguțe Cupidon trezit din leagăn A vânat trei vrăbiuțe. ZI DE CRĂCIUN Cer de plumb în ziua mare Chiar ziua lui Moș Crăciun Care stă în așteptare Să primească un zăbun Un zăbun de nori cu ploaie Ori
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
lemnul. Lemnul și spațiile mici. O opinie la care au achiesat mai multe persoane, care poate nu sunt de acord cu ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului Îți recomandăm Șpagamente vorbind, Dumnezeu există O părere și puțină poezie. Atât. Dar... ce mai freamăt, ce mai zbucium... Cheltuim atât de multă energie pentru a dărâma, pentru a combate, pentru a-i demonstra celui care îndrăznește să creadă în ceva, să spună ceva, să exprime o părere, că nu are dreptate. Nu dialogăm. Combatem. O
Școala are rostul ei. Spitalul are rolul lui. Biserica are chemarea ei. Iar dascălii, medicii și preoții „sfințesc” locul () [Corola-blog/BlogPost/337912_a_339241]
-
Ammons, Muhal Richard Abrams sau Lester Bowie nu aveau nici ele să întârzie. Noul ei album și program solo, Sama Rou - Songs From My Soul, reflectă experiența unei tinere din sudul Americii care s-a văzut transportată în efervescența și freamătul specifice New York-ului. Pe lângă cântecele religioase tradiționale din sud, Songs from my soul trimite la moștenirea culturală africană.” Andreas Scherrer, Company of Heaven, 2016. Seria „Chamber Jazz@Universitatea Transilvania” este curatoriată de pianistul și compozitorul Lucian Ban. Intrarea este liberă
Chamber Jazz la Universitatea Transilvania [Corola-blog/BlogPost/100133_a_101425]
-
al primăverii, albastrul cerului senin, albul inocent al fluturilor...raze de soare revărsate pe o câmpie cu spice de grâu copt și maci roșii la margine de drum. Iată cum descrie poeta, întâlnirea cu marea: “Mai întâi, am auzit un freamăt...ca o șoaptă, ca o chemare, ca o mângâiere, ca o casă în care poți poposi atunci când îți este dor și vrei să plângi. Am întins mâna încercând să iau conturul acestei liniști sufletești surprinzătoare și m-am trezit că
GABRIELA PETCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344306_a_345635]
-
să faci din ele poeme, iar sufletul tău își pune noi ținte în crez și-n vreme. De ce să fii trist? N-are importanță că-n acest sfârșit este plâns și geamăt câtă vreme-auzi în câte o stanță un tandru freamăt. Păsările mor, fluviile seacă, aerul din jur e tot mai fierbinte, dar poți să zâmbești și să spui: Ce dacă, merg înainte! Ninge viscolit, însă râzi. Nu-ți pasă. Simți în aer câlți, dar respiri cu sete. Încă poți să
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
și va rămâne pentru mine, poetul de suflet, poetul ne- preche de o rară elevație pentru toată frumusețea să spirituală, pentru dragostea să nealterata față de ființă dragă inimii sale, pentru întreaga sa poezie , în care a cântat „ lacul codrilor albaștrii, freamătul pădurii cu păsări pe sub ramuri, locurile natale , universul și toată starea de spirit a poporului nostru. Pentru mine Eminescu, este intangibil, este unic, este universal . Dragostea mea nemărginita față de poezia să, față de frumusețea să stelara, am căutat să o răsfrâng
EMINESCU .... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344432_a_345761]
-
pot înscrie în noul curent literar proglobmodernul ce vine după postmodernismul incoerent care a promovat echilibristica unor texte ce nu exprimau mai nimic.Prozatoarea este un degustător al cuvintelor ce dau sens vieții, un exponent a prozei secolului XXI, scormonind freamătul vieții cotidiene, trăgând în imagini rapide chipul realității. În romanul “Distanțe “,apărut inițial în 2004 și reeditat în 2010 la Editura Pescăruș, 2010, autoarea omagiază sub un văl transparent părinții săi și dascălii din comuna natală Rebra, din ținutul năsăudean
CELULA VIEŢII CA ILUMINAREA DESTINULUI ÎN ROMANUL DISTANŢE DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343795_a_345124]
-
