1,352 matches
-
ce sânge se plimbă prin vene cu roșu aprins ca buzele tale sub care se naște întregul. Vise răscolite fără măsură măsură își vor găsi păstrând somnul cu fluturi cu aripi pictate color, mărturisindu-ți iubirea de-a valma cum freamătă în pânza de in. Măcinând tot ce-a fost în mirosul tare de cimbru mă voi trezi cu tine, sălbatică, strivind iluzii... viața o duci în porthart mergând mai departe. Referință Bibliografică: Mai bogat cu o zi / Llelu Nicolae Vălăreanu
MAI BOGAT CU O ZI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374566_a_375895]
-
verde Înveșmântat în soare, Lumina dimineții, Parfum de flori de tei. Eu voi păși tăcută, Pe drumul către stele! Am adunat corole De crini și trandafiri. Pe buza-mi tremurândă Și-a pus pecetea, vântul, Iar ochii de izvoare Vor fremăta sub ploi. Eu voi pleca în taină, Ca ziua ce se duce! Ca pasărea rănită, În zbor spre nicăieri! Mă va-nsoți parfumul De toamnă rumenită, Argintul dimineții Cu brumă și tristeți. Referință Bibliografică: Eu voi pleca / Florina Emilia Pincotan : Confluențe
EU VOI PLECA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374578_a_375907]
-
Lupta dintre duh și trup, care traversează întreaga operă a lui Eugen Dorcescu, se acutizează după moartea soției: “Te-am visat./ Așa cum visează/ un bărbat./ Căci acesta ți-am fost și/ îți sunt:/ un bărbat,/ de dorinți sufletești și/ trupești/ fremătând.” (Poemul 20, p. 33) Ne regăsim cu toții, dacă nu suntem ipocriți, în chimia și în proporția humusului care înăbușă fărâma de duh din ființele noastre: “De ce m-a zămislit/ așa/ Cel Sfânt?/ Un strop de duh și-un/ munte de
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului -Poetului nepereche : Mihai EMINESCU, ,,Împărat și proletar" al plebei noastre ne-ai fost și ești în continuare, un ,,Făt-Frumos din tei", de lângă astre pentru lumea noastră viitoare. ,,Lacul" tremura în ,,Singurătate" crasa plopii și teii freamătă pe dealuri, plânge și astăzi aceeași ,,Doina" duioasa sârmanul Dionis, cugeta idealuri. ,,Trecut-au anii..." și veacuri vor mai trece, ,, Pe lângă plopii fără soț", vom trece și noi; ,,Din valurile vremii...", ,,Luceafărul" ne petrece Când ,, Seara pe deal" și ,,Viața
ÎNGERUL DE PAZĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373310_a_374639]
-
rearuncă în rebut. Sunt un om al vieții mele, un ciolan de ros disjuns, cu intrări în mari belele și de sentimente tuns - am cules din nepăsare fir cu fir la mine-n gând dând luminii o culoare către negru fremătând. În vizorul meu cel galben se aruncă dalbe flori: roșii, albe, verzi, albastre, înzecite-n largi valori - voi fi rupt de așteptare și de moartea cea mai grea, mă voi pierde în visare tot uitând de-o lume rea. ******************* Când
SENTIMENTE DECIMATE PRINTRE GÂNDURI ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373303_a_374632]
-
-mpreuna-am pictat Un colț de cer, o rază de soare, o floare, un petic de iarbă, un strop de mare, Unde să dormim, să visăm, să ne iubim. Îmi place când, rezemata la pieptul tău, Îți simt inima galopând, fremătând. Aș vrea să alung din privirea ta norii grei, Să ridic cortina și să triumfe lumină, bucuria, speranța, Să desenăm cu vârful aripilor curcubeul. Iubesc zâmbetul , privirea ta caldă, Setea ta de iubire, de viață, Chipul tău senin când suntem
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
