35,905 matches
-
wearing-off la înrolarea în studiu (acesta fiind unul dintre criteriile de includere în studiu). Scorul UPDRS IVla înrolare a variat între 0 (valoarea minimă) și 22 (valoarea maximă), înregistrând o valoare medie de 10,32 ± 4,466, având cel mai frecvent valoarea 8 (mod = 8). La ultima vizită a studiului (V4), efectuată după 6 luni de la inițierea tratamentului cu Stalevo, procentul de pacienți la care s-a consemnat prezența fenomenului wearing-off a fost de 92,1%, 10 pacienți (reprezentând 3,4
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
absența fenomenului wearingoff nu a fost consemnată în CRF-uri. Scorul UPDRS IVla ultima vizităa studiului (V4) a variat între 0 (valoarea minimă) și 17 (va loarea maximă), înregistrând o valoare medie de 5,59 ± 3,043, având cel mai frecvent valoarea 4 (mod = 4). În 2 cazuri, valoarea acestui parametru nu a fost consemnată în caietul de studiu. Comparativ cu momentul înrolării în studiu (V1 = vizita 1), după 6 luni de tratament cu Stalevo (V4 = vizita 4), valoarea scorului UPDRS
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
0,54, valoarea cea mai frecvent consemnată fiind cea de 6 puncte (mod = 6). Scorul UPDRS IIla înrolare a variat între 2 (valoarea minimă) și 50 (valoarea maximă), înregistrând o valoare medie de 22,95 ± 0,278, având cel mai frecvent valoarea 26 (mod = 26). Scorul UPDRS IIIla înrolare a variat între 3 (valoarea minimă) și 56 (valoarea maximă), înregistrând o valoare medie de 28,63 ± 0,280, având cel mai frecvent valoarea 28 (mod = 28). Cantitatea de L-Dopa conținută
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
medie de 22,95 ± 0,278, având cel mai frecvent valoarea 26 (mod = 26). Scorul UPDRS IIIla înrolare a variat între 3 (valoarea minimă) și 56 (valoarea maximă), înregistrând o valoare medie de 28,63 ± 0,280, având cel mai frecvent valoarea 28 (mod = 28). Cantitatea de L-Dopa conținută în doza de Stalevo recomandată la V1 a variat între 50 mg/zi (valoarea minimă) și 1.200 mg/zi (valoarea maximă), înregistrând o valoare medie de 430,44 ± 5,443
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
Fenomenul „wearing-off“a fost consemnat la majoritatea pacienților [84,6% WO prezent vs. Scorul UPDRS IVl a înrolare a variat între 1 (valoarea minimă) și 18 (valoarea maximă), înregistrând o valoare medie de 8,83 ± 3,942, având cel mai frecvent valoarea 9 (mod = 9). Comparativ cu momentul înrolării în studiu (V1), la ultima vizită a studiului (V4), efectuată după 6 luni de la inițierea tratamentului cu Stalevo, procentul de pacienți la care s-a consemnat prezența fenomenului de wearing-off a crescut
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
vs. V2:94,9%; p = 0,0001, test binomial]. Scorul UPDRS IVl a ultima vizită a studiului (V4) a variat între 0 (valoarea minimă) și 14 (valoarea maximă), înregistrând o valoare medie de 5,36 ± 2,943, având cel mai frecvent valoarea 5 (mod = 5). În 7 cazuri valoarea acestui parametru nu a fost consemnată în CRF. Astfel, comparativ cu momentul înrolării în studiu (V1), după 6 luni de tratament cu Stalevo (V4), valoarea scorului UPDRS IV a înregistrat o scădere
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
Fragilitatea în geriatrie se referă la pacienții vârstnici predispuși la decompensări frecvente, care apar la solicitări minime sau chiar în absența acestora. Vârstnicii fragili sunt caracterizați de o stare de vulnerabilitate și prezintă prevalențe crescute ale dizabilităților, spitalizări frecvente, recuperare incompletă și rate crescute ale mortalității. Fenotipul de fragilitate Fried propune un
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
Fragilitatea în geriatrie se referă la pacienții vârstnici predispuși la decompensări frecvente, care apar la solicitări minime sau chiar în absența acestora. Vârstnicii fragili sunt caracterizați de o stare de vulnerabilitate și prezintă prevalențe crescute ale dizabilităților, spitalizări frecvente, recuperare incompletă și rate crescute ale mortalității. Fenotipul de fragilitate Fried propune un set de criterii care delimitează pacienții în robuști, prefragili și fragili. În această abordare, fragilitatea este concepută ca un sindrom, o entitate care se suprapune peste procesul
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
de imobilizare, instabilitatea, incontinența și afectarea mentală (care se pot manifesta în mai multe afecțiuni). La toate acestea se adaugă un concept care încă își caută locul: fragilitatea. Fragilitatea în geriatrie se referă la acei pacienți vârstnici predispuși la decompensări frecvente care apar la solicitări minime sau chiar în absența acestora (intercurențe, deshidratare, variații ale temperaturii mediului ambiant, stres psihic etc.) Acest grup de pacienți este caracterizat de o stare de vulnerabilitate și prezintă prevalențe crescute ale dizabilităților, spitalizări frecvente, recuperare
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
