1,614 matches
-
abisului, Printre timpuri călătoare. Emin surâde prin vreme, Într-o lume mișcătoare, Parc-ar vrea ca să ne cheme La o viață viitoare. Corpul lui nu stă pe piatră, Când se va fi stins demult, Nimbul vieții peste vatră, L-a fulgerat în cuvânt. Masca lui o să ne cheme Într-un sângerat apus, Când răpus de-atâta vreme, În mister va fi ascuns. duminică, 4 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Emin / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1465, Anul V
EMIN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376679_a_378008]
-
în Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017. ce foc proaspăt e lumina Ta Doamne nu ca mierea de rogojină a furilor acestui timp nu ca cerul lor de-arginți și cenușă trezire din moarte mustrările Tale cum câmpia-nsetată fulgere vestitoare primește de ploaie și rod de voi și alerga nebunește în ochii cuminților Tu singur știi Părinte și-n tăcerea veșmânt de cuvinte aștepți mai înainte acasă pe sărmanul rătăcit călător. Citește mai mult ce foc proaspăte luminaTa Doamnenu
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
avea nouă ani împliniți de curând. Următorul, Alexandru, avea șapte ani și era precedat îndeaproape de George care urma să împlinească cinci în vară. Sofia, mica bijuterie vie ce venise pe lume să întregească tabloul minunat al familiei Mareș, căzuse fulgerată de o pneumonie necruțătoare iar speranțele de supraviețuire fuseseră spulberate de medicii, care făcuseră imposibilul pentru a o salva. După o săptămână de terapie intensivă spitalul renunțase la lupta pentru viață, pronunțând cinic sentința definitivă: - Ne pare nespus de rău
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
AJUNS Autor: Irina Bbota Publicat în: Ediția nr. 1877 din 20 februarie 2016 Toate Articolele Autorului În clipa-n care ai decis de la mine să pleci și să iei toate amintirile și lucrurile cu tine, m-au trecut în inimă fulgeri de frisoane reci, lăsând în sufletu-mi prăpăd, și-un gol în mine. Refuz să cred că suntem doar ca două frunze cărora le-a venit vremea despărțirii de pe ram, doar mă uit în gol amintindu-mi de-ale tale
IUBIREA MEA NU ȚI-E DE-AJUNS de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372810_a_374139]
-
primordiale în care încep și pe rând se curmă trăiri reale. Nu-ți pasă nici când și nici cum sau unde. Vrei să arzi intens în miezul lui este vise în extaz, pasiuni profunde, dorinți tempeste. Într-un cosmos dens fulgeri curcubeie și pulsezi dedus ordine-n contraste, plămădind avid doar dintr-o scânteie roiuri de astre. Gândul tău secant taie spații-n care galaxii foșnesc în eternul haos de la început spre continuare fără repaos. Simți că ești în tot o
AFLUX NU PREGETA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373088_a_374417]
-
sub soare, Atât de simplu, cât mai sugestiv. Am dat lumii tinere ramuri, Aprinzând alte vieți, noi torțe, Mergând sub ale iubirii flamuri, Emanând alte puternice forțe. Moartea nu-mi sălășluiește în piept. Tot ce împiedică viața, eu sparg, Îmi fulgeră furtuni permanent, Port doar steagul vieții pe catarg. Referință Bibliografică: STEAG PE CATARGUL VIEȚII / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1611, Anul V, 30 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
STEAG PE CATARGUL VIEŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373205_a_374534]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > OBLOANELE SUNT TRASE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1910 din 24 martie 2016 Toate Articolele Autorului Goneam pe cai sălbatici, cu frâiele în mâini, ne fulgerau prin sânge nori negri de furtună și în altar de patimi îngenuncheam păgâni ca să îți pun pe frunte a dragostie cunună, când au cântat haiducii la crâșma dintre sâni, din harfele iubirii rupând ultima strună ce a speriat de moarte
OBLOANELE SUNT TRASE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373299_a_374628]
-
mereu atenția, mirajul horei pârjolea fetele și flăcăii, ca lampa pe fluturi. Farmecul horei era acel fior care-i cuprindea pe toți cei care jucau, atunci când se prindeau în ea, ținându-se strâns de degete. Acolo, în vârful degetelor îi fulgera pe tineri. Când fetele și flăcăii erau electrizați de acel fulger, jucau așa de ușor, plutind legănați, ca spicele-n bătaia vântului, purtați de ritmul melodiei. Priveai cum joacă și ți se păreau foarte simpli pașii lor. Nici ei n-
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
