1,444 matches
-
și pentru totdeauna! Lași netrebnici... Am obosit. Ciudat, foarte ciudat. Trebuie să mă întind la loc, ca să mă odihnesc! Retrăgându-se în umbră, dincolo de pâlpâirea palidă și evanescentă a lumânărilor din sfeșnice, Lucică pune mâinile pe piept și se lasă frumușel în tron, pe perna de dantea, unde se liniștește de-a binelea. Vine ceva, spre noi. Prin văzduhuri... Un șuvoi. O potopenie. O beznă. Ca o revărsare... Ca o viitură neagră uriașă, mocirloasă și amară, rea. O vâltoare nămoloasă, care
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dânșii. Obișnuia să spuie că adevărat mulțumit va fi numai atunci când va fi scăpat de țărani și țăranii de el. Mama lui Victor mai trăia și ședea la Craiova împreună cu Elena, sora lui, măritată cu un profesor de liceu, tinerel, frumușel, inteligent și foarte sărac, pe care l-a luat din dragoste, dar numai după moartea bătrânului, care n-ar fi consimțit niciodată să-și dea averea pe seama unui calic. De altfel, și Victor, când s-a însurat, a trebuit să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tătîne-său, dacă nu cumva să-l întreacă. Ajunseră în dreptul primăriei în fața căreia Dragoș zărise de adineaori oprindu-se o trăsură cunoscută. Din curtea primăriei tocmai ieșea arendașul Platamonu însoțit de băiatul său Aristide, student la București, foarte bine îmbrăcat și frumușel, cu trăsături fine, cu niște buze cărnoase și umede. Zâmbitor și cordial, Platamonu merse spre Dragoș cu mâna întinsă, spunîndu-i c-a venit să roage ceva pe primar, dar a nimerit rău, fiindcă primarul are o anchetă gravă și cine
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Nu-i lipsea decât o nevastă de seama lui, ca să fie om întreg și fruntaș în sat. De altfel, fata de la stânga lui, Gherghina lui Chirilă Păun, arăta că și în privința asta e înțelept. Gherghina era singură la părinți și frumușică picătură. Chirilă avea casă și câteva petice de pământ și gospodărie așezată aici, în Amara, dar de un an se mutase în Gliganu, unde îl chemase ca logofăt arendașul grec, cu contract și cu leafă bună, lăsîndu-și averea în grija
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Titu cu o siguranță în care începea totuși să se amestece neliniștea. Le place să facă din țânțar armăsar. O fi ceva, nu zic, dar nici așa cum se vorbește... ― Mă gândesc dacă n-ar fi cuminte să mă duc eu frumușel acasă, să nu mă apuce pe aici vreo revoluție sau chiar un război. Doamne ferește, să se închidă granițele și să se oprească trenurile! ― Ia fugi, nu mai vorbi copilării! făcu tânărul Herdelea cu o strângere de inimă. Ce crezi dumneata
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ar fi fost sigură dacă a auzit aievea glasul cucoanei sau numai i s-a părut. ― Hai, fetițo, intră!... Te-ai sculat? zise Nadina întinzîndu-se alene sub plapumă și răsfățîndu-se ca o pisică la căldură. Rudolf a scos mașina? Ileana, frumușică și curățică, avea veșnic un râs zglobiu, care-i plăcea Nadinei, încît o și întrebase dacă n-ar vrea să meargă cu ea la București. Acuma însă râsul ei era speriat. ― Iar te-a certat maică-ta, Ilenuțo? urmă Nadina
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
copil, o fată, studentă acum și plecată peste ocean să lucreze în vacanță, nu și-au mai permis acest lux, mai ales cu vremurile care au venit. Cum domnul Tilică are acum o stabilitate a serviciului și cu un câștig frumușel, ce s-a gândit, să aniverseze ziua lor de naștere cu un concediu pe litoral. Din micile premii și din economiile pe care și le-a impus la care se mai adaugă unele mici sume puse în contul FSN (fără
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
La marginea târgului e o mahala de țigani. Aveam un muncitor care se ține cu o țigancă, deși el era căsătorit, dar stătea într-un sat din apropiere. Am vorbit cu el să-i ofere țiganca, mai ales că era frumușică și fusese căsătorită, dar nu avea copii. Muncitorul a fost de acord și-i ofeream țiganca atunci când venea în control. Mai mult, îi plăcea numai vinul roșu și trebuia mort-copt să-i fac rost de vin roșu ca să aibă ce
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
