1,521 matches
-
bună! Sigur că nu este. Dar el visa, evident, experiențe îndreptate spre nuanțe de simbolizare, se povestea pe sine amintindu-ne că noi "trăim între noutate și eternitate". Plouă apăsat, e trist și e umed, prea umed. Fantomele mistice se furișează în noaptea nesfârșită. Auzi, cineva se visa să intre în echipa mondială care să facă o nouă ordine în universul nostru planetar! Uneori nu putem interveni nici în curtea noastră ca să facem ceva ordine. 96 Specialiști în sacru? În gândirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pe toată durata festivalului, dând ocazia iubitorilor de frumos să admire priveliștea fantastică a florilor de cireș profilate pe cerul nopții. Într-o seară, priveam fascinați cum se strecurau, printre ramuri și flori, razele lunii. Deodată, când vântul s-a furișat printre flori, cireșii au prins a se înfiora. Au căzut și câțiva picuri răzleți de ploaie. Cred că bolta cerească își scutura roua pe pământ... așa cum cireșii își scutură florile în bătaia vântului. Mătase și diamante se aștern pe covorul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
brânză, cu smântână și cu niște ouă pe care le cumpărasem de la fratele Costache, niște ouă care nu mai aveau mult până să scoată pui. Egumenul umblă cu picioarele desculțe; cel care ne aduce ouă, fratele, vorbește cu glas miorlăitor, furișându-se parcă, înclinându-se cu smerenie, și parcă tot e gata să râdă, parcă nu mai poate; un ieromonah care pare mare pehlivan, tânăr și frumos, ne arată mândrele odoare de argint ale vechii biserici a lui Nestor Ureche; un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sub bolțile reci ale bisericilor rugăciuni neînțelese, pe când gândurile cu dorurile pribegeau spre înflorirea altor plaiuri. Flăcăul Aron se opri fermecat în locul lui, îndărătul mănăstirii. Și noaptea nu putu închide ochii, și la slujba miezului de noapte coborât în grabă, furișat la vale, stătu cu ochii spre lumina care se aprinsese sus la geamul săpat în zid; ș-a doua zi, supt același brad, cu inima bătând aștepta să se deschidă fereastra, să se lumineze lumea. Ș-apoi, după aceea, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
contenit; căldura s-a potolit; parcă nădăjduiești o viață mai fericită în clipa de răgaz a asfințitului și parcă ți se moaie sufletul; uiți cele ce te împresoară și necazurile ceasurilor lungi ale zilei; o amintire din trecut ți se furișează în suflet și rămâi cu ochii duși spre cerul amurgului cu o căldură neobișnuită în priviri și în suflet. Din când în când ofițerii se adună într-o baratcă afumată și murdară de scânduri, unde se vinde bere, vin și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și-și ștergea ochii c-o cârpă. Fetița care s-a dus și a depus o floare la catafalc. Cei doi bătrânei care au adus păreche singuratecă o coroană într-o roabă. Bătrână sărăcăcios îmbrăcată la priveghi. Băiețelul care se furișa la mauzoleu, printre noi, ca să vadă și el pe cei doi, Lenin și Stalin, alăturea. Am văzut pe Saifudin Kichelew. [Moscova 30 nov.-17 dec. 1953] Luni 30 noiembrie 1953 Plecăm cu trenul la Moscova, pe o vreme moale cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căruciorul de cumpărături. Dezamăgit, a dus punga la loc, dar nu a pus-o de unde a luat-o, ci pe raftul la care ajungea el. Sunt sigur că următorul copil care a trecut pe acolo a luat-o și a furișat-o în căruciorul lui tata, unde n-a mai avut soarta dinainte. Este un moment clasic în știința observării cumpărătorilor. Ar fi aproape imposibil ca familiile să facă împreună cumpărăturile, dacă nu li s-ar propune copiilor o masă într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
confruntăm cu contradicția de a vedea nume de firme bine cotate sau mărci deținute de supermagazin care sunt ambalate astfel încât să pară bunuri de lux, ca toate celelalte produse de pe rafturi. În unele cazuri, ambalajele mărcilor deținute de supermagazin se furișează periculos pe lângă cele de mărci cunoscute, atât de aproape încât aproape anihilează designul produselor mărcilor cunoscute. Celălalt comerciant de retail care a avut de învățat de la magazinele alimentare a fost farmacia, mai ales cele deținute de marile lanțuri comerciale. Astăzi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