împânzi. Mă frige-al tău jăratec, fluid îmi curgi în vene Tu, dor te-ai întrupat din așteptarea grea . Săpând adânc în mine te regăsesc în gene Arhetip ascuns în slova de-a crea . Deschis-ai dimineața-n surâsul veșniciei . Freamăt de zori prelins mi-ai strecurat în piept . Soare-n Calea Lactee--- cărarea bucuriei, Îmi porți spre tine pașii, spre tine mă îndrept . Trandafiriu născut în clipa prin sărut, Esti bleo-cielul ce-mi umple tot golul din fereastră . Din faptul
RENAŞTERE-MI EŞTI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343926_a_345255]
-
frunzele căzute Ce dorm înțepenite pe poteci, Visând călătorii spre locuri neștiute, Purtate-n adierea vânturilor reci. Când se trezesc, înfruntă anotimpul Și-n vals plutesc, tresar ușor, Nu vor s-arate că le-a trecut timpul, Vuiește pădurea de freamătul lor. Iar la finalul valsului tulburător, Curând, noi mugurași o să răsară, Uitând tristețea din destinul lor Și înflorind în noua primăvară. Referință Bibliografică: În așteptarea primăverii / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1868, Anul VI, 11 februarie 2016
ÎN AȘTEPTAREA PRIMĂVERII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342963_a_344292]
-
27 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului VISURI SPULBERATE Se aud în pădurice pe sub poale de aluni, Zbârnâituri de alice tulburând a ei minuni. Câmpuri verzi cu viorele sunt călcate de hăitași Triluri lungi de pasarele alungate de gonași Și tot freamătul din codru,se oprește un moment, Chiar și inima de lotru stă la pândă,mai atent Ceasuri lungi de așteptare,tupilați printre frunziș, Stau scrâșnind de încordare,toți,privind în luminiș. Speriați și tremurânzi,iată vin pe cărărui Fulgerând din
VISURI SPULBERATE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342989_a_344318]
-
în acel crâng Intamplatu-sa o faptă,grozăvie pe pământ. Se opreste-nmarmurit lângă cele două ființe, Numai puiului-i sortit să mai afle suferințe. Îl ridica-ncetisor,slab,din piept răzbate geamăt, Vânători și crăișor vin calări tot într-un freamăt. Flăcău falnic se intoarce oprind val de călăreți Ținând strîns,în brate-i zace pradă acestor hrăpăreți. Prinț firav oprește roibul,ce se agită nechezând, De pe cap i-si zvârle coiful,par de aur rău curgând. Cu această preschimbare îl
VISURI SPULBERATE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342989_a_344318]
-
neamului meu!/ Să nu/ Mai fiu întrebat/ Ce caut eu, -/ Auzi?! - ce caut eu/ În Țara mea?! Lili Bobu Visul dumneavoastră - un mare și inegalabil poem întru revenirea la matca străbună. ,,Apa cu lacăt ” a Prutului care ascunde-n adâncuri freamăt, clocot și zbucium și ferestrele casei părintești să se verse nestingherit unele în altele. Grigore Vieru E atât de mare binele ce îl aștept,/ Că orice suferință-mi pare-o fericire. Răbdăm. Dar totul, negreșit,/ Pe lume are un sfârșit
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
neamului meu!/ Să nu/ Mai fiu întrebat/ Ce caut eu, -/ Auzi?! - ce caut eu/ În Țara mea?! Lili Bobu Visul dumneavoastră - un mare și inegalabil poem întru revenirea la matca străbună. ,,Apa cu lacăt ” a Prutului care ascunde-n adâncuri freamăt, clocot și zbucium și ferestrele casei părintești să se verse nestingherit unele în altele. Grigore Vieru E atât de mare binele ce îl aștept,/ Că orice suferință-mi pare-o fericire. Răbdăm. Dar totul, negreșit,/ Pe lume are un sfârșit
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
gand Mosc risipește în ochii căprui. În mine uitat, în tine pierdută, Vâltoare de brumă-n amestec de tei, Trestii de jar, în prăpastii de iuta, Ecou prin vitralii de albi porumbei. Tumult și risipă, neliniști de veghe, Navală de freamăt ce nu ni l-am spus, Doruri vrăjmașe-n frunzare de zeghe, Iubiri amânate de-o toamnă în plus. Referință Bibliografica: CHIPURI DE VÂNT / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1700, Anul V, 27 august 2015. Drepturi
CHIPURI DE VÂNT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343428_a_344757]