baie, părul ei castaniu căpăta sclipiri roșietice. Era zveltă, foarte grațioasă și bine crescută, în rochița ei favorită, un turcoaz nețipător, părea o mică domnișoară. Traian se învîrtea toată ziua pe lângă ea. Din spirit de emulație, alți câțiva băieți mai frumușei își găsiseră și ei câte o prietenă din același detașament cu Livia. În timpul liber, tot acel grup se izola în pădure, mergând foarte departe pe potecile blocate de bușteni prăbușiți, pe sub bolțile copacilor, în tăcerea aurie, străbătută de triluri ascuțite
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și în tinerețe, spune domnul, mai toți mergeau la biserică, iar cine nu mergea era privit cu suspiciune. Acum este cu totul altfel. In biserică, la sf. Liturghie, nu era niciun copil și niciun tânăr, în afara celor doi ministranți, tare frumușei, dar care au venit aici în vacanță. La fel, mulți dintre cei prezenți în biserică erau turiști, stabiliți în vecinătate în rulotele lor. Spre ora 23 merg la culcare, dar noaptea nu a fost liniștită deoarece în apropiere un cuplu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
lățimea trotuarului de pe Bulevardul Libertății, fără nicio grabă printre bătrânii castani desfrunziți pe care doar gerurile nopților de primăvară timpurie îi mai opreau să înmugurească. Candidatele ar trebui să se prezinte în fața juriului. Care candidate? La măritiș. Viitoarele neveste. Trec frumușel prin fața noastră, eventual în costum de baie, le punem întrebări, le măsurăm și, dacă întrunesc punctajul, le dăm aprobare. Vorbiți prostii! Femeia e prin ea însăși o creatură divină. N-are nevoie de aprobarea nimănui. Trupul tău, un stog de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Trestie a strigat ca la nuntă: <mâinile sus!Ă Să știi, domn’ sărjănt că mi-o plăcut cum o strigat. Și ca nu cumva - profitând de întuneric - s-o iei la sănătoasa, dă mâinile la nenea Toaibă, să le lege frumușel, așa cum a învățat printre târâșuri chiar de la dumneavoastră. Probabil că <iubindu-lă prea mult pe sergent, Toaibă i-a cam sucit mâinile la spate cu toată puterea lui, încât acesta a icnit ca înjunghiat. Dar, în afară de gemete înfundate, nu a scos
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
înainte de moartea episcopului și cu toate că exista un testament al său, sub pretextul că un călugăr nu poate avea averea sa, fiindcă el s-a lepădat de lume și de toate ale ei. ― Apoi, 74.000 de galbeni era o sumă frumușică, profesore! ― Sunt curios cui o fi vrut să lase episcopul prin testament această “neînsemnată” sumă?. ― Cine știe, fiule? O fi având și el... moștenitori. Mai știi pe ce cărări l-o fi purtat valurile vieții de monah? Dar să mergem
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
LELLA Exact. Și-am rămas încremenită în ideea asta. Sper să-mi revin după terminarea mandatului. S. LABOU Și ce ne propuneți? LELLA V-aș propune să mergem la o ciorbă de burtă dar cum simt refuzu’ pe buzele astea frumușele, mânca-le-ar mama pe ele, să ne oprim la ceva simplu, autohton. Mai adă un pahar cu wiscky. ȚACHE întrerupem puțin dezbaterea pentru un anunț. Doamna femeie de serviciu mă roagă să vă anunț, stimați invitați, că să-i
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
se jucau zglobii prin curte:, „Berzele s-au dus, s-au dus, Nu mai stau pe casă sus Cocoțate-ntr-un picior Croncănind din ciocul lor “ Povestea ciocolatei Într-o zi, Ingrid, o fetiță cumințică, și-aș mai zice și frumușică, se afla la un magazin împreună cu mămica ei. Și cum se plimbau ele printre rafturi, cocoțată în vârful căruțului, dintr-o dată a dat cu ochii de o văcuță mov. Ea stătea cuminte și se uita la oameni, mai lua
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
le poa10 te face orice copil de la țară. Iar timpul trecea și copilul creștea. Și a tot crescut el până ce a ajuns flăcău în toată puterea cuvântului. Bun de scos la horă și aproape bun de însurat. Numai că, deși frumușel și voinicel, băiatul nostru nu se pricepea la nimic. Se vede, însă, că tatăl a intrat la idee. Cum să scoată el în lume un om nepriceput și leneș? Ce fată are să se lege la cap cu o astfel de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
imputări din cauza vieții destrăbălate, mă supăram foc. Câteva zile nu mai călcam cu piciorul pe la restaurant. Tot ea venea învinsă ca să mă împace. ... Și după orgii prelungite până-n zori, sau după nopți istovitoare de dragoste, a doua zi dimineața, luam frumușel ghiozdanul din cui și plecam la școală, ca să mă așez cuminte în bancă, lângă colegii mei candizi și nevinovați, care dormiseră în patul lor curat de-acasă. Conștiința aoestei stări de lucruri îmi conferea o ciudată superioritate asupra lor. Îi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