pagină de poveste În jurnalul trecerii mele printr-o lume jucăușa și veselă, Descoperită Acasă, Presărată cu sclipiri solare Și ritmuri electrizante de cântăreți din natură, Rapsozi înnăscuți. Natură virgina își pictează splendoarea ei sălbatică Pe pânză infinită a orizontului, Fremătând de prospețime și culoare. Vântul ștrengar a luat-o haihui prin lanurile verzi, Fugar într-un picior prin iarbă înfiorata de atâta tinerețe, Hoinărind printre fluturi și maci roșii aprinși, Înnebuniți de doruri abia încolțite În suflete tinere, zburdalnice, jucăușe
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
cu penița de aurO nouă pagină de povesteIn jurnalul trecerii mele printr-olume jucăușa și veselă,Descoperită Acasă,Presărată cu sclipiri solareSi ritmuri electrizante de cântăreți din natură,Rapsozi innascuti.Natura virgina își pictează splendoarea ei salbaticaPe pânză infinită a orizontului,Fremătând de prospețime și culoare.Vantul ștrengar a luat-o haihui prin lanurile verzi,Fugar într-un picior prin iarbă înfiorata de atâta tinerețe,Hoinărind printre fluturi și maci roșii aprinși,Înnebuniți de doruri abia incoltiteIn suflete tinere, zburdalnice, jucause.Ochii
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Vară să ne vindeci cu iubirea ta, Îndrăznim a crede că și tu vei vrea Codrii înverziți îți sărută pasul, Ciocârlia vine să îți dea și glasul. Merii înroșesc când i-atingi cu mâna, Crengile se pleacă una, câte una, Freamătă albastru în cerul deschis Dă-ne-n dar Iubirea, cum ne-ai și promis! foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Vară... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1690, Anul V, 17 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright
VARĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373427_a_374756]
-
le-auzi descifrând solfegii din aurore. Ți-ai scos și-ai zvârlit ruginita-armură. Vechile tristeți le-ai gonit din minte și simți că din nou orișice nervură este fierbinte. Un imn pătimaș iese din tumulturi și codrii-n afund îl freamătă-n plete. Din inima ta țâșnesc mii de vulturi zburând în cete. Cui să mulțumești pentru noaptea sfântă care ca un crin inima-îți îmbată? Parcă-ntinerit sufletul tău cântă ca niciodată. Anatol Covali Referință Bibliografică: Noapte de vis / Anatol Covali : Confluențe
NOAPTE DE VIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373447_a_374776]
-
sunetele discrete ale muzicii sale suave, din incinta Bisericii San Maurizio. Traversăm zveltul și controversatul Ponte della Constituzione (2008 - arh. Calatrava), ce face legătura dintre Piazzale Roma și gara Santa Lucia, unde racheta feroviară cu cioc de rață ne așteptă fremătând să ne ducă spre casa temporară... H. Soperga. Duș și fuga prin subterane în Piazza del Duomo! O găsim eliberată de uriașa scenă ce o invadase până cu o zi înainte. Calmă, fără vibrații negative, cu puțini turiști la acea
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
Autorului Nu mai răsună? Nu mai răsună versul prin văile ascunse sub negurile vremii, tăcute și supuse? Nu mai răsună triluri peste păduri întinse pe coama munților cu frunți de nea cuprinse? Nu mai șoptește vântul peste frunzișul des ce freamătă pe ramuri, cănd dorul îi dă glas? Nu mai sopteste-n matcă izvorul care curge și salța în cascade, cănd visul i se frânge? Nu mai colinda ploaia pe clipe ce veghează când soarele aruncă săgeți peste amiază? Nu mai
NU MAI RASUNA? de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373615_a_374944]
-
am desfăcut ușor fermoarul bluzei de trening și i-am eliberat sânii, care păreau deosebit de albi în întunericul obscur pe care razele lunii se osteneau să-l împrăștie. I-am mângâiat ușor cu podul palmei și i-am simțit cum freamătă și se-ntăresc ridicându-și sfârcurile catifelate către bolta cerească. Priveam pofticios si admirativ, având senzația de moment că amândoi, atât de fragili, susțineau acel brâu luminos al cerului, numit Calea Lactee... Și Jupiter trăgea cu ochiul, strălucitor și vesel, încă