mic dragon. Oare ce era? Să fie atât de amețit de la căzătură? Inu închise ochii, se lungi pe iarba înaltă, și după câteva clipe de respirații bine puse la punct, îi deschise... chiar la distanță de câțiva centimetri, Sharp îl fulgera cu privirea. - Se pare că ești un muritor care nu se sperie așa de usor! se auzi vocea acestuia. - Măi să fie, mai și vorbești?! - Inu, cu șarpele încolătăcit de mână, se ridică în pirostrii. Începu să îl privească intens
ÎNTÂLNIREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379721_a_381050]
-
lungindu-se un pic în cădere. Totul se petrecu extrem de repede. Când îl zăriră pe nelegiuit reînălțat, ca la o comandă neauzită, dar cu efect percutată, din mai multe piepturi răsună la unison imperativul La coadă! La coadă! Băgărețul îi fulgeră cu ochi mijiți a indignare, părând chiar să fi rostit ceva, dar zarva îi acoperise mesajul! Nemaizăbovind o clipită, deschise portiera mașinuței și plecă în trombă, lăsând șirul indian să-și savureze triumful repurtat. Energizate de biruință, spiritele își reveniră
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
Își juca ultima carte! Din depărtare se apropiau alte lumini de mașină, iar ea le văzuse și hotărâse. Așteptă surâzând sinistru sosirea bolidului și când socoti că e suficient de aproape, lovi cu sete în capul tânărului ce se prăbuși fulgerat în șanțul adânc de ciment ce încadra șoseaua, de o parte și de alta, apoi se năpusti cu un gest sinucigaș în fața mașinii, așteptând moartea izbăvitoare cu ochii închiși, întorcându-i spatele. Strigăte îngrozite, furioase, frustrate, scrâșnet cumplit de roți
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
incertă.False note, păsări cântă,Mierle ies de prin zăvoi... XXI. IUBIREA, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 389 din 24 ianuarie 2012. Cupidon - un amoraș frumușel și drăgălaș, pus pe șotii și pe șagă alege perechea dragă. Amor fulgeră, săgeata voluptății îi dă gata, și iubirea se strecoră ca veninu-n inimioară. Iubirea - gingașă floare o primim și o dăruim cu ardoare, cât trăim, celor pe care-i iubim. Iubirea-i atemporală - auroră boreală ce viața-nfrumusețează și o binecuvantează
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
scăldate-n raze de soare. Iubirea este furtună, vifor sau văpaie, este jarul ce mocnește, nu-i un foc de paie. Citește mai mult Cupidon - un amoraș frumușel și drăgălaș,pus pe șotii și pe șagă alege perechea dragă.Amor fulgeră, săgeata voluptății îi dă gata,și iubirea se strecoră ca veninu-n inimioară. Iubirea - gingașă floare o primim și o dăruimcu ardoare, cât trăim, celor pe care-i iubim.Iubirea-i atemporală - auroră borealăce viața-nfrumusețează și o binecuvantează.Iubirea-i
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
ca o să mor nu vreau să mi te scot din minte. Să nu uiți că dragostea mea ce ai simțit-o, pentru tine a fost și este-un talisman, ce-l port în inima la mine. Iubirea ce ne-a fulgerat, a dat cu biciu-n sentimente le-a activat și-acum trăiesc, cele mai dragi și dulci momente. Nicicând să nu pui la-ndoiala că dragostea mi-e trecătoare ce iubesc eu, ramane-asa, pe veci, mereu nemuritoare. Referință Bibliografica: Nicicând
NICICAND, NICICUM de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375803_a_377132]
-
Acasa > Poezie > Imagini > FURTUNA UNEI NOPȚI DE VARĂ (ANCESTRAL) Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2039 din 31 iulie 2016 Toate Articolele Autorului E seară și vântul începe să bată Nori negri adunând peste sat; În zare fulgere cerul străbat Și ecouri de tunet câteodată Văzduhul răzbat. Sătenii cu coasa în spate aleargă, Spre case se-îndreaptă cu toții. Iar carele în scrâșnetul roții Pe drum de lut parc-ar vrea ca să spargă Liniștea nopții. Dar iată că ploaia
FURTUNA UNEI NOPŢI DE VARĂ (ANCESTRAL) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379183_a_380512]
-
zei, privind dintr-un Înalt imaginar, cu aroganță și infatuare. Personal, înclin să cred în cea de a doua alternativă, căci într-o poezie, dar și în multe altele, Timpul, „zeu al tăcerilor”, e asemuit cu o fiară care „o fulgeră cu privirea”, îi „adulmecă flămând trupul”, căutând s-o ajungă din urmă. Conștientă de atotputernicia acestui „zeu tăcut”, poeta adoptă o atitudine normală, căci, indiferent de particularitățile noastre individuale, suntem plămădiți la fel, fiecare dintre noi trecând prin etapele vieții
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
Vorbele-i dulci și le chibzuiește... Ah, tunet în cer! O, lume nebună! 26 mai 2016, Constantă Sursa Foto: #Edvar #Munch #poezie #literatura #poezii #ArsMuriendi Ah, tunet în cer și-n inima ruptă,Ploaia pe ochii ce mi-i oblojesc,Fulgere stau pe liniștea suptăDe tot ce nu am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea,Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă,Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea!Ah, muzica nouă, de împrumut
