1,653 matches
-
luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sînt bune de fulgerătură. Cînd fulgeră, se face cruce, ca dracul să fugă de lîngă noi, și nu trăs nește decît acolo unde se ascunde. Cînd fulgeră, să nu stai în ușa casei. Procopiile [Sf. Procopie, 8 iulie] se țin de săteni ca să nu fie loviți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sînt bune de fulgerătură. Cînd fulgeră, se face cruce, ca dracul să fugă de lîngă noi, și nu trăs nește decît acolo unde se ascunde. Cînd fulgeră, să nu stai în ușa casei. Procopiile [Sf. Procopie, 8 iulie] se țin de săteni ca să nu fie loviți de fulger. Fulgerul, șarpele din nori, îl alungi cu nuiaua de alun. (Gh.F.C.) Fum Cînd fumul din sobă năvălește uneori în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nucul cît gîtul lui de gros moare. Se crede că dacă se pune o piatră sub nuca pusă de sămânță nucul apoi va rodi curînd. Nucă Cînd visezi noaptea că mănînci nuci, ziua te vei certa cu cineva. Dacă va fulgera în ziua de Sf. Petru și Pavel, nucile nu vor lega și vor rămînea tot cu muci. Cojile de nucă nu se aruncă în foc, că la anu’ se fulgeră nucile. Fulgerînd în ziua de Sf. Gheorghe ori Sf. Ilie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînci nuci, ziua te vei certa cu cineva. Dacă va fulgera în ziua de Sf. Petru și Pavel, nucile nu vor lega și vor rămînea tot cu muci. Cojile de nucă nu se aruncă în foc, că la anu’ se fulgeră nucile. Fulgerînd în ziua de Sf. Gheorghe ori Sf. Ilie, ies nucile fulgerate*. Nuia Cu o nuia dacă vei scoate o broască din gură de șerpe, cu nuiaua aceea dacă vei face semn cătră nori să se despărțească, se despărțesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua te vei certa cu cineva. Dacă va fulgera în ziua de Sf. Petru și Pavel, nucile nu vor lega și vor rămînea tot cu muci. Cojile de nucă nu se aruncă în foc, că la anu’ se fulgeră nucile. Fulgerînd în ziua de Sf. Gheorghe ori Sf. Ilie, ies nucile fulgerate*. Nuia Cu o nuia dacă vei scoate o broască din gură de șerpe, cu nuiaua aceea dacă vei face semn cătră nori să se despărțească, se despărțesc. Nuntă Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e luat drept martor cînd dai de pomană unui țigan: dai pomana și lovești pămîntul cu piciorul. Țiganul îți ia mirul și botezul și le aruncă în iad. Dacă iei martor pămîntul, nu mai ai de ce te teme. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră pentru prima dată într-un an, fetele iau pămînt cu ochii închiși și îl pun în apa cu care își spală părul, ca să le crească. (Gh.F.C.) Apa Sîmbetei ocolește de trei ori pămîntul și ajunge în iad cu sufletele păcătoșilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îți alegi una și se întîmplă că în acea zi e vreme bună e semn că peste an ai să trăiești bine, în ușor. Trăsnet Să nu șezi în prag și să nu lași cînii să stea în prispă cînd fulgeră, că trăsnește. Trăsnet are forma unor limbi de foc. Se povestește astfel: trăsnetul a intrat printr-un părete în odaie și nu l-a găsit; a trecut prin alta; pînă ce l-a găsit vîrît sub pat, unde l-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
merge Sf. Ilie la plimbare cu trăsura lui cea mare. Roatele au zimți pe ele și, mergînd, sparg cerul, lăsînd să curgă apa. Cînd tună toamna, Sf. Ilie se întoarce cu carele de popușoi acasă. Cînd Sf. Ilie trăsnește și fulgeră pe cer, lumea se închină, se aprinde tămîie și lumînări de la Paști în casă, ca să piară Satana dimprejur, căci trăsnetul cade asupra lui; atunci se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Tunetul de primăvară, pe cînd este încă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Tunetul de primăvară, pe cînd este încă omăt, se ține de semn că vara va fi grindină multă. Primăvara unde va tuna întîi, acolo va și ploua întîi. Cînd tună și fulgeră, să nu ții mîță și cîne în