745 matches
-
de afirmații ridicole și fanteziste. Ideile de bază i-au fost: 1. Europa are de pierdut și riscă foarte mult (!?!) dacă nu acceptă România în rândurile ei; 2. În loc să-l critice pe Ion Iliescu, cel care a avut năstrușnica idee - funesta renumelui României - de a chema minerii, precum și fărădelegile săvârșite de aceștia (ceea ce a fost aspru criticat în Consiliul Europei și România a pierdut statutul de observator), Nastase a criticat... Europa; 3. Încearcă să provoace din partea poporului român o reacție ostilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
puritană, cum sunt atâtea prin țările protestante, practicând și propovăduind tot ce poate fi mai trist pe lume: abstinența de la orice băutură și, mai știi?, chiar abstinența sexuală, de vreme ce membrii acestei asociații - cu indivizi, desigur, alterați sufletește și, de aceea, funestă genului omenesc și denumită, nu știu de ce și pentru ce, Bunii Templieri - Își ziceau unii altora „frate“ și „soră“. Dar, În sfârșit, cu riscul de a fi exco mu nicați din această asociație ca niște incestuoși, Emanoil și Eufimia s
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din aceste poezii ar fi de reamin tit, Între altele, fiindcă ne descoperă, iarăși, pomenitul tempera ment robust și sanguin al poetului, care, sub aripa exclusivă a poeziei, și-a putut lua aci Îngăduințele sale firești, altfel stin gherite de funestele lui ortodoxii. Farmecul nedeslușit al lui Emanoil Bucuța, atât al omului, cât și al scrisului său, te Întâmpina, dulce-acrișor sau aspru-amar, În orișice Împrejurare care te apropia cumva de el, ca pentru o cunoștință greu aflată, ca pentru o desco
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Don Florentino de León Don Pedro d’Aragón et Don Valentino de Navarre décidons la libération de notre ancienne province ibérique de Portugal, menacée d’être corrompue par l’hérésie à la suite des menées de l’ancien ministre de funeste mémoire Don Carlos de Beïre, des faiblesses de l’ex-roi Don Miguel de Bragance, et des débauches de son favori Don Juan ex-comte d’Aveiro. Dorénavant le Portugal, erigé en vice-royaume de l’Espagne, recevra les lois des Rois très
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
sale. Enervarea se acumulează, spo rește, crește, până când - se revarsă, provocând catastrofa și totodată liniștea... Viața a căpătat din nou un sens: acela de a te repune pe picioare, de a-ți reclădi iluzoriul echilibru și de a înlătura consecințele funeste ale catastrofei. Cu aviditate cauți în jurul tău resurse noi care să te ajute și, în primul rând, cartea - remediu accesibil și la îndemâna oricui. Treptat, treptat îți ordonezi viața, reconstitui logica și schematismul care îi sunt necesare, le potrivești cum e
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
voracității pământului sătesc cu înfloritorul său panoptic al soiurilor de moarte. Eram obișnuită să văd moartea în plină viață cotidiană. și pentru că mă gândeam la ea, moartea mă tot căutase încă mai înainte s-o facă Statul cu amenințările lui funeste. Mă căuta acolo unde sfârșea pământul învelit al orașului. Pândea la hotarele orașului, care erau poate și hotarele copilăriei mele: pe tejghelele de beton ale pieței de zarzavaturi, acolo unde niște muntence bătrâne vindeau piersici amărui cu perișorul cenușiu, cât
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
care nu luau parte la aceste discuții, decât rar... Eu singur țineam piept tuturor, convins de sinceritatea strigătului de inocență care străbătuse lumea, uimit de unele argumente cu care eram combătut. Și cu ocazia aceasta, am învățat să văd ce funeste sunt pasiunile care împing pe oameni în contra oamenilor, și ce ușor pot tulbura inteligențele cele mai clare inimile cele mai generoase. * În Mai 1889, în urma unei întruniri naționaliste s-au produs la Iași tulburări destul de grave. Tulburările acestea au avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
l-a Împins să se uite mai atent la imaginea sa din apă. Chiar egoismul cel mai tenace nu poate Înainta prin vid și cu atît mai puțin un Însetat de absolutul din sine. Privirea sa emite parcă o radiație funestă care Îl ucide treptat, fibră cu fibră, chipul său din fîntînă devenind conturul propriului său mormînt, rana prin care i se va scurge sîngele. E ucigaș și victimă totodată, iar ucigașul nu-și mai desprinde ochii de fața victimei și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
-și dispute frumusețea cu Atena, uitînd că zeii sînt În această privință la fel de vanitoși ca oamenii. Zeița s-a iritat atît de tare, Încît a schimbat În șerpi buclele părului glorios al Meduzei și le-a dat ochilor ei proprietatea funestă de a preface În piatră tot ce priveau. Ceea ce era un blestem mai mare pentru Meduza decît pentru victimele ei. Nu vreau să-mi ascund că undeva, Într-o cută intimă, cînd am sosit aici, mi-a surîs, Împotriva bolii
