743 matches
-
medical și filosofic, cu atât mai mult cu cât sub acest aspect Paulescu nu a confundat domeniile. Nici una din publicațiile sale științifice nu conțin elemente antisemite, nici una din lecțiile sale nu prezintă atitudini rasiale (ba dimpotrivă), nici o abordare filosofică nu frustrează vreo minoritate, nici unul din tratatele sale nu conțin aluzii antisemite, nici una din polemicile sale (celebre și inegalabile în domeniul științei) nu cuprind referințe antisemite. Și atunci judecata înțeleptului Cajal, „că trebuie făcută o distincție dară între opera științifică și convingerile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
că trebuie să vă temeți de orice.” (L.A. Seneca) Însă o stare continuă de vigilență sau de suspiciune, admițînd că ar fi posibilă, pe lîngă faptul că se poate transforma cu timpul Într-un sentiment al „fricii de frică”, ne frustrează de posibilitatea de a trăi emoțiile imprevizibile, dar revigorante, ale clipei. * „Televiziunea ne oferă subiecte de reflecție, dar suprimîndu-ne timpul de a reflecta.” (G. Cesborn) Obiecția devine foarte importantă dacă vom considera ca adevărată afirmația lui J.W. Goethe: „A
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
considerat ca normale/firești, Însă pe care din diferite motive a trebuit să le reprimăm. Nu vom putea scăpa, prin urmare, de efectul acestor reprimări decît dacă vom avea puterea de a recunoaște faptul că prin actul de reprimare am frustrat dreptul unor dorințe și trebuințe legitime de a se exprima, de a se Împlini. Însă și reversul acestei situații este la fel de valabil: nu vom putea scăpa de remușcarea faptului că nu am reprimat la timp unele porniri instinctuale, nedemne, decît
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dintre profesori sunt în cea mai mare parte numeric și temporal colegiale, prietenești, deschise. Climatul angajat Este acel climat marcat de comportamentul rigid și autoritarist al managerului. El îi împovărează pe subordonați cu tot felul de activități suplimentare și îi frustrează printr-un control (foarte) strict. Apreciază foarte puțin sau deloc profesionalismul colectivului său. În aceste condiții, se constituie o lume paralelă a profesorilor. Ei întrețin relații deschise, se respectă, se ajută, se susțin și cooperează, ignorându-l (pe cât pot) pe
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un obiect anume, care odată obținut, face ca invidia să se calmeze, resentimentul are o anumită persistență, se insinuează în personalitate, devenind o latură permanentă a caracterului cuiva (idem, p. 130). Când nu putem îndrepta o anumită situație care ne frustrează/ne deranjează și nu ne putem resemna cu ea, rezultatul este, adeseori, resentimentul. Acesta tinde să subevalueze și, prin aceasta, să diminueze lucrul, rezultatele, poziția pe care nu le poate obține (sau nu le poate face), avea sau egala (Scheler
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ca pe un tip particular de răspuns al persoanei la o situație frustrantă, contra-reacția reprezintă, atitudinea, cât și acțiunea care se opune frustrării și încearcă să o anuleze printr-o altă frustrare. Vom explica aceasta în continuare. O persoană este frustrată de o altă persoană dominantă care exercită asupra acesteia o presiune și-i impune interdicții. Persoana dominantă și frustrantă are rol de persoană inductoare. Aceasta persoană are semnificația simbolică de „autoritate” asupra celeilalte, prin acțiune ei represivă. În cazul reacției
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inductor este dinspre persoana dominantă către persoana dominată, sau de la victimizant la victimă. În cazul contra-reacției sensul procesului este invers, de la persoana victimizată către persoana victimizantă, ca un act de revoltă de la indus la inductor. Dacă în prima situație, inductorul frustrează victima, în cea de-a doua situație, victima va fi cea care va frustra inductorul ca o consecință a acțiunii anterioare a acestuia. Prin aceasta contra-reacția vine ca să reechilibreze acțiunea reacției. Din punct de vedere psihopatologic mecanismele reacției, conform teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul contra-reacției sensul procesului este invers, de la persoana victimizată către persoana victimizantă, ca un act de revoltă de la indus la inductor. Dacă în prima situație, inductorul frustrează victima, în cea de-a doua situație, victima va fi cea care va frustra inductorul ca o consecință a acțiunii anterioare a acestuia. Prin aceasta contra-reacția vine ca să reechilibreze acțiunea reacției. Din punct de vedere psihopatologic mecanismele reacției, conform teoriei lui K. Jaspers, mai sus prezentate, sunt net inteligibile în raport cu cauza care le-a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