casă, că se ascunde Necuratul în ele și poți fi și trăsnit. Cînd fulgeră și trăsnește, să aprinzi lumînarea de la Paști, că ești ferit de trăsnet. Cînd auzi primăvara tunînd întîia oară, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că vara va fi grindină multă. Primăvara unde va tuna întîi, acolo va și ploua întîi. Cînd tună și fulgeră, să nu ții mîță și cîne în casă, că se ascunde Necuratul în ele și poți fi și trăsnit. Cînd fulgeră și trăsnește, să aprinzi lumînarea de la Paști, că ești ferit de trăsnet. Cînd auzi primăvara tunînd întîia oară, să dai în cap de trei ori cu un fluier ori cu o piatră și să zici: „Tunul ca ciurul, capul ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zburdă vitele și boloncăiesc cînd se mînă la apă sau cînd se întorc e semn că va fi o furtună mare. Cînd visezi șerpe, are să fie vînt. Dacă mîțele sar și se joacă prin casă e semn a furtună. Cînd fulgeră fălăind*, are să fie vînt și ploaie mare. Cînd se roșesc nourii la apusul soarelui e a vînt. Cînd vitele mugesc și se uită în sus e semn de cumpănă* mare. Dacă dimineața, în perdea*, oile se bat cap în cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vuiește codrul tare. Cînd mîțele se aleargă prin casă și se joacă. Vîntul tare de răsărit aduce zloată. Fulgerile din timpul iernii sînt semne de zăpadă apropiată, de vînt sau de viscol. Semne de secetă Toamna de va tuna și fulgera e semn că primăvara va fi secetoasă. Dacă răsare soarele cu urechi. Dacă vara se fac vîrtejuri de aer. Cînd plouă în Vinerea Mare. Cînd luna se arată roșie împrejur. Cînd sînt mulți gîndaci. Semne de vreme bună Dacă cîntă grierușii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă și se fac bulbuci, va ploua mai mult. Dacă începe lunea a ploua, plouă o săptămînă; dacă începe joia, ține două săptămîni. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă și se fac bulbuci, va ploua mai mult. Dacă începe lunea a ploua, plouă o săptămînă; dacă începe joia, ține două săptămîni. Dacă a fost toată ziua înnourat și a plouat, iară sara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-și strică ursul bîrlogul său în ziua de întîmpinarea Domnului, cu toate că afară e frig, primăvara este aproape dacă iese el în acea zi afară; însă dacă intră din nou în bîrlog, cu toate că afară este frumos, va fi încă iarnă. Cînd fulgeră și tună mult în luna iunie, atunci vara are să fie nouroasă. Cînd primăvara vor înflori porumbeii vrăjmaș e semn că anul acela are să fie zlotos. Dacă înfloresc trandafirii pe la Sf. Maria [Nașterea Maicii Domnului, 8 septembrie], toamna va fi lungă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în care se depun bani la biserică dohot - păcură dovlete - dovleac drăcoaie - femeie păcătoasă; drăcoaică dubi (a) - a tăbăci, a argăsi dumica (a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi (a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și face nevoile filigean - ceșcuță fără toartă foc viu - bubă dureroasă foloștină - fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu sunt autorii creației lumii. În concluzie, „conștiința, ca și Universul sunt produsul dorinței procreatoare (kăma). Se recunoaște aici unul dintre germenii filosofiei Săṃkhya-Yoga și ai budismului”; d) creația prin despărțirea Cerului de Pământ. „actul demiurgic al lui indra care fulgeră și-l rupe în bucăți pe Dragonul primordial slujește drept model unor acțiuni atât de deosebite cum sunt zidirea unei case, ori un duel oratoric.” Plecând de la aceste scenarii cosmogonice vechi hinduse, putem înțelege mult mai bine soteriologia și ritualurile
