907 matches
-
și deodată Îl văd lângă mine și-mi spune că mă cunoaște și eu l-am Întrebat: „De unde?” și el mi-a spus: „De aici” și a arătat cu degetul spre pământ și tocmai atunci venea pe o alee Costică, frizerul, și când l-am văzut am fugit și m-am băgat În pădure și fugeam și fugeam pe cărare și-mi apare În față iar aviatorul ăla frumos care m-a Întrebat: „Pe cine căutați?” și eu i-am răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
să pretind că nu îl cunosc atunci când va veni la mine. Pentru că așa s-a întâmplat când ne-am cunoscut la Bristol, ne-a explicat Phil. — Dar până a luat el două băuturi cu care venea spre masa mea, un frizer scund pe nume Gus încerca deja să mă agațe, spunându-mi că-mi va face șuvițe gratuit dacă sunt de acord să merg pe pieptul lui gol cu tocurile mele cui. Așa că l-am chemat afară ca să încingem o bătaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
am chemat afară ca să încingem o bătaie, dar era doar o glumă... —Phil oricum folosea satira în momentele cele mai nepotrivite în facultate, așa că asta chiar a fost o retrăire autentică a acelor zile, l-a întrerupt Kieran. —La care frizerul a început să plângă. Apoi au venit cei de la pază și Phil a trebuit să le dea la fiecare câte douăzeci de lire ca să ne lase să stăm... Deja uitaseră că ne aflam și noi acolo și-și retrăiau seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
o socoteală cu acest băiat, pe care am s-o povestesc în altă parte. Uneori, mergeam împreună cu Țuți, cel mai bun prieten al meu din copilărie, la furat mere, din livada lui Popa, noi îi ziceam „Nebunu”. Acest Popa era frizer și avea casa și frizeria pe strada Socola, cam vizavi de școala unde învățam noi carte. Livada din spatele casei se întindea până în fundul grădinii lui Țuți, care stătea pe strada Arapului. După ce se înnopta, mergeam pitiți printre meri, spre unul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ceatlău în mână. - Grijania cui știu eu, hoților! Ce cătați la merele mele!? Și a ridicat ciomagul să lovească. Noi n-am mai așteptat nicio clipă și am zbughit-o spre ograda lui Țuți. Am scăpat cu pielea netăbăcită, dar frizerul ne-a pârât lui nea Filică, tatăl lui Țuți. Acesta a zâmbit cu bunătate și și-a văzut de treabă, nici măcar nu ne-a dojenit. În schimb, de la tata lui Victor, care avea o fâșie de pământ cu legume și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu căruța din ogradă, pârleau roată Curătura, făcu admirativ cumătrul. - Merg la furat ?! se miră cu naivitate Gâsca. Da ce-ai gândit că la cumpărat ? Lăzurenii au scos grâul din întovărășire de două ori cât noi. - Au în sat și frizer, făcu Areta cu invidie. - Dé, la noi, fiecare pe la casa lui. Pe Petrache Pelin cum îl ferchezuiește baba ? Cică-i pune curaua în gât și-un genunchi în piept și, haști haști, trage briciul, că sufli pe el puful și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
detectă un miros stătut, de magazin de vechituri. Totuși geamantanul băiatului era mare și gri, de om de afaceri. ― Pur și simplu m-am săturat de stilul ăsta, răspunse băiatul. ― Mai știu pe cineva care s-a săturat, spuse Ed, frizerul. Mă conduse spre un scaun. Eu - cu ușurință rebotezatul Cal Stephanides, adolescentul fugar - mi-am lăsat jos geamantanul și mi-am agățat haina În cuier. M-am Îndreptat spre scaun, concentrându-mă În tot acest timp să merg ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un băiat, Îți legeni umerii, nu șoldurile. Și Îți ții picioarele mai depărtate. Învățasem toate astea Într-o zi și jumătate, de când eram pe drum. M-am urcat pe scaun, bucurându-mă că nu mai trebuie să mă mișc. Ed, frizerul, Îmi legă o bavetă de hârtie la gât. Apoi puse peste mine un șorț. În tot acest timp mă măsura și dădea din cap. ― N-am priceput niciodată ce-i cu voi, tinerii, și cu părul ăsta lung. Aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
bărbat care arată ca o fată. Să nu crezi ce ți se spune, că vor un bărbat sensibil. Astea-s așa niște căcaturi! Înjurăturile, briciul drept, periile de bărbierit, toate acestea Îmi urau bun venit În lumea masculină. La televizorul frizerului era un meci de fotbal american. Calendarul arăta o sticlă de votcă și o fată drăguță, Într-un bikini alb, de blană. Mi-am pus picioarele pe suportul de metal zimțat al scaunului și m-am lăsat răsucit Încolo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