decompensări frecvente care apar la solicitări minime sau chiar în absența acestora (intercurențe, deshidratare, variații ale temperaturii mediului ambiant, stres psihic etc.) Acest grup de pacienți este caracterizat de o stare de vulnerabilitate și prezintă prevalențe crescute ale dizabilităților, spitalizări frecvente, recuperare incompletă și rate crescute ale mortalității. Fragilitatea este în atenția medicilor începând din anii ’80. De-a lungul timpului au existat numeroase încercări de încadrare și de definire a fragilității: vârstnicul fragil este o persoană de peste 65 de ani
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
de la robustețe funcțională la dependență și deces. Se propune asfel un model dinamic al fragilității care să poată explica evoluția diferită a pacienților cu încărcătură morbidă comparabilă. Pacienții fragili se caracterizează prin declin funcțional, dizabilități, incidența crescută a fracturilor, spitalizări frecvente și creșterea mortalității. Se acceptă astăzi că fragilitatea reprezintă o stare de vulnerabilitate pentru mortalitate și alte tipuri de prognostic nefavorabil: declin funcțional, dependență, fracturi, spitalizări. Dar fragilitatea reprezintă mai mult decât conceptul de vulnerabilitate. Vulnerabilitatea la agenții stresori descrisă
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
cardiacă) translatează curba doză-răspuns a diureticelor de ansă la dreapta și în jos, impunând o doză mai mare pentru a menține același nivel al diurezei. Administrarea unei doze insuficiente pentru a obține o concentrație terapeutică în tubuli este o cauză frecventă a lipsei de răspuns la diuretice a pacienților cu insuficiență cardiacă. În plus, toate diureticele de ansă disponibile au durată de acțiune scurtă, concentrația lor în fluidul tubular scăzând sub nivelul terapeutic și conducând la o perioadă de „retenție post-diuretică
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
pacienților cu insuficiență cardiacă simptomatică necesitând adminis trarea regulată a diureticelor de ansă pentru menținerea statusului euvolemic. Ghidurile actuale recomandă utilizarea unei doze minime de diuretic de ansă necesară pentru menținerea pacientului fără semne clinice de congestie. Aceasta înseamnă reevaluarea frecventă a tratamentului diuretic în contextul modificărilor aportului de sodiu, restricției hidrice, administrării concomitente a altor medicamente. Aderența pacientului la restricția sodică și evitarea medicamentelor antiinflamatorii nonsteroidiene (care inhibă sinteza prostaglan dinelor) sunt critice pentru succesul terapiei diuretice. Cele trei diuretice
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
a reprezentat întotdeauna o provocare pentru chirurgia ORL tocmai din cauza agresivității sale, contrară caracterului benign. Această agresivitate se manifestă prin 3 caracteristici proprii, și anume o tendință marcată de eroziune și distrucție tisulară și osoasă locală, prin recidive locale postoperatorii frecvente și prin posibilitatea de transformare malignă, cel mai frecvent în asociere cu carcinomul. Netratat, are un caracter extensiv și invaziv local, cu posibilitatea invaziei intracraniene, ceea ce poate determina în timp decesul pacientului. Din punct de vedere histologic, este caracterizat de
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
la orice vârstă, foarte rar la copii și adulții tineri. Sexul masculin este afectat de 3 ori mai frecvent decât cel feminin. De cele mai multe ori apare unilateral, dar sunt și cazuri rare în care se dezvoltă bilateral. Localizarea cea mai frecventă este la nivelul peretelui lateral al cavității nazale, la nivelul meatului mijlociu. Rar se dezvoltă de la nivelul vestibulului, septului, rinofaringelui, sinusurilor frontale și sfenoidale sau la nivelul sacului lacrimal. Simptomul cel mai comun este obstrucția nazală unilaterală, uneori însoțită de
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
polip inflamator și sângerând la atingere. Culoarea variază de la roz pal-albicios la roșu și prezintă o translucență diminuată în comparație cu polipii inflamatori. Deși locul exact de origine este greu de determinat, din cauza stadiilor avansate în care se stabilește diagnosticul, cel mai frecvent loc de origine este reprezentat de peretele lateral nazal. Din punct de vedere microscopic, aspectul caracteristic este de îngroșare hipercelulară a epiteliului de suprafață, cu invaginări în stroma subiacentă. Denumirea tumorii se justifi că prin faptul că prezintă cripte cu
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
are cea mai redusă incidență, reprezentând 3-5% din totalul papiloamelor rinosinusale. Apare la pacienți mai în vârstă comparativ cu celelalte două categorii și se poate dezvolta atât pe septul nazal, cât și pe peretele lateral nazal. Recidivele locale sunt foarte frecvente (în medie 40% - între 33%-74%) și depind în mare măsură de abordul chirurgical ales, iar riscul malignizării este de 10-15% (10). Având în vedere caracterul invaziv la nivel osos, CT-ul este de mare utilitate, evidențiind extinderea tumorală și