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ceea ce spune Aristotel în această materie (ca și în aproape toate materiile). De la început face o afirmație extraordinară, care dacă nu e înțeleasă în spiritul civic, etic și rațional al filozofiei grecești și clasice, riscă să ducă la cele mai funeste consecințe. Anume : legiuitorul înțelept pune mai mare preț pe prietenie decât pe dreptate. Dacă ne gândim la importanța pe care o dă filozofia greacă legiuirii, adică ordinei și cetății, înțelegem că prietenia e prin excelență tema primordială a filozofiei (ceea ce
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
neputând, firește, să-l dorească pierdut, dar pe de altă parte nici câștigat, singur într-o curte regală izolată, fără agrementele presupuse de profani, cu viața privată supravegheată din umbră și înconjurată de iscoade, văzând dezastrul către care o alianță funestă și detestată împingea țara și încercând cu puținii săi sfetnici de taină să găsească o cale de a o scoate din această fatalitate, apoi decizia sa temerară, curajul său disperat, necontând decât pe fidelitatea netestată dar imediat confirmată prin fapte
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
târziu, după afirmarea mondială a lui Eliade, ținând seamă și de mutațiile pe care vârsta și vremurile le aduc în relațiile dintre oameni și în opiniile lor, se va fi schimbat ceva în atitudinea lui Ralea. Din 1941, în urma unei funeste întâmplări, care a provocat o ruptură ireparabilă între Ralea și familia mea, nu l am mai văzut decât o singură dată, de la distanță, în foaierul unui teatru. Eu însă am continuat să mă refer la amândoi ca la un binom
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și nu de aceea strictă, legată de structura tragicului ca atare, care e câteodată o formă din care nu se poate ieși. Dacă definim tragicul prin existența unui obstacol pe care, în mod obligatoriu, îl transgresezi, cu consecințe inevitabil fatale, funeste, acesta ar fi ca o lege care te ucide, dar trebuie neapărat s-o transgresezi. Dacă dăm tragicului o accepție mai largă și mai sugestivă, deci nu mai suntem în accepția propriu-zisă a tragicului, aicea evident că această corelație posibilă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
-l duc dualismul și consecința lui, „căderea” în dialectică (în Doctrina Substanței „dialectica” e un viciu speculativ, în opunere cu „gândirea concretă”). Spuneam la început că Doctrina Substanței e un antidot la lenea minții. Lenea minții e cu atât mai funestă cu cât se află la niveluri mai înalte și cu cât acestea îi conferă mai mult prestigiu și autoritate. Pentru Camil Petrescu, sistemele filozofice, luate ca atare, fără examen, precum și apodicticitatea cu aplicație universală a postulatelor lor, nu sunt altceva
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pune la cale uciderea lui Dumnezeu. A început marele măcel al păsărilor. Omenirea a detectat inamicul invizibil, granula din trupul păsării, virusul care are o denumire de litere și cifre. Așa începe urgia. Sensurile venirii și plecării păsărilor au devenit funeste, planurile lumii par a se inversa, dar zburătoarele nu aud decât imperiosul destin al vieții. Aici, jos, pe pământ, se organizează o tragedie unică în istoria vieții, dar ele alunecă implacabile să-și îndeplinească destinul. Niciodată, ca acum, păsările și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o inteligență mediocră. Încredințându-i acestuia uriașa răspundere a postului de secretar-general al Mișcării Legionare în acele împrejurări deosebit de grele - când se trecuse aproape fără tranziție din închisori pe băncile ministeriale - Horia Sima a comis o greșeală politică, cu consecințe funeste asupra Mișcării și cu repercusiuni de aceeași natură asupra acțiunii de guvernare. Într-adevăr, prefecții desemnați de organizație au corespuns, în majoritatea cazurilor, rolului lor (printre puținele excepții, cea mai regretabilă a fost aceea de la Neamț, unde fusese numită o
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Aduc pe lume căderea din Paradis. Nu sunt doar vinovate, ci sunt întruchiparea Vinei: Eva, cea stricătoare de poruncă. Pandora, cea care a răspândit relele în lume. Sau, cum se spunea în buna tradiție medievală, femeile sunt: „Rău magnific, plăcere funestă, veninoasă și înșelătoare... a dus pe lume păcatul, nenorocirea și moartea”, căci „bărbatul a căutat un vinovat pe care să-l tragă la răspundere pentru suferința și eșecul umanității și a dat peste femeie.” Femeile, „se știe”, sunt „poarta diavolului
