26,912 matches
-
de solidaritate muncitoreasca pe care și de astă dată l-ați dat la chemarea noastră. Mulțumesc de asemeni tuturor celorlalte delegații din județe care au venit și s-au adăugat acestei forțe solidare a muncitorimii române. Delegația de mineri în frunte cu Dl. Cosma se va deplasa spre Piața Universității pe care vrem s-o recuperați Dvs. Așa cum am văzut, avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste”. Ce a urmat după aceste prețioase indicații este un coșmar care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fotoliul era un butuc pe care te așezai și frizerul că și ține sub cerul liber. Dar eu am fost dus de taximetrist într-o frizerie curată, modernă, care mai întâi te relaxează, iti făcea un masaj pe gât, cap, frunte și numai apoi te tunde și bărbierește și asta la înaltă ținută și numai la prețul de 5 $ UȘA. Așa cum există și automobilul Mercedes S-classe lângă trăsura trasă de boul cu cocoașă, care are frâiele băgate prin nări. Dar să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
făcuse explozie, aprinzând totul în jur. Regimentul era în alarmă. Mașinile militare începuseră transportul materialelor explozibile. Sute de soldați munceau la încărcarea lor, urcându-se care cum apucau în mașinile arhipline. Unitatea de pompieri, cu efectivele complete se îndrepta în fruntea coloanei militare, cu sirenele deschise. Câteva mașini de patrulare militare pline cu civili se îndepărtau în mare viteză de orașul impanicat. Mai în toate atelierele, oamenii își părăsiseră locurile de muncă. Zgomotul marilor întreprinderi încetase. La topitoria laminorului, se întrerupsese
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-i povestesc nimic. Ar râde de mine, de visul meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de frumoasă ai fost mama Și primăvară ține minte, Șoptește plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de multă varietate, mobilitate, inteligență proiectiva. Evenimențialul e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul batiștei cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cerneluri și până, halucinația trezește în mine ogarii! Aflați: nu voi trăi niciodată în disprețul Cuvântului, în pleava uitării înnoptează poeții! Cât despre Moarte, nimic în rostire și cutuma de foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Toți cei care l-au cunoscut, medici sau pacienți, scriitori sau foști deținuți politici cu care a împărțit regimul aspru al detenției la Jilava și Aiud, îl descriu în același mod: un om modest, blând, tăcut, cu privirea agera și fruntea înaltă, cu înfățișare de sfânt bizantin, gata totdeauna să sară în ajutorul celui în nevoie, înainte chiar de a i se solicită sprijinul. Părintele Dumitru Stăniloaie scria despre el: „Am observat la poet o mare modestie, o fugă de exprimări
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cer măicuța-ți scrie carte; știe cât de dor îți e de țară și că Amărăștii-ți sunt departe. omule - azi e aniversare. trece-ți vesel către viața - puntea. striu că Amărăștii-ți sunt departe dacă vrei să-i vezi, ridică-ți fruntea! STIMATE PRIETEN la aniversarea scriitorului Ioan Barbu nu-ți zic BĂTRÂNE, fiindcă nu uită, sunt că o umbră lângă vârsta ta și când mă joc prin rimele aldine mai Omule eu scriu și pentru mine. te-ntreb pe tine, poate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus nesomnul și...paharul. nesomnul să fugim prin lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să fii, sunt și pe-acolo flori de bucurii, dar pân-atunci, ia umple râs, paharul; să-ți ție Domnul casa ta și harul! AXIOMA
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
existat substantivele proprii-comune Esop le-a vândut că pe semințe de dovleac pe la meciuri aș spune când gândesc Socratele mă pândește și nu este convins că se-ntâmplă el știe că totul este cam relativ când îți crapă nervul sub frunte vedeți?... am mânia lui șapte de aici și cele șapte păcate și pentru ce trebuie demonstrat că port patul lui Procust în spate? FILĂ DIN JURNALUL DE BORD Ing. prof. dr. Pompiliu Manea, care recent a făcut înconjurul lumii în jurul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