minte când au ajuns oamenii pe Lună? ― Îhî. Cam așa. M-a Întors cu fața spre oglindă. Și am văzut-o pentru ultima oară, reflectându-se acolo. Calliope. Încă nu dispăruse. Era ca un spirit captivcee privește În afară. Ed frizerul Își trecu pieptenele prin părul meu lung. Îl ridică de probă, făcând sunete de forfecare prin el. Lamele nu-mi atingeau părul. Forfecările erau doar un soi de frizură mentală, un fel de armare a puștii. Îmi dădură timp să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un copac, spuse Ed. Mai Întâi trebuie să-i tai crengile. Abia apoi dobori trunchiul. Am Închis ochii. Am refuzat să mă mai uit În ochii lui Calliope. M-am prins cu mâinile de brațele scaunului și am așteptat ca frizerul să-și facă treaba. Dar În secunda următoare am auzit foarfecele zăngănind pe raft. Cu un bâzâit, se porni o mașină electrică. Se Învârtea În jurul capului meu ca un roi de albine. Ed frizerul mi-a ridicat părul din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
brațele scaunului și am așteptat ca frizerul să-și facă treaba. Dar În secunda următoare am auzit foarfecele zăngănind pe raft. Cu un bâzâit, se porni o mașină electrică. Se Învârtea În jurul capului meu ca un roi de albine. Ed frizerul mi-a ridicat părul din nou cu pieptenele și am auzit bâzâitul aparatului cufundându-se În părul meu. ― Începem, spuse el. Țineam În continuare ochii Închiși. Dar știam că nu mai exista cale de Întoarcere. Aparatul de tuns Îmi trecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
era doar o parte din noua mea identitate. Tunsoarea conta cel mai mult. Acum, În frizerie, Ed mă dădea cu peria. Pudra de pe perie se ridica În aer, așa că am Închis ochii. Am simțit cum mă Întoarce cu scaunul, apoi frizerul a spus: ― Bun. Gata. Am deschis ochii. Iar În oglindă nu m-am văzut pe mine. Nu mai eram Mona Lisa, cu zâmbetul ei enigmatic. Nici fătuca timidă cu părul negru, Încâlcit, peste față, ci fratele ei geamăn. Cu paravanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sunat pe Bob Presto. Mi-a spus că vine imediat după mine. HERMAPHRODITUS Nu-i de mirare că teoria lui Luce despre identitatea de gen era la modă la Începutul anilor șaptezeci. Pe atunci, după cum s-a exprimat primul meu frizer, toată lumea voia să fie unisex. Părerea unanimă era că personalitatea era determinată În primul rând de mediu, fiecare copil fiind o tabula rasa. Propria mea istorie medicală nu făcea decât să reflecte ceea ce se Întâmpla, din punct de vedere psihologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
106 • Doinaș melancolicul / 110 • Ultimul mare modernist / 114 • La aniversară... / 120 • Marele Mircea / 125 • Doi dintre noi / 129 • Florin Iaru / 134 • "L-am cunoscut, Hora tio..." / 140 • Plictis și nostalgie / 145 • Romanian graffiti / 151 • Viața și opiniile lui Nea Gică frizerul / 155 • Domnului profesor, cu dragoste / 159 • O relansare? / 162 • Imperiul și anarhia / 166 • Despre violență / 170 • Viespea și reperele / 174 • Despre fascism, sine im et studio /177 • Un război pierdut / 181 • Puțină etologie / 184 • între prea-prea și foarte-foarte / 188 • O
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și nouă la sută din jalnica producție poetică actuală, merită cu prisosință citit. Graffiti-ul românesc își găsește în Gherguț un reprezentant simpatic și, ce să mai vorbim, foarte bun, dom'le, foarte bun... Viața și opiniile lui Nea Gică frizerul Nu știu dacă în clipa de față îl egalez pe Gică frizerul în forța mușchilor piloerectori - ai duioșiei și-ai fricii -> dar în orice caz am exersat mult citind "Bucla" de T.O. Bobe, cel mai memorabil "roman în versuri
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
citit. Graffiti-ul românesc își găsește în Gherguț un reprezentant simpatic și, ce să mai vorbim, foarte bun, dom'le, foarte bun... Viața și opiniile lui Nea Gică frizerul Nu știu dacă în clipa de față îl egalez pe Gică frizerul în forța mușchilor piloerectori - ai duioșiei și-ai fricii -> dar în orice caz am exersat mult citind "Bucla" de T.O. Bobe, cel mai memorabil "roman în versuri" pe care l-am citit de la "1, 2, 3 sau ..." al lui