la orele 11, a.m., se inaugura casa de sfat „Gavril Bolburoiu” a tineretului circ. XIII. În fața asistenței numeroase și entuziaste, Ella Negruzzi, care-și începuse cuvântarea, a fost întreruptă de amenințările, răcnetele și imprecațiunile uneltelor teroriste, fiind nevoită să se furișeze pe uși lăturalnice spre a scăpa cu viață de furia inconștienților (sosiți în camioane speciale) și veniți cu un singur consemn: să strice întrunirea pașnică, să provoace scandal, să lovească - să distrugă. Faptele vorbesc de la sine... iar lecția ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
după cum arată G. Panu - „Venea îmbrăcat în mare gală. Nu sosea decât cu două-trei minute înainte de ora fixată; venind căuta ca publicul să nu-l vadă...la scară sărea iute din trăsură - care în general era cu coșul ridicat - se furișa incognito prin coridoare lăturalnice pentru a nu fi văzut de public și se introducea în camera ale cărei uși dădeau în salon. La un moment dat - ora fix 2 (după ale surse ora 12) - un servitor deschidea brusc amândouă canaturile
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
schimb între familii. În cartierul evreiesc, îmbrăcate cu uniforma lor cenușie, cu fustă lungă și dreaptă, cu pălărie cloș și cu pantofi fără toc, soțiile și fiicele caută să izgonească orice semn de feminitate. Ca și cum Eros nu s-ar putea furișa la Thanatos decât într-ascuns sau ca provocare. În ce mă privește, n-am întâlnit decât o singură dată o frumusețe răpitoare în deambulările mele. Informându-mă, am aflat: preafrumoasa venise de la Tel-Aviv să-și petreacă seara aici. Nimic uimitor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Crăciun cu barba albă, Moș Crăciun cu traista plină, Vechi stăpân atât de darnic al copilăriei mele, Azi la noi în sat te-așteaptă toată casa luminată, Cu colinde și cu cântec și cu crai cetiți în stele. Tu te furișezi în taină pe la fiecare poartă, Cu pășirea ta tiptilă nu lași urme pe zăpadă, Dar se simte întreg cuprinsul oropsiților de soartă Când lași binecuvântarea peste capul lor să cadă. Tu cobori și-n sara asta, tu cobori ca totdeauna
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
dar „el a trebuit să pătrundă la români prin intermediul unei limbi neolatine, probabil a celei italiene; liurcă (vin rău și stricat) „este singura vorbă de proveniență germană”, slava liturgică l-a dat pe teasc; poloboc este rusesc, podgorie „s-a furișat în limba română prin hrisoave”. Vie „plantație de viță-de-vie”, viță „curpen, vrej, rădăcină”, precum și vin ca produs al viței-de vie au în sensurile lor particulare ideea comună de existență vie, sugerând mișcarea, creșterea, curgerea, desfășurarea și implicând umiditatea, frăgezimea, tinerețea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
să fie absolut nesigur, dacă nu suspect de-a dreptul, iar valoarea - Valoarea! - producției noastre, una problematică, verdictul definitiv emițându-se dincolo de marginile strâmtei vieți. (Nu mă refer aici, bineînțeles, la scriitorul „mediu”, carierist cuminte, bun profesionist, uneori, ce se furișează iute în convențiile vremii sale și ale societății, ca și în imaginea pe care o au ceilalți despre sine, acești „ceilalți” care „au dreptul” de a-și face o imagine despre „bietul tău sine!”.Ă Dovadă că cele două „axe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și mai mari pentru a afla ce își spun unii altora cu privire la muncă și la companie angajații obișnuiți. Sam Walton, director executiv fondator al Wal-Mart, apela la picnicuri organizate în fiecare vineri în parcarea sediului companiei pentru a se putea furișa și vorbi cu angajații privindu-se în ochi despre lucrurile care îi îngrijorau pe aceștia cel mai mult. Așa cum vom vedea, agresorii verbali sunt atenți cu privire la locul pe care îl ocupați în structura de bârfe a companie, și pentru acest
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
se reîntorc tot mereu. Obiectele se repetă și mă găsesc oriunde-aș fi. Alexandru Vona vorbește despre „o prezență insistentă a obiectelor“2 al cărei rost îi rămâne necunoscut. Fără rost pălăriile stau la pândă, fără știrea posesorului lor se furișează secrete între păr și mătasea căptușelii. Nici eu nu le cunosc pe toate, dar când cineva își face de lucru cu pălăria, mereu le simt că există. Astfel, când îți ridici pălăria să saluți, e nu atât un semn de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
și înainte de a începe să scriu. Pe când regele trăia se-asemăna c-un câine și-un vițel iar când muri coroana-i se lipi sub păr nițel fiere nițel harbuz orice ploaie de vară sloboade-n cucuruz îngeri meșteri la furișat ce-au fost cândva se înțelege gardă de corp pe lângă rege Spre satul izolat în care am crescut nu ducea nici o stradă asfaltată, numai niște drumuri colbuite pline de hârtoape. Însă regele s-a abătut și pe-acolo, căci altfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