K. Jaspers, mai sus prezentate, sunt net inteligibile în raport cu cauza care le-a produs sau declanșat. În cazul contra-reacției mecanismele sunt explicabile mai mult din punct de vedere moral decât psihologic, ele apărând ca o „atitudine morala internă” a persoanei frustrate față de consecințele acestor frustrări; o problemă de conștiință. Din acest motiv, explicarea mecanismelor contra-reacțiilor are în primul rând un caracter psihanalitic, legat de înțelegerea simbolică a unei „situații conflictuale”. Din punct de vedere psihanalitic, contra-reacția este o atitudine sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este o atitudine sau mai exact o acțiune de „transfer proiectiv” a propriilor frustrări asupra altei persoane, de regulă din anturajul imediat al bolnavului, sau cu care acesta identifică, din punct de vedere simbolic, persoana sau persoanele care l-au frustrat. În sensul acesta, persoana bolnavului se va situa într-o stare de „echilibru psihologic” între două persoane: persoana primară (persoana frustrantă și dominantă) și persoana secundară (persoana frustrată și dominată) care este în relație simbolica cu prima, așa cum se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schema de mai jos: fig. p. 254 ms. Persoana primară Reacție Persoana bolnavului Contre-reacție Persoana secundară Identificare Acest fapt este posibil întrucât bolnavul va identifica simbolic, în persoana secundară, imaginea persoanei primare, atribuindu-i în mod inconștient acesteia atributele primei. Frustrând persoana secundară, bolnavul va face un act de „anulare simbolică” a frustrărilor sale anterioare pe care i le-a produs persoana primară, întrucât el „vede” în persoana secundară „imaginea și atributele simbolice” ale persoanei primare, cu care o identifică pe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al cauzei pentru care luptă, el se arată a fi lipsit de orice critică, ignorând absolut toate argumentele contrarii. Caracteristicile psihopatologice ale acestui delir sunt următoarele: supraaprecierea propriului Eu, o părere sau convingere absolută în dreptatea proprie, convingerea că este frustrat în drepturile sale, luptă îndârjit împotriva celorlalți, persoane sau instituții, sau chiar împotriva întregii societăți, pentru obținerea „drepturilor” sale, chiar dacă acestea sunt absolut imaginare, proiectarea asupra lumii și a societății considerate „nedrepte și ostile”, a propriilor sale probleme, o luptă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lor persoană. Schimbă situații. Sunt instabile. Nu se pot fixa, nu pot iubi, nu pot simți moral. Sunt persoane infirme moral și afectiv; deși pot fi înzestrate cu inteligență, și-o folosesc în sens malefic, construind intrigi, fabulații mitomaniace, sau frustrându-i pe ceilalți. Ei nu pot fi liniștiți și nici mulțumiți decât dacă cei din jurul lor suferă. Se pot desprinde câteva elemente comune, caracteristice tuturor formelor de suferință psiho-morală, indiferent de aspectul acestora. Ele sunt următoarele: tendința la depresie, neliniște
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
teamă, teroare și ură. Modul de viață dominat de violență este specific personalităților agresive, delincvenți, criminali, persoane sociopate cu conduite antisociale. Spre deosebire de persoanele dependente care se simt frustrate și cer „compensații” societății sau celorlalte persoane, persoanele violente sunt cele care frustrează societatea și pe ceilalți, motiv pentru care societatea instituie măsuri de autoprotecție împotriva acestora. Existența de tip deviant este un model de viață în contradicție cu ordinea morală și cu legile social-juridice care normează viața în societate. Personalitățile violente sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin indivizi cu o personalitate fragilă, imaturi emoțional-afectiv, impresionabili, exaltați, instabili, cu carențe emoționale și educaționale; deasemenea, se manifestă la persoanele care se află în contact permanent, de lungă durată, cu bolnavi psihici, în special cu bolnavi cronici, la indivizii frustrați socio-cultural sau politic, la grupele social-umane în perioade de criză socială cu pierderea sistemului de valori normative, etc. Modelele psihopatologice: individuale și de grup. Psihologia și psihiatria descriu două mari forme de manifestări sufletești: individuale și colective. Primele se referă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inventeze viața cum vor, angajându-se în acțiuni obsedate de fascinația actului, de dorința de a înfăptui ceva care să poarte pecetea subiectivității lor, spre o totală discordanță între intenții și realizare. Personajele din romanele lui J.P.Sartre sunt sistematic frustrate de consecințele actelor lor. Si atunci își vor converti orgoliul egoist al unei libertăți fără fundament într o jalnică lamentație : „ s-ar spune că cineva îmi fură urmările actelor mele ; totul se petrece ca și cum aș putea mereu să o iau
