1,521 matches
-
opere de o „expresivitate involuntară”; sunt atunci construite și mașini de judecat cărți. Cele două tipuri de mașini sunt branșate în circuit închis: „Creierele electronice de scriitori și de critici erau obligate să-și consume reciproc producțiile: primele porniră cu frenezie să emită judecăți asupra operelor produse de ultimele. Rezultatul fu o uluitoare inversiune. Dacă mașinile-critici își relevaseră vocații secrete de scriitori, mașinile-scriitori trădară pasiuni nemărturisite de a face critică. Cum totul, cu o violență devorantă, se desfășura, grație ideii amintite
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
melomanie, cinefilie, cu Caragiale și calamburul la butonieră, într-o nonșalanță tipică intelectualului de stânga, pentru care idealurile nu sunt altceva decât o perpetuă mirare în fața inevitabilelor eșecuri. Eșecuri consemnate, dar niciodată acceptate de-a binelea. Publicistica lui dovedește o frenezie extraordinară în fața faptului cotidian. Pagina înregistrează nesățios cele mai absurde ori mai profunde întâmplări, amestecându-le cu referințe livrești și cu trimiteri la propria experiență. Pagina de ziar e trăită ca o arcă a lui Noe: fie și cel mai
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
aici cu dedicație filo-caragialiană cultivă articularea nehotărâtă a unor forțe altfel foarte hotărâte, scrisori (pierdute) și nopți (furtunoase): O neputință, O fugă, O alee, Un tren, Un violoncel, Un lup ș.a. Pe de altă parte, cumulul referențial și mai ales frenezia asociativă formează un spațiu securizant, un fel de scut bibliografic și emoțional (Un tren, Cinema, Proust-ul din fiecare, Septuagenara). Un scut reprezintă referințele și asociativitatea în cea mai gravă dimensiune a scrisului/trăitului la acest autor: reevaluarea atașamentelor ideologice
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
Bacovia, B. revendicând pentru sine egalitatea, cel puțin, cu toți aceștia, imprimă demonstrației o notă de comic grotesc. Poetul, încredințat că produce „mutația speciei umane” și că fiecare lucrare a sa este destinată nemuririi, lansează și un „manifest fulgerat cu frenezie hugoliană”, recomandând un nou curent literar, „concretismul”, care-și propune „să liricizeze materialul special și arid al profesiunilor intelectuale”. În acest sens, se oferă și un „model”, Poema meningococului, având ca temă elogierea semnificațiior poetice ale microbului respectiv. Apelul teoreticianului
BELCIUGAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
la cale străvezii tertipuri, încolțesc resentimente, înflorește zâzania. Soția lui Stamati, trufașa Penelopa, apelpisită până la nevroză de viața searbădă pe care o duce, bovarizează. Lâncezeala, insuportabilă pentru o fire pasională, o face disponibilă aventurii. Încât, prezența seducătorului Angelo Deliu dezlănțuie frenezia erotică a impetuoasei grecoaice. O siluetă feminină de farmec exotic este ciocolatia Evantia, fiica lui Nicola. Și în furoarea amoroasă a Penelopei, și în romantica idilă dintre Evantia și sensibilul locotenent Neagu, se percepe vibrația difuză a irealizabilului, bucuria, extazul
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
un tradiționalist de expresie oltenească, vizibil influențat de „Gândirea” din prima fază (în speță de Lucian Blaga). Așadar, el acordă prioritate elementului originar, arhaic, ca factor regenerator și de autenticitate, cultivând tentația vieții primitive, exuberanța vitalistă trăită cu ardoare și frenezie. „Revărsarea” în natură, voluptatea cufundării în biologic, exaltarea instinctelor vitale vin dintr-o arzătoare dorință de plenitudine, de conectare la ritmurile eterne ale vieții. Sensul complex al tradiției transpare în mai multe straturi. Matricea geografică este evocată cu venerație în
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
amok denumește delirul provocat de abuzul de stupefiante (opium, hașiș sau canabis) (48, p. 275). În prima jumătate a secolului al XIX-lea, scriitorul englez Thomas De Quincey, cel care s-a autodeclarat „papă (deci infailibil) al bisericii opiumului”, descria „frenezia amocului ” ca fiind „crizele de furie ale malaiezilor după ce au luat opium” (122, pp. 206, 229). În 1769, cu jumătate de veac înaintea lui De Quincey, căpitanul James Cook explicase termenul malaiezian amuck în jurnalul călătoriei sale în Asia de Sud-Est. Vezi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inventat întreaga noastră lume doar pentru oameni, ignorând existența unor aliați atât de prețioși cum sunt zeții? Nu e oare exilul nostru aici un semn că trebuia să fi înlocuit demult clonele cu zeți pe Lumile Agricole? Mulțimea aprobă cu frenezie. Bella era un militar lamentabil, dar fusese întotdeauna un excelent om politic. - Și atunci vă întreb: o să stăm impasibili și o să privim cum întreg Universul se scufundă în anarhie, sub conducerea unor clone nevolnice care doresc să înfrîngă un Dumnezeu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că nu ați construit decât o capcană de lux... - Zuul nu înțelege capcană. - Ce se întîmplă dacă dușmanii noștri reușesc să dibuiască intrarea asta prin care am pătruns noi? Oamenii nu vor avea nici o cale de scăpare. Zuul clătină cu frenezie din câteva membre. - Nu. Părinți mai grijulii decât atât. Trei echipe bahlah pregătit sape oricând o ieșire. Părinți nu făcut război demult, dar nu uitat totul. N'Gai Loon se întoarse brusc spre Zuul - Ce vrei să spui? - Părinți nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