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și nopți când/ nu vorbeam despre trenuri/ firește că tăceam/ neavând subiect de conversație/ [...] / dar în zadar/ ai plecat, aveai un temperament vulcanic/ apoi te-am văzut tot mai rar/ desigur, erai mecanic/ și eu biată acar!” Trenurile nopții au fulgerat). Intenția primă poate fi moralistă (demascarea imposturii ori a ridicolului poetic), dar, în ansamblu, versurile au un aer carnavalesc, de comedie spumoasă a limbajului poetic provincial. Parodiile lui P. nu doar descoperă carențe, ele sesizează latențele comice ale unor structuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
într-o frumoasă casă de vacanță, într-o vară „ciudată”. însă nu vara e ciudată, ci ... valsul norilor care zbuciumă existențialul unor ființe sensibile, „dualitatea” caracterelor acestora. Vocea lui Pierre se aude cu intermitență, sentențios, în ființa lui Alek: „o fulgera imaginea lui Pierre care îi spusese odată...” sau „vși aduse aminte de ce i spusese Pierre..” Apariția unui văr din Grecia redeșteaptă în sufletul Alexandrei emoții erotice contradictorii. E atrasă de imaginea interesantă a tânărului arhitect, dar în același timp suferă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cu el în Grecia, instinctual, Alek nu oferă un răspuns tranșant, negativ, protector, mai ales față de Mihai, soțul fidel și atât de gentil. Ea reacționează în prisma unui precept care i fusese inoculat pentru totdeauna de prima ei iubire: „O fulgera imaginea lui Pierre care îi spusese odată că într-o situație dezagreabilă să nu încerce să Oămurească ce este de făcut, ci să aștepte să se clarifice singură încurcătura”. Ca un bun psiholog, scriitoarea studiază stările contradictorii ale protagonistei, un
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
moderne spre arhetipuri și practicând stilizarea în frescă. Ia naștere o pictură narativă cu rădăcini în basme, legende și balade, în magic. Nu s-ar putea spune că Drumul spre stele, lansat odată cu Joc secund de Ion Barbu, cu Stânci fulgerate de Al.A. Philippide, ar fi o replică la orizonturile din Lângă pământ. Deși include câteva piese excelente, volumul nu aduce sunete noi, iar o Rugăciune, de fapt un mic psalm introductiv, nu relevă tendințe verticalizante, învăpăieri argheziene, nici mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
oferită de ele mi s-a părut puțin cam idilică. I-am recitit atunci opera poetică, i-am descoperit publicistica, în care îl înlâlnim ca om deplin al culturii române, interesat total de cel ce, în scurta lui viață, a fulgerat o lumină nepieritoare în constelația spiritualității noastre. Tot întrebân du-mă cum arăta Poetul, am ajuns, astfel, să imaginez eu însumi un Chip al lui. Iar cum rezultatul acelei strădanii nu m a mulțumit, am reluat gândul și travaliul, ajungînd
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
pare să fie compromisă. Arșiță toropitoare. Ora 11½ Stolojan, apoi scris. După-amiaza audiențe de la 1½ la 4½. Kretzulescu la mine, va prezenta în curând la Petersburg scrisoarea de rechemare. Candiano, care se va reîntoarce la mine. Seara scris. Aer apăsător, fulgeră, însă curând se face iarăși senin. Aepli din St. Gallen aici, pentru a negocia convenția comercială elvețiană. Franța este de asemenea pregătită să semneze cu noi. Ungurii sunt foarte inflamați împotriva noastră. Marți, 1 iunie/20 mai Enorm de cald
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
avut ca efect realizarea restructurării guvernamentale în varianta dorită de democrați, Traian Băsescu a apelat la arma constituțională a participării la ședința Guvernului. Din nou însă fără succes. În fapt, la ședința Guvernului din 5 iulie, unde a tunat și fulgerat împotriva refuzului liberalilor de a admite restructurarea guvernului și descentralizarea administrativă și fiscală, președintele a obținut doar deblocarea proiectului legii ANI187. O victorie totuși semnificativă în contextul în care războiul dintre Palate intrase deja într-o nouă etapă. Căci, după ce
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]