1,235 matches
-
zi a anului. La vremea asta, cu șase ani în urmă, în 1941, intram în cel de al doilea război mondial. Keti dispăruse tot atunci, cu câteva zile înainte, eram în plin bacalaureat. Începuseră să bubuie tunurile. Acum doamna Pavel fredonează - se aude prin geamul deschis - o romanță, în timp ce-și scutură mileul mare de pe masa din sufragerie. Rex, moleșit de căldura zilei de vară, stă tolănit la umbră, pe cimentul curții. Domnul Pavel este în oraș; îngrijorările lui politice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ea, ieși în curte, potrivi furtunul pe care-l ținea într-o ladă lângă cișmea și stropi asfaltul încins din fața ferestrelor, răcorindu-l. Apoi intră în casă, își făcu un duș și la urmă se întinse pe canapeaua din sufragerie, fredonând o melodie oarecare. Deschise aparatul de radio, prinse un post străin ce transmitea muzică de jazz. Ascultă, dar după zece minute închise aparatul și camera reintră în liniștea molatică a zilei de vară. Își puse mâinile sub cap, privi tavanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ar muta vreuna din voi în altă parte ca să avem un loc unde să stăm pe gratis! Întotdeauna mi-a plăcut cum sună Sydney. —Sau Miami, a zis tata și, apoi, el și mama și-au izbit șoldurile și au fredonat: „Welcome to Miami!“ —Luați-vă rămas-bun, a zis Rachel, rece. —Bine, desigur. Păreau puțin stânjeniți, apoi au tras aer în piept și au revărsat asupra mea un val de bunăvoință și preocupare. —Anna, totul o să fie bine, iubito. O să treci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
un pic din fiecare borcan, ca să-și dea seama care din ele îi plăcea cel mai mult, dacă îi plăcea cumva vreunul. Între timp, printre înghițituri, fără chiar să-și dea seama, începu să cânte: — Mai devreme sau mai târziu, fredona încetișor, va veni o oră a magiei, când am să văd o prințesă din regatul Cooch Behar. O mașină în trecere își trimise lumina înnebunitoare și fluidă a farurilor peste marginea clădirilor și prin copaci, dezvăluind nu culorile, materia solidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
corporații americane, la sobrietatea arhitecturii financiare, la crahul din ’29, la sinuciderile din Salle și Wall Street... Și m-am trezit întrebându-mă dacă Alec a văzut floarea uscată din borcanul de lângă patul Selinei sau a auzit-o pișându-se și fredonând în baia tăcută, cu chiloții negri, înguști, înfășurându-i coapsele ca o sârmă. După câte se pare e o problemă cu iubitele și cu cele mai bune prietene ale lor. Dacă stau să mă gândesc, întotdeauna îmi pică cu tronc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Eu nu fac extracții, îmi spuse el înțepat. Pentru asta va trebui să te duci la doamna McGilchrist. Atunci fă doar detartrarea, i-am spus eu. Roger mi-a umplut iar gura cu instrumente. În timp ce lucra, Roger a început să fredoneze. Iar instrumentele piguleau înainte, continuându-și munca lor dureroasă de finisare. Oțelul zăbovea pe locul bolnav, acolo unde era ruina blocului din partea mea superioară de vest. — Traumatizată? Am sorbit lichidul acidulat și l-am scuipat roz. Hai, spune-mi. — Forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Scum... Mă simțeam grozav aici: o cameră rotundă, fără ferestre, care fusese ornată ca un colț de rai - vițe groase, suporți de plastic pentru ciorchinii de struguri, plafon de bambus, lumini difuze și cântece vechi. Eu însumi m-am trezit fredonând una din melodiile favorite ale lui Fat Vince. Cum îi spunea? - O Twine Me a Bower. Știi, există un anumit tip de om care ar veni într-un loc ca ăsta să fută toate femeile pe care le găsește acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
constatat că îmi lipseau cuvintele nu din cauza băuturii, ci a groazei. Știa că eu știu, înțelegi, și nu-i păsa... Cum mai urăsc adevărul. Insist asupra dreptului meu, pretind să nu mi se spună adevărul. A făcut o baie. A fredonat ceva în timp ce-și făcea ceaiul. După o vreme ne-am culcat și am rămas amândoi întinși în beznă, ca doi pacienți care așteptam ca adevărul să-și facă vizita. — Sunt însărcinată, a spus Selina Street. Știi, te ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Vince. Și eu, care credeam că sunt în stare să gust o glumă. Pe asta o mai pot gusta? Am desfăcut sticlă de Desdemona Cream, luând cu plăcere o înghițitură festivă. E Anul Nou, nu-i așa? Am fluierat și fredonat în șoaptă - și am bolborosit despre Fielding, Lorne, Caduta, Butch, despre răsturnările de situație, despre toată isteria, despre toată conspirația... Am lămurit problema motivației. I-am adus toate argumentele. Abuzul de încredere ar fi ieșit la iveală în cinci minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