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un blând ospiciu constituie decorul pictat din fundal. O muzică desuetă : Edith Piaf, Joe Dassin, Ella Fitzgerald, dar și Beatles, dar și Sara pe deal adie peste toată butaforia. Pe acest background se desfășoară viața și opiniile lui Nea Gică frizerul. De la început el apare drept "cel mai mare frizer din lume", care "deține recordul mondial de viteză la tuns plastic și este triplu campion olimpic la masaj pe ceafă". In frizeria sa cu șase scaune el dă "simultane" de bărbierit
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
muzică desuetă : Edith Piaf, Joe Dassin, Ella Fitzgerald, dar și Beatles, dar și Sara pe deal adie peste toată butaforia. Pe acest background se desfășoară viața și opiniile lui Nea Gică frizerul. De la început el apare drept "cel mai mare frizer din lume", care "deține recordul mondial de viteză la tuns plastic și este triplu campion olimpic la masaj pe ceafă". In frizeria sa cu șase scaune el dă "simultane" de bărbierit ca la șah. în același timp, el este confesorul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care cântă Adio dell passato, are pijamale "bleu și albastre" pe care nu le poartă niciodată și e din când în când percheziționat de patru agente ale poliției secrete, Cornelia, Cornelia, Cornelia și Cornelia. Scrie o carte esențială, Vademecum pentru frizeri. Când moare, Nea Gică nu este îngropat, ci umplut cu păr uman de un alt personaj ce bântuie 156 cartea, Vasilescu Dorel, cel ce tundea gazonul terenului de fotbal și care ajunge până la urmă "cel mai mare taxidermist din lume
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
când în când de pacienții ospiciului din apropiere. Pe măsură ce înaintăm în volum povestea capătă adâncime, și ceea ce părea farsă veselă devine în curând dramă. Mai întîi, personajul, inițial derizoriu, devine un demiurg, în lumea gândită în termeni de frizerie, evident frizerul este Artistul și Creatorul, este ombilicul lumilor. Mari viziuni romantice sânt reluate aici grotesc și parodic, adică în singurul fel în care mai pot fi reluate : Să țeseți covoare din părul pe care l-am tuns și să le așterneți
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de găuri negre/ a timpului. / ... / Gică fie numele meu / și fie mâinile mele acelea care bărbieresc lumina de pe obrazul lui Dumnezeu / și fie foarfecele mele acelea care retează aripile îngerilor / așezați câte șase în scaunele mele. / Sânt cel mai mare frizer din lume. / Și nu regret nimic". Reversul harului său este însă singurătatea și nefericirea. Căci Nea Gică nu este numai un personaj de desen animat. El este și o mască de clovn trist. Prin tot poemul, printre nenumărate mici detalii
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
așa plete când toți elevii erau tunși chilug, cel puțin între Valea Ialomiței și Râul Doamnei, poate și prin alte locuri, nu știu, asta știți unii dintre voi, eu nu mă bag unde nu mă pricep. Ei bine, scăpam de frizer datorită tovarășei Câsu, învățătoarea care-o înlocuise pe prima învățătoare, tovarășa Ulărescu (trebuie să aflați că tovarășa Câsu, alături de care am și poze 9/12 pe treptele școlii, ce e drept, poze de grup, cu încă treizeci și unu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
aș fi strigat ce vrei, bă Sârmoaso?! SFÎRȘIT(ul serialului) N-ar strica acum puțină istorie și contabilitate. Când presupusul meu debut cinematografic îi părea iminent tovarășei învățătoare Câsu, deci cât timp (și ce de timp!) n-am călcat pe la frizer, Matei (frati-miu, coautorul, v-ați dat seama, nu?) nici nu se născuse. Ce trist! Să mă fi văzut și el măcar o dată-n viață cu părul mare... Pe urmă, după ce se consumase crepusculul școlii primare și bântuiam prin zorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
se scurgea, Tony Pavone rămânea impasibil, pierzând În totalitate noțiunea zilelor, ne mai având importanță dacă-i luni ori duminecă, dacă afară e primăvară ori iarnă ori dacă mâine va fi sfârșitul pământului...!! Cam la două luni de zile apărea frizerul. Adică, unul dintre arestați ce făcea această corvoadă pentru a opține unele avantaje În interiorul arestului. Acesta când scotea deținuții la bărbierit era permanent grăbit tratând cu asprime, ordonând te miri ce bazagonii pentru a’și da importanță și a fi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]