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate În: 1. reacții de persistență a trebuinței. Se produc În mod conștient după orice frustrație și corespund stresului pasiv. 2. reacții de apărare a eului care corespund stresului activ. Ele se impart În trei grupe: a) Răspunsuri extrapunitive - În care
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
un vorbitor convingător și un ascultător eficient se educă și se autoeducă. Întregul spectru al procesului de comunicare (limba, atitudinea, ascultarea activă, feedback-ul) este marcat de tendințe de interpretare greșită a semnelor și simbolurilor. Din această cauză, procesul comunicării frustrează dar și fascinează. De aceea, pentru a nu ne impacienta în diversele situații în care suntem puși în acest proces, redăm din investigațiile făcute de doi cercetători americani, valabile de altfel pe orice meridian al globului, care au înregistrat afirmații
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
încearcă să mi-o ia înainte"; "...pune întrebări de parcă s-ar îndoi de tot ceea ce spun eu"; "...atunci când vorbesc, el își încheie frazele sau mă completează atunci când cuvintele nu-mi vin destul de repede". Pentru a evita un asemenea comportament care frustrează interlocutorii, am elaborat un tabel care ne spune ce trebuie să facem și ce să nu facem pentru a fi un partener de dialog viabil și, implicit, un ascultător eficient în procesul comunicării în care suntem angajați. Să facem Să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și se recomandă persoanelor care se manifestă printr-o grijă exagerată față de cei apropiați. De multe ori acest comportament deteriorează relațiile de familie, cei asupra cărora se îndreaptă această grijă exagerată, o suportă din ce în ce mai greu în timp și se simt frustrați de o viață personală independentă. Tot pentru persoanele care se ocupă mai mult de alții decât de ei înșiși se recomandă esența din flori de cicoare (Cichorum intybus). Cicoarea, aflată în flora spontană, crește din zona de câmpie până în cea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
sunt discriminați din cauza situației financiare, nivelul de trai fiind destul de omogen în aceste comunități, însă au relatat faptul că, din cauza lipsei resurselor materiale și a oportunităților școlare și profesionale, unii copii nu mai doresc să vină la școală, se simt frustrați de lipsa banilor. Această frustrare este accentuată și de situația familiilor din comunitate ai căror membri lucrează în străinătate și care au reușit să își achiziționeze diferite bunuri într-o perioadă scurtă de timp (mașină, casă etc.), ceea ce îi determină
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și copiii și va încerca să-și păstreze slujba. Aceasta este generația de femei care trebuie să-și îngrijească și copiii și părinții. Această persoană va prezenta stări de depresie, anxietate și boli fizice. Unii dintre ei devin atât de frustrați față de cei bolnavi din familie încât recurg la violență și abuz a membrilor familiei. (Boczkowski, J. & Zeichner, A., 1985)99. De exemplu: grupurile de sprijin pentru cei care îngrijesc acasă un pacient cu boala Alzheimer și terapie bazată pe rezolvarea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fac toate aceste lucruri ciudate, când înghițeam saliva. Când înghițeam, trebuia să mă ghemuiesc și să ating pământul. Nu voiam să pierd saliva pentru un moment trebuia să cuprind pământul cu mâna și apoi să închid ochii dacă înghițeam. Eram frustrat pentru că nu puteam să opresc aceste compulsii. De fiecare dată când înghițeam trebuia să fac ceva. Într-o vreme am început să îmi ating umerii cu bărbia. Nu știu de ce. Nu aveam nici un motiv. Eram îngrijorat. Era atât de neplăcut
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să vă bazați pe judecata lor. Companiile care vor prospera În viitor sunt cele neîngrădite de reguli și reglementări ce scot din ecuație nevoile clientului și capacitatea angajatului de a le satisface. 5. Regândiți orice politică sau procedură care Îi frustrează pe cei ce interacționează direct cu clientul. Persoanele responsabile de implementarea unei politici ar trebui să se ocupe și de elaborarea ei. Oferiți-le angajaților „drept de veto” asupra regulilor care le conduc munca. Capcana nr. 31tc "Capcana nr. 31
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
el. În vreme ce a ține bagheta În mână poate fi o experiență deosebită (cui nu-i place să aibă controlul?), cei care conduc trebuie să-și amintească cum este să fii de cealaltă parte. Mulți angajați din ziua de azi sunt frustrați de lipsa de control pe care o resimt la slujbele lor. Angajații care au senzația că trebuie să urmeze tot timpul calea altuia, că nu au posibilitatea de a improviza și de a fi creativi resimt niveluri Înalte de frustrare
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]