piatră, din fier, - Mulțimea anonimă se va avea în vedere. Tot, ce-mi trebuie să am, pot să cer. Parfum... incendii violet, și becurile-aprinse Amurgul licărește pe-orașul de vitrine Pierdut, mă duc și eu, cu brațele învinse, Plângând, Și fredonând, Gîndindu-mă la mine. Vals de toamnă La geamuri, toamna cântă funerar Un vals îndoliat, și monoton... - Hai să valsăm, iubito, prin salon, După al toamnei bocet mortuar. Auzi, cum muzica răsună clar În parcul falnic, antic, și solemn - Din instrumente
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
în cale. Și, neluând în seamă protestele bătăturilor sale, dansă. Gorful, deja închis în mintea lui Vultur-în-Zbor îLucru mult mai ușor pentru el decât pentru Virgil Jones) urma să aibă o surpriză. Domnul Jones a înconjurat încet corpul lui Vultur-în-Zbor, fredonând o notă joasă. în timp ce făcea asta, se întorcea de jur împrejurul lui, lăsând urme cu tălpile picioarelor la distanțe regulate. După un timp, simțindu-se amețit, s-a oprit. După un timp și mai îndelungat n-a mai trebuit să se gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Irina, spuse Elfrida. Vino, e rândul tău! — Nu, nu! răspunse Irina Cerkasova. De data asta nu. — Prostii! zise Vultur-în-Zbor. Aici nimeni nu e numai spectator. Și Irina se conformă. Luă locul Elfridei. Elfrida se așeză pe iarbă și începu să fredoneze. Lui Vultur-în-Zbor îi trecu prin cap gândul că trecuse foarte mult timp de când nu mai fusese cu vreo femeie. Și în aceeași clipă se gândi la Irina Cerkasova, la soțul ei cel nevolnic, la fiul ei idiot și la sarcina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
o eternitate, suficient de mult timp pentru ca Vultur-în-Zbor să-și poată duce la bun sfârșit evadarea plănuită încet și minuțios. Virgil Jones a părăsit bordelul chiar înainte de ivirea zorilor, cu melonul pe cap, cu lanțul fără ceas în jurul taliei și fredonând nevinovat. Gloata se împrăștiase în cea mai mare parte la culcare, dar nemilosul Peckenpaw stătea ca un urs în pragul ușii. L-a privit furios pe Virgil, însă l-a lăsat să treacă. Virgil a pornit-o pe drum, fredonând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
fredonând nevinovat. Gloata se împrăștiase în cea mai mare parte la culcare, dar nemilosul Peckenpaw stătea ca un urs în pragul ușii. L-a privit furios pe Virgil, însă l-a lăsat să treacă. Virgil a pornit-o pe drum, fredonând și a remarcat cu interes că pe caldarâm nu se vedea nici o siluetă care să se târască. Vultur-în-Zbor fie fusese descoperit, fie își atinsese scopul. La celălalt capăt al Drumului Pietruit, în punctul în care orașul K lăsa locul culmilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
intens colorate care ar fi putut ademeni pe băștinașii multilateralei noastre dezvoltate. Eram într-un impas grozav. Golisem sticla de votcă. Gândurile posomorâte mă copleșeau cu întrebări pe care nu aveam cui să le împărtășesc. Bumbu terminase monologul și acum fredona un fel de schelălăituri, încurajându-se de unul singur, „așa, taică, așa, oșenește“. Chelnerul venise pentru a nu știu câta oară la noi, rugându-ne să plecăm, pentru că altfel cheamă sectoristul și nu voia să ne jignească astfel. „Ați fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-mi îngâne, doar mie, „Doina lu’ Belitu’“. A oftat: „Am crezut că era de-ai lu’ Codreanu. E mulți acu’ care vine acasă să facă judecățile de demult. Da’ legiunea s-a-mpuțit de la vremea ei, ce s-o mai fredonăm la romantisme. Care a fost deștepți a trecut la comuniști și a-ntărit partidu’ să facă comunismu’, când avea nevoie de ei. Dar cetățenii nu erau din ăia. Garantat nu erau. Mai degrabă, m-am domirit eu, cre’ că erau mansoni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
rezervele mele erau o simplă adiere În mijlocul furtunii care o ardea pe dinăuntru. Ne-am oprit În fața porții și ne-am privit unul pe celălalt fără să Încercăm să ne prefacem. Un paznic de noapte șansonetist se apropia fără grabă, fredonînd bolero-uri și acompaniindu-se cu clinchetul plăcut al legăturilor lui de chei. — Poate preferi să nu ne mai vedem, i-am propus eu, lipsit de convingere. — Nu știu, Daniel. Nu știu nimic. Asta vrei tu? — Nu. Firește că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