preț de șaptesprezece ani și chiar acum, când avem mai multă nevoie de ea, este în pericol... - Cu tot respectul, Sire! repetă pe un ton ceva mai ferm Heyyn Tars. Uimit, împăratul se întoarse spre quintul său, care dădea cu frenezie comenzi camerei de luat vederi de pe micul satelit spion instalat pe orbită. Imaginea își pierdu o vreme din claritate și apoi se focaliză asupra unui grup de puncte care părea o constelație îndepărtată. - Ce e? se răsti Bella. - Cred că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Figuri familiare i se perindară prin fața ochilor. Printre ele și fața primei Oksane, de o delicatețe care contrasta puternic cu hotărârea și duritatea femeii care îi împrumutase amintirile și pe care el o iubea astăzi atât de mult. Căută cu frenezie o amintire care să îi dea o idee despre ce ar fi trebuit să le spună celor alături de care se avânta în necunoscut la prima lor întîlnire oficială, dar, după minute bune în care mintea îi lucrase cu febrilitate, nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mai mică amenințare la adresa Abației. Suntem dincolo de ziduri și... Rimio schiță un gest de nepăsare: - Asta o să vedem. Scoase un strigăt inuman de ascuțit și, din ascunzători subpământene, năvăliră spre ei zece soldați regali, echipați de luptă. Se apucară cu frenezie să monteze ceva ce semăna izbitor cu un laser de mare putere... - Sfântul Tratat din Eridani garantează inviolabilitatea Cetății noastre. Toate familiile din Adunarea Planetelor ne vor sări în ajutor... Cu un gest scurt, militarul comandă foc. Chiuind de bucurie
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
regală, legile curtoaziei și ale politeții. Eu și frații mei... - Sunteți de-a dreptul depășiți de situație! Tratatele pe care le invoci conțin, știi bine, un amendament general... Clipa Armaghedonului sticlește dintre stele... Abatele clipi de câteva ori, calculând cu frenezie implicațiile insinuării lui Diribal. Încercă să tragă de timp deși știa că e zadarnic. - Nu am auzit ca omul să fi avut vreun contact cu vreo civilizație extraterestră, cu vreun semen inteligent. Diribal se ridică și începu să se plimbe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
descătușează o succesiune de accelerații progresive care pare să atingă astăzi punctul său critic. Transporturile sînt un accelerator de inteligență; dar pot și să-i sape groapa. O cultură poate muri prin letargie, prin imobilizarea oamenilor și a mesajelor; dar frenezia poate fi ea însăși mortală, printr-un alt tur de antropie. O mediasferă care face din "rapid" sinonimul lui"mai bine" poate descoperi la un moment dat că "prea repede" este sinonim cu "mai rău". Lectura rapidă inventată în America
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
limbajul gesturilor pentru a putea redescoperi singuri corpul dezvelit al cuvîntului lui Dumnezeu. Și este adevărat că protestanții nu sînt niște petrecăreți înnăscuți. Tipărirea semnelor prejudiciază expresia sufletelor; Rousseau, cetățean al Genevei, va trăi sfîșiat între lege și sărbătoare. După frenezia vitală a unui Ev Mediu foarte decăzut, secolul al XVI-lea evanghelic este cel mai puțin posomorît. Dar această domesticire, această autopedepsire ticăloasă asigură o suveranitate a conștiinței, un "for interior" care garantează mai multă laicitate și, prin urmare, mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
moștenit ș( de posteritatea sa. Pe c(t de influentă, pe at(t de atacată (n epocă, opera lui Gherea a fost pusă la index (n ultima parte a perioadei interbelice, pentru ca (n timpul regimului comunist să fie "recuperată" cu frenezie. La (nceputul anilor '90, ca un recul, poate, al promovării sale deosebite (n regimul anterior, opera lui Gherea a ajuns iarăși, (ntr-un fel, la index. Nu pentru mult timp, (nsă. Dincolo de toate aceste avataruri, ea răm(ne aceeași, iar efortul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a da tentelor compuse o energie sporită, impresionismul elimină de pe paletă orice teruri (ocruri și brunuri), adoptând punctul. Abia neoimpresioniștii, prin evitarea sistematică a oricărui amestec ce poate duce la ruperea unei culori, obțin tente de o maximă intensitate. Această frenezie a intensității fizice a îndepărtat culoarea de sensurile sale profunde, refuzând picturii impresioniste accesul la o înaltă spiritualitate. Gaugain reintegrează tenta plată colorată intens, alternând-o cu tente de griuri colorate, dar această tentă plată nu mai reprezintă ca în