frica rurală, confecționată în cap, ci frica ticluită, planificată, administrată la rece, care-ți sfârtecă nervii. După sosirea mea la oraș din franjurii satului, asfaltul a devenit covorul pe care, substituindu-se panopticului zilelor de deces, pe la glezne ți se furișa moartea planificată de stat, represiunea. Încă din primii ani am avut ocazia s-o observ pretutindeni. Viza oameni pe care nu-i cunoșteam personal. Mă temeam de ea, dar numai în general - era prea aproape de mine ca să n-o văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ele un rol. Sticla geamului reflecta luciri vălurite de soare. Pe podea se desenau arcuiri albe de lumină ce se cățărau pe pantalonii anchetatorului când el se mișca. Voiam ca el să se împiedice în ele, vroiam să i se furișeze în pantofi și să i se-nfigă în tălpi, ucigându-l. Câteva săptămâni mai târziu, regele s-a pripășit nu numai în părul lui absent, ci și în al meu existent. Între cele două mese iarăși se desenau pe podea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
iar zgâlțâiturile trenului îmi ritmau cântecul. Abia când s-a făcut zi și femeia-samovar încă mai sforăia, am îndrăznit să sper că cei doi civili nu vor mai intra peste mine, pentru că pierduseră ocazia oferită de întunecimea nopții. M-am furișat la WC să iau de-acolo scrisorile. Din cauza cămășii albe de noapte a Ingăi Wenzel în drum spre Rimini mi-a revenit în amintire și călătoria aceea nocturnă însoțită de spaima de moarte. Mai târziu am revăzut-o deseori pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
observație la fiecare pas, cântărindu-te - prin urmare, și tu va trebui să te ții sub observație. A fi urmărit - asta nu e numai atunci când ți se cere să dai socoteală la anchetă. Urmărirea la care ești supus s-a furișat în toate, în lucruri și zile ce nu lasă însă să se observe nimic pe dinafară. Astfel, te dezobișnuiești de porțiunile de viață curentă, zilnică, de toate acele lucruri ocazionale și banale pe care, de regulă, omul le poartă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
fi putut pune de-a curmezișul socialismului. Incorijibili în privința crimelor lui Hitler, cântau cântece naziste ca pe cântece de pahar, de vreme ce ele nu făceau decât să te binedispună. Teama legată de un asemenea act îi înflăcăra, prin buna dispoziție se furișa precauția, dar câtă vreme nu-i cedau acesteia se chema că, o dată în plus, fuseseră cultivate vitejește și salvate de la pieire așa-zisele datini și tezaurul folcloric. Nu, aici nu despre fericire insulară era vorba, ci despre teama, exaltată naționalist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nici măcar să o copii bine!», spunea el, consolând un tânăr seminarist care avea anumite dificultăți pentru studiu. Altă dată, prevăzând ascultarea de la limba greacă, și-a scris pe palma mâinii unele terminații verbale. Profesorul, don Luigi Bianchi, alertat de privirile furișate repetat și de încurcătura lui Calabria: «Nu te chinui să citești de pe mână! Întreabă-mă, dacă nu știi vreo formulă și am să ți-o spun eu!», îi spuse cu bunăvoință. La examenele de sfârșit de an a avut doi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de intens implicați în muncă, în studiu, în rugăciune și în joacă nu le mai rămânea timp pentru a cădea în plictiseală. Iar religioșii, odată stinse luminile dormitoarelor și încetate ultimele șoptiri tainice ale băieților, treziți încă cu tenacitate, se furișau în grabă unul câte unul în capelă ca să încheie ziua cu o jumătate de oră de adorație ori să o completeze cu ultimele practici de devoțiuni personale. Un orar de un asemenea gen, nouă, celor obișnuiți cu alte ritmuri de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
va împlini voința divină și se va asigura această Opera a lui Dumnezeu. Domnul, la timpul potrivit, se va îngriji de aceasta. Sper ca păcatele mele să nu împiedice ceea ce vrea Dumnezeu». În comunitatea restrânsă a Slujitorilor Săraci treptat se furișau și se strecurau neajunsurile și indispozițiile. Unii frați religioși se simt frustrați. Trei, în mod deosebit, și-au arătat deschis contrarietatea: fratele Angelo Savietto, fratele Antonio Consolaro, fratele Oliviero Prospero. Toți ceilalți, deși amărâți, s-au abandonat cu docilitate la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]