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nici Kanaverul p-ale lui tapete N-a produs vrodată frumusețea lor. N. NICOLEANU Ardeleanului Neagoe Tomoșoiu, travestit sub numele N. Nicoleanu (1835-1871), i s-a dat o importanță nemeritată. Lira sa e sarcastică și pesimistă. Născut într-o zi "funeste", "fatale", poetul era hotărât totuși a combate. Misogin amar, grobian chiar, simțind "divina trebuință d-a iubi", el nu găsea tonul just de a cânta pe "cea mai dulce, mai frumoasă și mai scumpă din femei", și compoziția cea mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
duc un trai contra naturii, prin faptul că săvârșesc actul sexual dimineața, consecințele vătămătoare ale felului lor de viață nu se transmit În mod imediat asupra fructului, deoarece În timpul nopții corpul a Înlăturat parțial răul. Să cugetăm numai la consecințele funeste ale alcoolului. Un copil conceput În timpul beției va avea Întotdeauna spiritul leneș, sau chiar se va idioți, Celelalte acțiuni contra naturii nu au o influență tot atât de vătămătoare, totuși Însă aduc un anumit rău. Repet, așadar, că puterea de viață se
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
Chatterton a plecat de la Bristol spre Londra în aprilie 1770, se pare că deja se hotărîse: avea să se sinucidă în duminica de Paște, pe 15 aprilie 1770, așa cum a explicat limpede într-unul dintre cele mai ciudate și mai funeste texte lăsate de el (totuși, tonul se poate să fi fost unul ironic sau batjocoritor sau jucăuș). "Testamentul" lui Chatterton merită să fie citat aici pe larg (în traducerea noastră): Toate acestea scrise între orele 11 și 2, sîmbăta, în
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Jilava nu s-a stins. Ea arde pururea luminând văzduhul cerului românesc cu jarul oaselor Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, ștrangulate după ritul talmudic, apoi un glonte în tâmple și coborâte în adânc, peste care se toarnă multe damingene de vitriol - funestă ceremonie și acoperite cu vagoane de beton din ordinul unei clici trădătoare - guvernanții de atunci în frunte cu nefericitul Miron Cristea, Patriarh al Bisericii noastre și Prim Ministru, patronați de un criminal purtător de coroană, Carol al IIlea, hain și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
au cunoscut, au împărtășit suferințele detenției la comuniști cu soția și cumnata domnului Coposu. (Sebastian Mocanu) Comportamentului nostru leal i se răspunde cu o ură feroce, capabilă de cele mai mari infamii și nelegiuiri. Acei care practică și azi aceste funeste maniere și manevre fug de adevăr și ascund propriile lor fapte dezolante, asemenea foștilor torționari care ne-au înveșmântat trupurile și inima cu răni adânci și grele torturi, ascunși azi în umbra unei false democrații. Azi oamenii nu mai gândesc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aceeași filiație, dar modelul e dat de proza cu o desfășurare dramatică, unde se abordează un conflict (cvasi)fratricid. E mitul lui Cain și Abel în transpunere contemporană: protagoniști sunt doi tineri, frați gemeni, actori ai unei drame cu deznodământ funest. Nuvela poate fi considerată, la limită, eboșa unui roman ultraconcentrat. Și aici tonul este la prima vedere neutru, impersonal, însă întrețesut cu nuanțe contextuale (identificare, compasiune, distanțare), ironia coexistând cu gravitatea în pasaje de parodiere discretă a limbajului cronicii mondene
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
luarea de noi și eficace măsuri în interesul ordinei publice și al moralei, contra exploatării ce fac jidovii în România și la care este expusă poporațiunea noastră, mai ales în comunele rurale. Presa va combate societățile francmasonice din România, ca funeste tuturor intereselor naționale.358 IV Concesiunile și întreprinderile la străini sunt funeste intereselor națiunii române. Presa va combate dar toate concesiunile și întreprinderile la străini. Ea va cere complectarea construcțiunii căilor noastre ferate cu întreprinderi prin români, și regia pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
moralei, contra exploatării ce fac jidovii în România și la care este expusă poporațiunea noastră, mai ales în comunele rurale. Presa va combate societățile francmasonice din România, ca funeste tuturor intereselor naționale.358 IV Concesiunile și întreprinderile la străini sunt funeste intereselor națiunii române. Presa va combate dar toate concesiunile și întreprinderile la străini. Ea va cere complectarea construcțiunii căilor noastre ferate cu întreprinderi prin români, și regia pentru exploatarea lor. Presa va combate concesiunea vămilor și ocnelor la străini sau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]