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
Acasa > Stihuri > Semne > IIA ROMÂNEASCĂ Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1271 din 24 iunie 2014 Toate Articolele Autorului 24 IUNIE 2014, de sânziene Spumoasa pânză a iilor Fulgeră numai frumusețe Modelele își au farmecul lor Prin gingășie și prin tandrețe. E o tradiție nestinsă Amplifică farmecul femeii Și fiece culoare-i prinsă Cu toată lumina ideii. Ne este din străbuni rămasă Deci ne oferă identitate, E un veșmânt
IIA ROMÂNEASCĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374247_a_375576]
-
nu știu”, „Zăpezile îmi cer să te învăț dragostea”), cât și în structuri simultane, ce prezintă alternativ trăiri lirice diferite („Binecuvânt Alfabetul Tăcerii”, „În pridvorul oglinzii Tăcerea toarce lână”, „Țiuie Tăcerea și mă doare”, „Xantipa, desferecă-mi Tăcerea”, „Tună și fulgeră în inima Tăcerii”). O geometrie perfectă domină restul capitolelor, structurate și ele, în câte 12 poeme fiecare, reprezentând secvențe importante în textura întregului. Ca o primă remarcă, arhitectura rotundului este evidentă la toate nivelurile: carte, capitole, poeme. Locul inițial „aici
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
și umilinței din momentele în care pentru a supraviețui este nevoit să cerșească și să înșele, este descrisă cu atâta acuratețe încât te transpui acolo la poarta Căminului ținându-l de vorbă pe administratorul acestuia, acel Felecan care tuna și fulgera și care, la fiecare a patra vorbă repeta „lasă-mă-n fras”, pe treptele cantinelor rugându-te ca cei cu cartele să lase în urma lor cât mai multe resturi sau în „oficiana lui Felecan” printre mături și cârpe murdare, șezând
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardă Visând printre suspine la glia lui să zboare. Te rog pe Tine, Doamne, ridică a mea povară Să pot lupta cu haite ce-atacă mișelește, Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară, Căci se aude-n ceruri cum țarina jelește. Iar pruncii noștri cresc printre dureri și spini Departe de iubire și brațul cald de mamă, Robiți vor fi de oameni nemilostivi, haini Și vom
UNEŞTE-NE SUB TRICOLOR ŞI CRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378721_a_380050]
-
ne arde și ne doare, Balsam de pus pe-a inimilor rană. Eu sunt convins c-am renăscut din tine, Mai zămislit din cântec și visare Iar dragostea ne-nalță către soare, În simfonii de râsuri cristaline. Simt, uneori, cum fulgeră prin noi Fiori de viață, descărcând lumină, Pe care îi sorbim din cupa plină, Sperând să ne îmbete pe-amândoi. Referință Bibliografică: SIMBIOZA / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1890, Anul VI, 04 martie 2016. Drepturi de Autor
SIMBIOZA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377721_a_379050]
-
ciupească. Luând un prosop, l-am prins de cap și picioare reușind să-i desfac firul de nailon. Fiind foarte aproape de mine, îi admiram penele, de un alb strălucitor, cu rezonanțe de gri pe vârful aripilor. Ochii lui verzi mă fulgerau cu furie și ură, în timp ce asaltul stolului de pescăruși furioși devenise foarte periculos pentru mine. Reușind să desprind nailonul, i-am dat drumul să zboare. Atunci, întreg stolul l-a înconjurat și s-au depărtat gălăgioși spre mal. Semnalele colegilor
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
amintesc de sărăcie. Între tapajul luxului, exotismul pieței și mizerie, ambianța devine incertă... Și mirosurile s-au schimbat. O omniprezentă lipsă de curățenie a înlocuit la fel de omniprezentul iz de DDT, care împresura construcțiile și clădirile oficiale. Obișnuiții ordinii tună și fulgeră împotriva unor dezordini de neînțeles, al căror sens le scapă. Unde va duce această nouă vociferare? Nostalgicii ordinii nu sînt obligatoriu nostalgicii ordinii anterioare. Ei navighează la întîmplare, fără speranță, într-o lume care îi depășește. Trecutul apropiat, iarna românească
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
participarea directă a tuturor categoriilor de muncitori, fără deosebire de naționalitate, la administrarea economiei, a vieții sociale, a societății în ansamblul ei". Intelectualii sînt suspectați, iar Occidentul atacat. În august 1978, la ședința aparatului central de partid, Ceaușescu tună și fulgeră: "O serie întreagă de medii reacționare au tendința de a reînvia unele teorii de mult depășite cu privire la locul artelor și culturii în viața socială, negînd responsabilitatea acestora în fața societății și susținînd că acestea se situează deasupra societății. [...] Această poziție exprimă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]