scris, Doina lui și țara lui de glorii au dumnezeiri de paraclis. a murit acasă sau oriunde. prin pădurea vieții poate-i viu. taină lui prin taine și-o ascunde, totuși: a plecat prea timpuriu. noua ne-au rămas o frunte lata, umerii și ochii lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un ulcior, cu vin de Botoșani. muzele în Lacul lui se scalda când pleznesc harbuzii prin tufani. mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
printre cuvintele lor „zâmbesc” prepoziția atributiva „de” și „genitivele” (spre exemplificare, poemul Măsuri de prevedere, „Când e frig / oamenii se pierd în priviri / se-ncrețesc în culori / și-n țipete / că un card de cocori / Flăcările frigului / sug sângele lucrurilor / fruntea ceasului / limbile degetelor mele / Frigul parcă trage după sine / o sanie de pietre cu inele / Albul frig se-ntreabă de noi / că de o credință de copil / furată într-un joc / de cărămidă-n doi / sau că o cruce azvârlita
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Irina Nicolau, era singurul scriitor tînăr care știa cu adevărat ce înseamnă oralitatea. În ultimii ani, era tot mai citit și mai cunoscut, i se cereau colaborări pe la mai toate revistele, i se propuneau rubrici, critica literară îl așeza în fruntea generației sale. Jurnalul, un epistolar, de fapt, scris în ultimul an de viață și publicat la puțină vreme de la dispariția lui ne arată un băiat simplu și bun, prietenos, spiritual, deosebit de inteligent și amuzant, energic, optimist, plin de viață. Destinul
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
a arătat cum e să iubești teatrul, dar să-l judeci drept. Michaela Tonitza-Iordache * Mărturisind public, simplu și cu mult farmec, că triumfurile mondene îl fascinează, George Banu închide gura malițioșilor, printre care mă număr și eu la loc de frunte. Principala calitate a lui Biță este evitarea, prin slalom elegant, a hipertensiunii polemice. Contradicția, cel mai vag flirt cu dialogul contradictoriu, ar crispa caracterul vizionar și creator al discursului său, al cărților sale menite din naștere să fie recitite. Lui
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
al secolului XX" Recentul turneu european și american al celebrei soprane Mariana Nicolesco, care a luat alături de ea tineri artiști lirici români, interpretând liedurile lui George Enescu, atât de puțin cunoscute, ne oferă ocazia ideală pentru a reaminti locul de frunte pe care România l-a deținut și-l deține în lumea artelor și a literaturii occidentale. De la Tristan Tzara, fondatorul Dadaismului, la Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco sau Brâncuși, lista intelectualilor și artiștilor români care au adus o contribuție
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
cu Lise Soutzo. Cinstit, foarte harnic, Averescu era de origine modestă... Credea în oameni. Nu avea acel dispreț permanent și suprem al Brătienilor. Pentru a veni în ajutorul poporului, Averescu a inventat acel Minister al Refacerii de tristă memorie. în frunte l-a numit pe Tăzlăuanu - căsătorit cu un neam de-al meu. Ea era o Sturdza. Ca subsecretar de Stat a venit Niki Iliescu-Brânceni despre care ar trebui să tac. Ținând seama de cât îi datorez... Dar n-am încotro
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
finanțeze, fără să știe, primii pași ai revoluției ruse. Iar pentru a finanța Ministerul Refacerii, Guvernul lui Averescu a preluat spuma sărăciei noastre. Astfel, s-a întocmit un fond nu prea important, dar suficient pentru a îmbogăți pe câțiva în frunte cu Tăzlăuanu - Iliescu - Brânceni și - nu sunt sigur - unul, Jenică Athanasiu. Tăzlăuanu avea harul nefast al românului. Cumpăra acțiuni, hârtii care intrau în lichidare. Astfel în câțiva ani a "topit" vreo două sute de milioane (cam un milion de dolari aur