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mai reprezintă ca în pictura clasică, echivalentul culorii locale din natură, ci doar o sugerează metaforic, fără să o reproducă. In arta secolului nostru, tonul rupt se eliberează de servitutea imitație tentelor din natură și ca atare, obsesia impresionistă a freneziei solare încetează. E. Valorația. Valoare intensitatea de deschis sau de închisa tonului de culoare (Planșa nr. 36). Valoarea presupune semnificația subiectivă obiectivată, simbolul, starea afectivă și rațională, gradul de necesitate, puterea de oglindire în timp și spațiu a unui element
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
adevărul istoriei. Tocmai de aceea Ideile lui Platon au căpătat „instinctul” perenității. Ispita „ieșirii de sub vremuri” expune Dialogurile la ambiguitate structurală. Un Platon sola scriptura e de neconceput. Prezumtivele „rigori” ar conduce la un autodafé lipsit de splendori compensative și frenezii stimabile. Atunci când vrem să-l surprindem pe Platon în condiția sa de „contemporan” cu prezentul psihanalitic al vieții politice trebuie să renunțăm la modelul cartezian-clasic de cercetare. Pentru a nu cădea în capcanele formalismului logic (pe urmele lui Aristotel) e
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
noțiunea de geniu a devenit banală și a început să fie echivalată cu capcaitățile și pasiunile atât constructive, cât și distructive ale individului. Creativitatea a adoptat o valoare socială și până în perioada lui Aristotel a fost asociată cu nebunia și frenezia inspirației, o concepție care a reapărut în special în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX. Când evaluăm concepția romanilor despre geniu din perioada următoare, descoperim că sunt atribuite două trăsături suplimentare - geniul era perceput ca
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că s-au grăbit să aducă elogii vieții interioare. În acest caz, este inutil să mai discutăm: în mascarada jucată pe scenă de vechea, falsa putere în plină falsă reacțiune, autoritățile școlare și elevii se înțeleg perfect, într-o odioasă frenezie mercantilă a integrării. Dar cu siguranță au existat cazuri în care elevii au polemizat cu enunțurile „apodictice” cuprinse de subiecte (fraze șantazist extrase din context); însă, chiar și așa, scena pe care se produce opoziția dintre autoritățile școlare și elevi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fenomen pozitiv, care te entuziasmează, în Occident este un fenomen negativ, care îți induce o stare de spirit la limita dezgustului și a disperării. Propoziția primă a acestui limbaj fizico-mimic este următoarea: „Puterea a decis că noi suntem toți egali”. Frenezia consumului este o frenezie de a te supune unei ordini nepronunțate. În Italia, fiecare simte frenezia degradantă de a fi egal cu ceilalți în a consuma, a fi fericit, a fi liber, pentru că acesta este ordinul pe care l-a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
entuziasmează, în Occident este un fenomen negativ, care îți induce o stare de spirit la limita dezgustului și a disperării. Propoziția primă a acestui limbaj fizico-mimic este următoarea: „Puterea a decis că noi suntem toți egali”. Frenezia consumului este o frenezie de a te supune unei ordini nepronunțate. În Italia, fiecare simte frenezia degradantă de a fi egal cu ceilalți în a consuma, a fi fericit, a fi liber, pentru că acesta este ordinul pe care l-a primit în mod inconștient
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de spirit la limita dezgustului și a disperării. Propoziția primă a acestui limbaj fizico-mimic este următoarea: „Puterea a decis că noi suntem toți egali”. Frenezia consumului este o frenezie de a te supune unei ordini nepronunțate. În Italia, fiecare simte frenezia degradantă de a fi egal cu ceilalți în a consuma, a fi fericit, a fi liber, pentru că acesta este ordinul pe care l-a primit în mod inconștient și căruia „trebuie” să i se supună, dacă nu vrea să se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
stăpânire pe exigențele de libertate, ca să spunem așa, liberale și progresiste și, asumându-și-le, le-a golit de sens, le-a schimbat natura. Astăzi, libertatea sexuală a majorității este în realitate o convenție, o obligație, o îndatorire socială, o frenezie socială, o caracteristică necesară a calității vieții consumatorului. Practic, falsa liberalizare a bunăstării a creat o situație pe măsură sau poate mai nesănătoasă decât aceea din vremurile sărăciei. Și, într-adevăr, în primul rând, rezultatul unei libertăți sexuale „făcute cadou
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]