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
chirurgi este cea externă, tocmai pentru un control mai bun al rezecabilității lezionale. Lipsa rezecției totale se asociază cu recidive repetate, iar primul care a emis și demonstrat această ipoteză a fost Ringertz (21) în anul 1938. Tehnica cea mai frecventă este de maxilectomie medială prin rinotomie laterală cu rezecția în bloc a tumorii și a peretelui lateral nazal. Scopurile unei intervenții chirurgicale reușite sunt expunerea suficient de mare pentru o rezecție completă a tumorii, lipsa restului tumoral în marginile de
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
în cazuri extreme, înseamnă a o produce. Ceea ce îl singularizează pe dialectician este încăpățînarea cu care dorește ca aceste cazuri extreme să se petreacă tot mai des, și astfel, din extreme și rare cum erau, ele să devină normale și frecvente, mergîndu-se pînă acolo că toată realitatea poate fi înțeleasă ca un caz extrem de încălecare a celor două planuri. Din acest moment, sarabanda speculațiilor poate fi declanșată, marea grijă a dialecticianului fiind aceea de a aluneca de la planul gîndirii la planul
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
formală din îmbinarea bun rău nici nu mai sînt percepute ca atare de vorbitori. E însă de ajuns o clipă de atenție pentru a le redescoperi și a înțelege că ele nu fac decît să sporească expresivitatea unei construcții destul de frecvente în limbajul familiar actual. Asocierea termenilor este, altminteri, perfect explicabilă: adjectivul bun primește ca mijloc de marcare a intensității adverbul rău: acesta din urmă este o tipică realizare a ceea ce s-a numit "dezagreabilul ca mijloc de întărire" (J. Byck
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
cu foarte. Ierarhia e vizibilă, de exemplu, într-o indicație plurilingvă din Internet: "To vote for an image, click on Mișto rău de tot, Foarte bună, Bună, Așa și așa or Nașpa" (bbsoft.ro/gallery). Una dintre combinațiile cele mai frecvente în ultima vreme este nașpa rău, care are stabilitatea unui cuvînt compus și sonoritatea unui derivat depreciativ în -ău. În această îmbinare, adverbul rău marchează intensitatea, sporind negativitatea secvenței prin convergența semantică cu adjectivul sau adverbul-centru. Titlul englezesc al unei
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
personajul Pavel Samsonov (și, odată cu el, cititorul) se convinge că raționalul singur nu este suficient pentru a înțelege întreaga complexitate a lumii contemporane. El ajunge să înțeleagă mecanis-mele ascunse ale unor întâmplări aparent inexplicabile doar în urma unor experiențe spirituale. Greșeala frecventă care se face în cazul unor cărți de ficțiune cu importantă componentă eseistică, precum Noaptea lui Iuda, este aceea de a trece toate ideile personajului în contul autorului. Narațiunea la persoana I singular, elementele comune de biografie (la fel ca
Farmecul și banalitatea răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9310_a_10635]
-
În ceea ce privește vârsta pacienților din lotul de studiu, se observă că vârsta acestora este mai mare decât cea a grupului populațional de proveniență, această diferență datorându-se criteriului de includere pacienți hipertensivi, ori se știe că hipertensiunea este o afecțiune mai frecventă după vârsta de 50 de ani. Ponderea pe sexe a pacienților în lotul de studiu de 41,4% în cazul bărbaților (46 de bărbați) și 58,6% în cazul femeilor (65 de femei). Criteriile de includere în studiu au fost
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
vremea antedecembristă, după un roman fantasy împărțit echitabil cu Andrei Ungureanu și mai ales după o foarte serioasă - și perfect creditabilă - carieră de cronicar săptămânal, Cernat iese cu adevărat la rampă în critica literară. Că, pe lângă aceasta, există sensibile și frecvente intersecții cu istoria culturală, munca de cercetare și studiile mentalitare de dată recentă, sau că ele pot fi analizate separat pe capitole întinse ori paragrafe miezoase este pe deplin just, nu însă și precumpănitor. Paradoxal aproape, în ciuda seriozității - și uneori
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
el) descoperă, descoperă". Contextul pragmatic ar presupune mai curînd o formă de imperativ - ca în "ghici! ghicește!". Soluția nu e perfectă nici în ceea ce privește diferențele fonetice, dar dificultățile ridicate de acestea nu sînt majore. Oscilațiile între consoane nazale (n/m) sînt frecvente, și nimic nu dovedește că forma cimel ar fi precedat pe cinel, lucrurile putînd sta la fel de bine și invers. Iar oscilațiile între ci și gi, ce și ge (surda și sonora) sînt la fel de firești, atestate de alte variante orale (hoceag
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]