4,485 matches
-
ca ea să i-o ia înainte Lui. Și dacă, totuși, ea are mai mult succes decât El, atunci ea trebuie admonestată, intimidată, la nevoie chiar maltratată. Cumplit este episodul violenței domestice consumat, de exemplu, la Iowa City: „mi-a frecat de peretele grunjos podul palmei și mi s-au luat pielea și carnea până la os...” (p. 234). Micile mizerii ale vieții notate consecvent sugerează, elocvent, o societate pauperă care reușește, cu greu, să satisfacă cerințele minime de confort ale membrilor
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
este o piață alternativă față de piața bancară. Finanțarea prin Bursă e mai ieftină. La noi există, de aproape 20 de ani, dar n-am auzit pe nimeni să se finanțeze. Am înțeles că sunt 12.000 de investitori care își freacă banii când colo, când colo. Asta nu-i Bursă", a spus economistul. Potrivit declarațiilor lui Ilie Șerbănescu pentru Business 24, nu este rolul marilor companii de stat să revitalizeze Bursa, ci este rolul companiile private, întrucât nu statul trebuie să
De ce nu există Bursa de Valori în programele de guvernare by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/51670_a_52995]
-
lui Evsei că și așa se pusese cel mai mare accent pe această problemă. Traducere din limba rusă de Adriana Liciu (volum în curs de apariție la Editura Polirom) 1Brak (rus.) - rebut. 2 Numele unui desert rusesc obținut din ou frecat cu zahăr, asemănător șodoului. 3 Organizația Internațională pentru Ajutorarea Luptătorilor în Revoluție.
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
-ncărunțită." Reluăm, siderați. Moara are o roșață a sfiiciunii stropită de comorile astrale! Cu alte cuvinte, ea nu este de vânt sau de apă și nu este prevăzută cu o roată de piatră imensă cu care macină boabele de grâu, frecându-le pe o altă roată, imobilă, ci are o roșață a sfiiciunii stropită de comorile astrale! Iar de măcinat macină altceva decât boabe de grâu și anume destinul lumii însetat de soare în mările absentelor soroace! Citind volumul de versuri
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
ceva film de mâna a treia. Și soluțiile pentru Antena1: fie renunță la iComedy și le ia 3 luni să pună ceva pe picioare care să aibă măcar jumătate din ratingul ProTV pe același fus orar, fie cedează și își freacă mâinile la publicitatea atrasă, dar ies învinși față de lingăii de la Antena3”, scrie Zoso pe blogul său
Zoso îl acuză pe Bendeac că face jocul ProTV by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/66654_a_67979]
-
partide. Se presară deasupra uscaturi, iar peste se pune vârful de boc și blondă de Plescoi cu ciolanul în gură,si se lasă la dospit. Celelalte partide se toaca mărunt împreună cu sindicatele și se învelesc cu servicii secrete. Apoi se freacă bine cu cozile de procurori, se trag în țeapă și se păstrează la răcoare. Din când în când se gusta și se reevaluează. Se așează partidele într-un parlament din teflon cu mânere. Cel portocaliu se pune cu grijă în
Tocană pedelistă cu ciolan à la Base () [Corola-journal/Journalistic/67127_a_68452]
-
ne sfătuiesc să ne grăbim încet (iavaș-iavaș, bre, că doar nu dau turcii) și ne-au făcut designul caselor, hainelor și accesoriilor (cearșaf, catifea, dulap, ciorap, geam, raft, canat, iatac, geantă, colan); au plantat salcîmi înaintea lui Mihai Tatulici, au frecat și au ars mangalul, ne-au pus beizadele pe cap, să ne sictirească ieri din fuga cailor, azi, din șuierul discret al limuzinelor. Dar cuvîntul cel mai de preț și mai rezistent la toate schimbările a fost maneŕ (alături, desigur
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
lui. Și Primarul și, măi pe urma Hlestacov, jonglează cu puterea în maniere diferite, amplificînd fiecare moduri diferite și infinite de a umili, de a-i înjosi pe ceilalți, pe supuși, de a-i culcă la pămînt și de a freca pantofii de hainele supușilor libidinoși. Gloata are doi stăpîni acum. Doar ei au apucături diferite în a terfeli. Restul rămîne neschimbat în spectacolul lingăilor deformați de greutatea burților grotești, de cenușiul amorf, tern în care își tîrăsc, ca șobolanii, existentele