NOAPTEA DINTRE LUCEFERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371407_a_372736]
-
devenire și pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire, tot intuim patriei un glorios avânt; descoperim atenți, adâncuri, rostuire, în Țara mea de glorii cu destinul sfânt. Și ritmul înfloririi răzvrătit de cuget freamătă de dor, vibrând adânc în oră; din noi fiecare fibră scoate-un tunet, fiecare vorbă are o zămislire sonoră. Plămădiți suav, din esențe tari, nebănuite, râvnim setoși, un timp înalt, sărbătoresc; în noi, teluric, mari iubiri dezlănțuite ne rostesc, mereu
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! de GEORGE PENA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371474_a_372803]
-
viața mamei părintelui Gheorghe Bârjovanu, Anica Bârjovanu a părăsit țărmul pământesc și a lăsat cu durerea un fiu ce n-o mai poate răsplăti decât cu rugăciune. Iar cei din jurul părintelui sunt, deloc întâmplător, statornici înțelegători ai tristeții ce-i freamătă inima și mângâietori cu iubirea și prietenia lor, spre trecerea pragului acestei încercări! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) (Foto: P.S. Episcop Ioachim Bacăoanul întâmpinat în parohia Sf. Gheorghe din Orbic-Buhuși, de către prezbitera Mihaela Bârjovanu) Referință Bibliografică: Pr. Gheorghe
PR. GHEORGHE BÂRJOVANU. MAMA, CUVÂNTUL DINCOLO DE CUVÂNT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371515_a_372844]
-
rătăcește.... Cine suspină fals suspin (și o face bine, credibil).... Cine se satură de mine După ce a început să mănânce din mine...... Cine are sete și nu mă bea... Deși vede izvorul cum susură... Și aerul și marea, oceanul, cum freamătă toate... Cine e singur și nu vede... (Dar poate) Linia mea, culoarul - în paralel În stînga lui Sau chiar în dreapta (de ce nu ?)... Cine coboară negru în adâncurile mele... Și nu rămâne acolo ca Persefona Îndrăgostită de temutul Hades, Mireasa lui
ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPŢII (POEME) de AURELIA SATCĂU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371596_a_372925]
-
imensitatea oceanului Atlantic. În Paris, prin poarta Saint-Denise intrau învingătorii. În fruntea lor, Țarul Tuturor Rusiilor înconjurat de gărzile cazacilor, niște oșteni a căror reputație nu era deloc în contradicție cu uniformele lor multicolore, bogat ornamentate, de inspirație mongolă. Parisul fremăta de bucurie de parcă ar fi fost un oraș eliberat nu unul cucerit. Mult mai târziu, după ce și-au dat seama de prostie, prin tot felul de mercenari ai scrisului, au reușit să demonstreze lumii că nu a fost chiar așa
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
trecuse printr-o căsnicie mai mult sau mai puțin reușită, iar acum ne întâlneam, într-o încercare de a ne regăsi unul pe altul. Când s-a întors cu fața spre mine, am observat mișcarea sânilor ei mici și tari, fremătând de nerăbdare. Mi-a prins gâtul într-o îmbrățișare tandră și am simțit-o imediat lipindu-se toată de mine, cu sfârcurile micuțe, pe care mi le închipuiam de o roșeață delicată, produsă de apa fierbinte a dușului, cu șoldurile
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