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
Ei nu votează ceva concret, ci o speranță; speranța că se vor întâlni într-o bună zi cu profetul de moment Becali, îi vor spune "cățeluș cu părul creț" și acesta le va lipi câte o sută de euro în frunte. Poporul român e un popor disperat fără motiv. El nu votează promisiuni palpabile, spectrul dintre realitate și imaginar fiind prea larg. El votează propria speranță, dar fără să-și facă probleme dacă această speranță poate deveni realitate. Cu oameni disperați
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
Când e cuprins de furie, omul mai și uită. Titluri în doi peri Redacția Observatorului cultural și-a făcut un obicei din căutarea cu tot dinadinsul a titlurilor belicoase, al căror înțeles ambiguu este contrazis chiar de conținutul articolelor în fruntea cărora sînt puse. Că acest obicei, departe de a fi o virtute, denotă a veleitate amintind de meteahna gazetăriei de scandal este un lucru pe care colegii de la Observatorul cultural trebuie să și-l asume în cunoștință de cauză. Iată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
încă o dată, lupilor să devină paznici la stâna de mioare. În loc să-și vadă de pensii (nemeritate, de altfel), în loc să-și găsească un loc în societate pe măsura pregătirii, ei sar la șuncă și colac, dornici să se pună iarăși în fruntea noastră. Domnilor, calmați-vă, ciorba pe care doriți să ne-o vârâți sub nas e deja plină de viermi, iar mirosul ei pestilențial s-ar putea să facă rău chiar și primadonelor prin vinele cărora curge roșul de partid.
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
cu limba mecanică./ Știa ce spune grecul săracu':/ nu-ți lua turcoaică - îl iei pe dracu',/ nici casă-n Vlahia - ferește Doamne/ că-i cad ferestrele după trei toamne/ că vin cumanii și pecenegii/ și gugumanii și viceregii/ și-n fruntea oștii săltând buricu'/ Haplea al nostru cu polonicu'." (Haplea). Dar aceeași realitate bolnavă, același peisaj terifiant "vomitat" de tabloul social se regăsește pe un obraz general, colectiv, inert-indiferent, pe care poetul nu deslușește mai nimic. Ceea ce nu se schimbă, în
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
alteori, un fel de râs al ei. Ultima varianta, categoric, nu ține de tehnologie, ci de propria noastră structura (în care colcăie, de cele mai multe ori, țuicile ingurgitate, iar din ele, evident, nebunia și nesimțirea ce iese pe obraz și în frunte, ca păduchele, tocmai când ne este lumea mai dragă). Cu alte cuvinte, a fi de râsul lumii ține de gramul de minte, după caz, lipsa, sau, în plus, minte ce-și are rădăcinile în structura genetică, de cele mai multe ori, contextual
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prima cădere din îndumnezeire, cădere ce stă sub semnul întrebării lui Dumnezeu către Cain: ,,unde este fratele tău Abel?”. Cu alte cuvinte, într-un plan mai pământean, unde este aproapele tău, omule? Surprinzător însă, pentru oricine își apleacă mai mult fruntea asupra textului, este faptul ca Dumnezeu nu-l pedepsește imediat pe criminal. El are răbdare și speră că omul va fi om. A doua cădere a noastră vine din nerecunoaștere, din minciună, din lipsă de responsabilitate sub acest ,,Nu stiu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
înregi mentat-iresponsabile: “Recrutarea elevilor se va face/prin grijă organizațiilor de partid/sindicate și a conducerilor de întreprinderi, instituții...” - ieri, pentru a strigă: “Stalin și poporul rus libertate/ne-au adus...”, azi, pentru a slavi Unicul Partid, dimpreună și în frunte cu, neînvins...Cârmaciul sau “traian” (a cărui “gândire transcende Galaxia”... declară țuțerul Traian Ungureanu...: ”are mama trei căței,/ cine-i pupă-n cur pe ei?” - cf. Chirilice, p. 20). ...Și, pentru a liniști spiritele neliniștite ori cârtitoare, vom zice că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]