Un funcționar din Petersburg by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6550_a_7875]
-
le place. Carlos, vecinul de vizavi, adoră vallenatos 1. E arhitect de profesie. Își exercită meseria în sila. {i o face pentru că nevastă-sa e profesoară; cîștiga bine, si nu suportă să-l vadă lîncezind toată ziua, întins pe podelele frecate de curînd de sevitoare - de care, în treacăt fie spus, se teme, căci ochii bărbatului ei se bucură de fantasticul ei corp - și să asculte la combină melodiile lui preferate. Nici ei nu-i place să profeseze în învățămînt; nici
Ariza Navarrro - Dimineața, cînd îmi vor găsi cadavrul by Radu Niciporuc () [Corola-journal/Journalistic/6553_a_7878]
-
simplu exercițiu a ajutat oameni din întreaga lume să iși vindece afecțiunile oculare într-un timp record. Procesul este simplu: în primul rând trebuie să te relaxezi și să lași ușor capul pe spate. După aceea este necesar să iți freci palmele timp de câteva secunde, pentru a le încălzi cât mai bine. Când simți că le-ai încălzit bine, pune cele două palme deasupra ochilor, fără a presă și menținele pe ochi aproximativ 2-3 minute. 3. Spală-te pe ochi
Top 3 modalități pentru îmbunătățirea vederii by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64715_a_66040]
-
conform căroara expresia ar veni de la grecii antici. Cum a ajuns în România s-ar putea explica logic, dar cum ar fi rămas înrădăcinată doar la noi nu se explică. Una din cele mai cunoscute expresii la români este „a freca menta”, cu înțelesul de „lene, comoditatea, muncă în dorul lelii”. Așa cum se întâmplă de cele mai multe ori în viață, expresia de care discutăm conține o parte adevăr iar restul descrierea unui obicei balcanic de a fenta munca, într-un limbaj colorat
De unde vine expresia „frecatul mentei” by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63790_a_65115]
-
întâmplă de cele mai multe ori în viață, expresia de care discutăm conține o parte adevăr iar restul descrierea unui obicei balcanic de a fenta munca, într-un limbaj colorat, cu pierderea în timp a înțelesului original al expresiei în sine. Cum frecau menta grecii antici? De fapt, încă din Grecia Antică, exista obiceiul ca masa pe care se servea mâncarea să fie frecată cu frunze de mentă pentru a-i da un miros plăcut și, probabil, pentru a respecta ritualuri precreștine. Răspândirea
De unde vine expresia „frecatul mentei” by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63790_a_65115]
-
a fenta munca, într-un limbaj colorat, cu pierderea în timp a înțelesului original al expresiei în sine. Cum frecau menta grecii antici? De fapt, încă din Grecia Antică, exista obiceiul ca masa pe care se servea mâncarea să fie frecată cu frunze de mentă pentru a-i da un miros plăcut și, probabil, pentru a respecta ritualuri precreștine. Răspândirea grecilor în Balcani, mai ales în perioada secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, au dus acest obicei și în
De unde vine expresia „frecatul mentei” by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63790_a_65115]
-
inclusiv în București și chiar în Tulcea, unde au existat în permanență comunități puternice ale acestei etnii. Familiile înstărite de români, în permanență amatoare de rafinamente și etichete de comportament în societate, au adoptat cu iuțeală acest obicei de a freca masa cu frunze de mentă, care să dea un miros plăcut încăperii și senzația de răcoare pe timpul caniculei verii. Din acest moment, începe modificarea înțelesului expresiei prin faptul că mulți slujitori de casă preferau frecatul meselor cu mentă, ore în
De unde vine expresia „frecatul mentei” by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63790_a_65115]
-
faptul că mulți slujitori de casă preferau frecatul meselor cu mentă, ore în șir, în locul muncilor grele precum tăiatul lemnelor, căratul apei etc. De aici și nemulțumirea stăpânilor gospodăriilor vis-a-vis de slujitorii care se fofilau de la muncile adevărate, preferând să frece mesele cu mentă cât era ziulica de mare. De aici și până la transformarea unei activități domestice oneste într-una depreciativă, distanța a fost extrem de mică.