și hotărâre, acea duritate a gingășiei care o făcea să plutească în alte lumi. Buzele mele explorau fiecare porțiune din frumosul său trup, nu lăsam niciun centimetru pătrat de piele nesărutat, coboram din ce în ce mai aproape de scobitura dintre pulpe, în timp ce degetele ei fremătau nerăbdătoare prin frizura mea ciufulită. Suzana, cu capul lăsat pe spate, cu gura larg deschisă, ajunsese aproape de agonie și, cu o voce tot mai slabă, șoptea din când în când: „dotkni sa ma, prenikajú me, pobozkať me[ „Atinge-mă, pătrunde
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
Se repezi pe urmele broscoiului, strigându-i să înfulece orice gâză care îi ieșea în cale. Chiar în acel moment, se auzi un fâlfâit prelung, iar cele zece piste de aterizase fură acoperite de niște umbre uriașe. Aeroportul prinse a fremăta, în timp ce Limax își văzu broscoiul ridicat în aer, cu picioarele grăsane spânzurând inerte. Se simți și el apucat de mijloc și smucit atât de tare, încât își pierdu cochilia cea nouă de culoarea smaraldelor. Mai apucă să îl vadă pe
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
Din rădăcini revigorate-n vreme Să crească pasiune în vlăstare. Gânditori la datorie să cheme, Cu dăruire pe-a vieții cărare. Pe aripi de timp aștern rouă de gând, Când plânge dor din cerul ochilor mei. Cu năzuință de suflet fremătând, Alt început să răsune în idei. Când în clepsidra timpului se duce Menire mea cu zăpezi de amintiri, Pe izvorul lacrimilor se scurge Speranța ce-am așteptat-o din iubiri. Voi îngenunchea trecutul în prezent, Pe scară de gând să
„FEMEILE CU FLORI ROȘII ÎN PĂR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375027_a_376356]
-
Porumbeii-și ascund pana în a frigului-ngrială Ochiul lor sapă capcana orelor de răfuială Inima... de gheață fuge, răstignită între coaste Frica tremură fâșneață în mânia cu-aripi vaste Și-mi doresc să ningi în mne sub căldura de-ntuneric Fremătând cu nori pricine de sărut lins și feeric Felinându-mi drăgosteala în al visului remember Mângâindu-mi îndoiala, răsfirându-mi părul liber Referință Bibliografică: Ploaia / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015. Drepturi de
PLOAIA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373867_a_375196]
-
noastre ?! În mine acum sunt numai regrete De nu pot să văd nimci zările-albastre. În mine acum ai ucis o iubire Pe maluri de timp eu zac tremurând. Ca și pescăruș cu aripa ruptă. Adus de un val spre țărm fremătând. Tot caut mereu să-mi aflu vreo vină La ce s-a-ntâmplat acum între noi. Ca rău să-l stârpesc chiar din rădăcină Să pot să te apăr de griji sau nevoi. Rămâi muza mea. Chiar sătulă de critici
RĂTĂCIND PRIN VISE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373940_a_375269]
-
Cristescu Publicat în: Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017 Toate Articolele Autorului CIREȘE ÎN PÂRG Am venit pe lume când primul rând de cireșe dădea în pârg. pe la al doilea, eram deja copăcel, beat de lumină, miresme și soare, fremătând de-a valma cu păsările cerului și florile pământului. și azi simt întocmai ca atunci. un gând însă nu-mi dă pace: peste câte rânduri de cireșe va apune soarele în grădina mea? FURTUNĂ Pe cer, fulgere zvâcnesc scurt ca
DANIELA ANDRONACHE'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373983_a_375312]
-
Motive sunt să vă plâng eu!” (Către urmași). Adrian Erbiceanu (Canada, poet, publicist, editor) ne prezintă o poezie lirică, atrasă de metafore încântătoare, astfel exclamând: „Sub pleoapa serii îmi adun cuvântul/ Să am cu cine înnădi taifas./ Între cuvinte-mi freamătă pământul/ Să nu pricep din el cât a rămas./ Din ușă-n ușă bat, printre destine,/ Să aflu drum, din Carte a-mi citi.../ Aici parc-aș fi eu... Dincolo cine/ Îmi luminează marginea de zi?” (Printre silabe). Nicolae Dan
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]