un cadou Mihaelei, în afară de surpriza cea mare. Iată, acum se ivise și ocazia asta. Am alergat într-un suflet, cu inelul ei în mână și am ales unul cu briliante care sclipeau oa ochii ei. M-a costat o sumă frumușică. Dar cine se uita la bani? Când m-am întors, Mihaela mă aștepta, gata îmbrăcată. ― Uite, ți l-am adus. ― Cum, l-a dres așa de repede? ― Cât ai bate din palme. I-am pus în deget inelul cel nou
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
totul va-nverzi iară! Iarna aspră Iarna noastră e cam aspră, Nu putem ieși din casă; Afară e ger cumplit, Totul este amorțit. Ferariu Elena - Violeta Școala Gimnazială Dumbrăvița Stihuri pentru toamnă Friguroasă și ploioasă, Venind, fluturând și alungând Păsărele frumușele și insecte mititele, De la noi... * Mincinoasă, dar voioasă, Lingușind, mințind și înșelând, Vine să ne-anunțe că sosește-n țară! Of, iară?... Cu frunzele arămii Și cu copacii zurlii, Vine pe la noi în țară, Să ne îmbuneze iară De faptul
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
însă în familia ei nu se vorbea decât rusește și românește. Erau trei fete. O soră, Manea, făcuse școala profesională. Lucra croitorie. Altă soră era măritată iar soțul era la armată. In sfârșit, Sașa. Era micuță, slăbuță, aproape brunetă și frumușică, chiar frumoasă. Avea un suflet de aur și dacă nu mi-ar fi spus că a fost logodită și apoi părăsită când, în realitate fusese ademenită de un plutonier de jandarmi, poate m-aș fi însurat cu ea. Dar cum
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
să crezi că supărarea mea se îndreaptă în contra ta, căci știu bine că în contra ta nu am nimic. Față cu tine caut să-mi port vina mea proprie. Pe domnul în chestiune l-am bruscat în societate, dar a tăcut frumușel ca un om de nimic ce este. Am consultat pe un om cunoscător de afaceri ce trebuie să fac pentru a putea cere scrisorile tale. El mi-a spus că tu trebuie să-i ceri. În caz când nu ar
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ceva, dar să fie-n taină. Am auzit că tu dorești ceva și că nu spui nimărui ceea ce dorești. Acuma te-ntreb: nici mie nu? 295 {EminescuOpXVI 296} Te rog să-mi scrii, ca să știu cel puțin eu, - închide scrisoarea frumușel și mi-o trimite fără s-o știe nimenea, vom vedea atunci ce lucru mare e. Te sărut Haritiță de o mie de ori, te rog să-mi răspunzi la ce te-ntreb și rămân al tău frate Mihai [ȘERBAN
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
le avea, una era liberă, duduia Mari găzduise un timp pe Lică la ea. îl scăpase, astfel de plictiseli cu altă gazdă a Iui, care începuse să fie sâcâitoare și să vorbească de divorț si de căsătorie. Duduia Mari era frumușică și delicată la trup ca o păsărică și n-avea habar de ce poate însemna căsătoria. Când, după un timp, duduia Mari spusese lui Lică că a găsit pentru odaie un chiriaș serios, el tocmai se gândea să-și caute loc
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
îi plac odraslele, își arătau dorința de a-i dărui si ele, dar Lică strângea dinții cu răutate și își pricepeau greșeala. Cele mai multe îl înțelegeau mai bine și Sia avea colecție de cămășuțe naționale do toate mărimile, lu-c:\ Hte de frumușelele lui Lică. Numărul mamelor benevole creștea mereu. De cealaltă, de cea adevărată, nu se pomenea. Lică nu era confidențial și, de altfel, lucrul nu i se părea de un interes deosebit. întorsese spatele urâtei și atâta tot. De cum umblase fata
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de Whip asupra stării de lucruri, făcea mereu credit. Inaugurarea avusese succes. Whip câștigase o cursă importantă, și în alergare proprie Lică sosise al doilea. Mai pariase cu câștig pe un cal necotat, după recomandația lui Whip, și încasase bani frumușei, apei, ceea ce nu era de lepădat, fusese remarcat de publicul feminin. Surprinsese vreo câteva cuconițe care cercetau pe Ada despre ei. Ada, dintr-un dublu interes, nu-1 recomandase nimănui. Nu vroia să-1 împartă cu altele și nici nu se mai
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]