De unde vine expresia „frecatul mentei” by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63790_a_65115]
-
de jos în sus, așa cum îl privea și în urmă cu zece ani împreună cu vărul ei, parcă-i vede, îmbrăcați la fel, cu pantaloni de trening și tricouri scurte." (p. 15) Trec peste „un sul infim de hârtie, probabil îndelung frecat între buricele degetelor, o mărgioară [subl. mea] de agendă pe care Iulică scrisese mărunt și ordonat Fierari 2" (p. 20) și „spusese tâmplarul răsucindu-și pe degete părul sur, pe care îl purta tot așa, în ciorchine [subl. mea] lungi
Tichia de mărgăritar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6386_a_7711]
-
ea. Dar Roberta ne-a făcut-o. Stătea într-un colț făcându-se că cântă și frate, era prin copaci. Știi tu, bătea din gene (avea o chestie din aia lucioasă dată pe gene) și dădea din cur și se freca și alte chestii de genul ăsta. Dar bătrâna n-o vedea (nu cre'că în momentul ăla vedea prea multe) și voia să danseze cu Suzy și a început să valseze pe-acolo, împleticindu-se pe lângă Suzy care se mai
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
jocuri de cuvinte destul de forțate pornind de la numele de persoană Tacu: „După cum se vede, acest onorabil Tac al majorităței începe printr-un chix colosal (...). Ce dracu, prea multe chixuri! La biliard, când tacul face prea multe chixuri, drept leac este frecat cu creta; în cazul de față eu mă mir prea mult cum acest onor. Tac al majorităței dă atâtea chixuri când zilnic se freacă cu cretinii...!”. Putem constata, în treacăt, că atitudinea subiectivă, exagerarea și limbajul violent nu sunt inovații
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
Ce dracu, prea multe chixuri! La biliard, când tacul face prea multe chixuri, drept leac este frecat cu creta; în cazul de față eu mă mir prea mult cum acest onor. Tac al majorităței dă atâtea chixuri când zilnic se freacă cu cretinii...!”. Putem constata, în treacăt, că atitudinea subiectivă, exagerarea și limbajul violent nu sunt inovații absolute ale presei din ultimii ani). În Furnica, termenul colocvial apare destul de des. De pildă, o caricatură (precedată de explicația „Distracția favorită a Regelui
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
Nicolaie, Gabriel Liiceanu, Oana Pellea, Neagu Djuvara, Dan C. Mihăilescu, Monica Pillat, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Radu Paraschivescu, Andrei Pleșu, Grete Tartler, Vlad Zografi. Cât despre rețetele în sine, acestea se întind pe o scară de la extrem de simple, precum „oul frecat” al Taniei Radu ori „omleta à la Dan C”, la delicatese sofisticate precum „Terrine de crêpes aux oranges avec sa sauce du caramel au beurre salé”, furnizată de Radu Paraschivescu, „Magret de canard cu sos de afine și hrean” (Adriana
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
bucătărie, fără să se spele, cu părul răvășit, și primul lucru pe care-l văzu, în penumbra gri a dimineții, fu goliciunea strălucitoare a unor coapse albe, bine sculptate. Rămase fără suflare. Maria Rita, în genunchi, cu corpul aplecat înainte, freca energic podeaua. - Maria Rita, spuse, simțind că se sufoca, tremurând de excitație. Ea trebuie că nu-l simțise, pentru că nu întoarse capul, frecând mai departe, în genunchi. Făcu un pas spre ea și se opri, fără a-și lua ochii
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
a unor coapse albe, bine sculptate. Rămase fără suflare. Maria Rita, în genunchi, cu corpul aplecat înainte, freca energic podeaua. - Maria Rita, spuse, simțind că se sufoca, tremurând de excitație. Ea trebuie că nu-l simțise, pentru că nu întoarse capul, frecând mai departe, în genunchi. Făcu un pas spre ea și se opri, fără a-și lua ochii de pe corpul întins la picioarele lui și vibrând flexibil. Atunci ea se ridică surâzătoare și salută respectuos: „Bună dimineața, domnule”, își șterse mâinile
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
coate pe masa de brad din bucătărie și nu se mai mișcă, nici nu-și mai ridică privirea, ca și cum ar fi ațipit, până ce simți un miros aspru de leșie și săpun și corpul ei atingându-l ușor pe al lui. Freca cu o cârpă udă tăblia mesei. Întâi văzu mâinile roșii și umede, brațele goale; apoi, cu o neliniște crescândă, tremurul ușor al sânilor, sub bluza învechită, clătinându-se ritmic în timp ce freca. Se duse la sobă și se întoarse cu cafetiera
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
și corpul ei atingându-l ușor pe al lui. Freca cu o cârpă udă tăblia mesei. Întâi văzu mâinile roșii și umede, brațele goale; apoi, cu o neliniște crescândă, tremurul ușor al sânilor, sub bluza învechită, clătinându-se ritmic în timp ce freca. Se duse la sobă și se întoarse cu cafetiera și o farfurie cu pâine prăjită. În timp ce îi servea cafeaua, simți niște sâni tari și țepeni apăsându-l insistent pe spate. Nu făcu nici o mișcare până ce nu se desprinse de el
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
Ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, a spus în comisiile de buget că în 2012 se va "vedea" dacă cei 3000 de angajați ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sunt utili sau "freacă menta". Nu a scăzut bugetul de cheltuieli de personal, nu dăm afară, am preluat ANCPI fără locurile vacante care erau bugetate și de asemenea am făcut reorganizarea și restructurarea Inspectoratului de Stat în Construcții la nivel de regiune, în urma aceste
Udrea: Vom vedea dacă angajaţi de la Cadastru sunt utili sau "freacă menta" () [Corola-journal/Journalistic/46666_a_47991]