dacă erau unse cu unt, vădea o oarecare similitudine cu aceea a pietrei ponce. Veni să ne servească un ospătar care etala o emblemă a Falangei pe rever și o mustață ca trasă cu creionul. Nu se mai oprea din fredonat și, cînd l-am Întrebat care era motivul excelentei sale dispoziții, ne-a explicat că devenise tată cu o zi În urmă. CÎnd l-am felicitat, a insistat să ne dăruiască fiecăruia un trabuc Faria, ca să-l fumăm peste zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În cînd, portretul liderului sovietic executat de taximetrist cu chestiuni de Îndoielnic interes istoriografic. — Păi, am Înțeles că suferă mult de prostată de cînd a Înghițit un sîmbure de moșmoană, iar acum nu mai poate urina decît dacă i se fredonează Internaționala, zise Fermín. — Propagandă fascistă, lămuri taximetristul, mai devotat ca oricînd. Tovarășul urinează ca un taur. Ar vrea Volga să aibă un debit așa de mare. Dezbaterea de politică pe picior mare ne-a Însoțit de-a lungul Întregii traversade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Fraza e a lui, nu a mea. Don Manuel e un domn din vechea școală, politicos, plăcut și săritor. De cincisprezece ani are o locuință Închiriată pe strada Ceniza, pe care o Împarte cu doisprezece papagali care au Învățat să fredoneze marșul funebru. Are abonament la balcon la Teatrul Liceo. Îi plac Verdi și Donizetti. Mi-a zis că, În munca lui, important e să respecți regulamentul. Regulamentul are prevăzut totul, mai ales În situțiile În care nu știi ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
clinchetul dumnezeiesc pe care Îl scot crinii sălbatici atunci când Înfloresc pe țarină, dar În auz nu-i răzbătu decât un zumzet Îndepărtat al unui roi de albine. Ar fi vrut, drept mulțumire pentru găzduire, să-l răsplătească pe starețul Pafnutie fredonând această melodie, dar de pe buzele-i Întredeschise, de data asta, ieși ceva ce semăna c-un chițcăit sau scâncet. Tocmai atunci Începu să bată toaca și starețul, făcând În urma pictorului semnul crucii, se strecură Înapoi În curtea vechii mănăstiri... Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
sorbit lacomi, în ciuda Împăratului Verde, dintr-un pur imbold erotic, atracțiile vulgare dispărând în impulsuri omenești nevinovate, fibrilații cugetate și violente curățenii sufletești. Împărate... dă-mi Gladiola din ținutul lacurilor limpezi și casante, să tremurăm neastâmpărați de ospățul serii, să fredonăm în surdină melodii uitate în ceasul delăsării, să ne- nfruptăm dornici cu lingurița din salatiera de argint plină cu ambrozie fierbinte și să imprimăm reverii blajine în păduricea plină de alburii păcate!
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
ai tu să fii. Celeste chicoti încet. Mal știa că soția știa când se încheia comedia - când făcea uz de vocea lui de polițist. Linia telefonică era tăcută; pe fundal se putea auzi Celeste drăgălindu-l pe Stefan să se trezească, fredonând în cehă. Apoi băiatul era chiar acolo - între ei. „Tată - Malcolm?” „Da. An Nou fericit”. „Am văzut artificiile. Am fost pe acoperiș și am ținut umb-umb—” „Ați ținut umbrelele?” „Da. Am văzut Primăria luminată, apoi artificiile, pe urmă s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Cine-i acolo? Dudley Smith, așa că păzea, bolșevici! Flăcău, mergem să-l impresionăm pe domnul Nathan Eisler cu justețea cauzei noastre? *** Ultima adresă cunoscută a lui Eisler era pe Presidio, la numărul 11681, la mică distanță de campusul UCLA. Dudley fredonă cântecele de revistă în timp ce conducea. Mal continua să vadă în fața ochilor mâna lui Dudley gata să lovească și nepoata ferindu-se de atingerea unchiului. Numărul 11681 era mică locuință din prefabricate, la capătul unui șir lung de clădiri din prefabricate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
hârtie de-o sută ca să dispară între 9.30 și 10.00 - o jumătate de oră în care puteau să facă tot ce aveau de făcut. Mal stătea cu ochii pe ușă. Stompanato își făcea manichiura cu un briceag și fredona o arie de operă. La 8.09 un tip scund, într-un jerseu și pantaloni de tenis, ieși prin ușa de la intrarea în Conquistador Apartments. Portarul le făcu semn cu mâna. Stompanato își sfârtecă o pieliță și zâmbi. Mal îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]