2,691 matches
-
de aproape și cât de departe ni se aud sau nu bătăile inimii întretăidu-se șoareci albi aleargă pe cer haotici se ascund de nu știu cine și nu știu din care motiv berze uriașe îi vânează în ciocurile lor mari par niște furnici cu coadă aerul e ascuțit ca și un ciob de sticlă zgârâie cerul și-l face să sângereze un strop cald imi cade pe obraz ziua se înroșeste și moare ca și un soldat ucis pe câmpul de luptă. n-
PREGĂTIREA DE DRUM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356890_a_358219]
-
stilizate, încât capătă ceva clasic: Când prin grădini părăginite e prezis Aprilie, / Ridici o frunză, se sfărâmă - îți lasă în palmă frig timpuriu, merele putrede-n crengi, paianjeni. / Rază se-năbușă de fum, făptura ta se dezmorțește risipind pe jos / furnici uscate - și te soarbe blând pământul veșnic lăsând afară, un sloi de ramuri albe."(Pământul veșnic, 1977). La un moment dat, tot vag și depărtat, parcă Bacovia: "Prin târguri cu gene de moina, neam-de neamul meu, fapturi leșioase, / Treceau prin
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mersul în vârful degetelor Din ziua când cerul a coborât pe prispă Vibrând lumină în ochii ferestrelor casei, Am început să merg în vârful degetelor De teamă să nu strivesc coloana de furnici. Își construiau tocmai aici Mușuroiul. De la ele am învățat corectitudinea dintre parteneri. Să urăsc puroiul din Poiana lui Iocan, în sat. De atunci merg în vârful degetelor de la picioare De teamă să nu strivesc o lume și un alt soare
MERSUL ÎN VÂRFUL DEGETELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357025_a_358354]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU, COMENTARII Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Capătul lumii - în calea unei furnici pământul crăpat (Fratila Genovel-Florentin) Unflash interesant ce trimite la universul boabei și al fărâmei. Primul vers trimite la sfârșitul lumii, la o apocalipsă generată de lipsa prelungită a precipitațiilor. Pământul crăpat apărut în calea furnicii ne obligă să admitem o
HAIKU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356545_a_357874]
-
Capătul lumii - în calea unei furnici pământul crăpat (Fratila Genovel-Florentin) Unflash interesant ce trimite la universul boabei și al fărâmei. Primul vers trimite la sfârșitul lumii, la o apocalipsă generată de lipsa prelungită a precipitațiilor. Pământul crăpat apărut în calea furnicii ne obligă să admitem o realitate cruntă: seceta. Se induce în suflete astfel o dezolare care macină și te lasă pe gânduri. Chiar și pentru furnică, exploratoare energică, situația e critică. Mic și mare stăm sub umbra aceleiași amenințări. Se
HAIKU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356545_a_357874]
-
la o apocalipsă generată de lipsa prelungită a precipitațiilor. Pământul crăpat apărut în calea furnicii ne obligă să admitem o realitate cruntă: seceta. Se induce în suflete astfel o dezolare care macină și te lasă pe gânduri. Chiar și pentru furnică, exploratoare energică, situația e critică. Mic și mare stăm sub umbra aceleiași amenințări. Se așteaptă un semn al proniei cerești care să curme suferința... Pană de curent - cât de limpede se-aud greierii sub geam (Cezar F. Ciobica) Poate că
HAIKU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356545_a_357874]
-
să vorbească. Intri-n povestea Melaniei Cuc, după ce, în prealabil, ți-ai șters sandalele de praf și ți-ai spălat îndelung mâinile. De ce ? Pentru a nu speria spiritele ascunse, atunci când atingi cu buricele degetelor filele pe care se aștern mărunt, furnicile cuvintelor. Și ca să nu calci cumva în picioare vreo sintagmă, vreo metaforă, vreo altă figură de stil așezată cu grijă ca un desen filigranat în covor, care închipuie o poveste. Punctul de plecare despre care Melania Cuc vorbește este Scrisoarea
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
nucii ,câte-o nucă Și păsările-n stoluri, toate, Se duc de frig cât mai departe. E toamnă, gata-i pipermintul, De-argint este acum zenitul, Scaieți uscați, ierburi mofluze Nemulțumite dau din buze. S-a dus și melcul și furnica, De frig îi cam luase frica. Doar pruncii răsfătați de Domnul Mai bat pe trotuar șotronul. Referință Bibliografică: Toamna / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 288, Anul I, 15 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria
TOAMNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356636_a_357965]
-
noi grijă de ele! Dar namila de om nu mai așteptă nicio cheie. Se duse la căruță, luă un baros și dintr-o lovitură rupse lacătul și intră în casă. Între timp droaia de copii se răspândiseră prin curte ca furnicile, șapte, opt, nu putui la început să-mi dau seama câți sunt, toți frumoși, cu părul cârlionțat, blonzi, ca nemul lui Izrael, jumuleau ceapa ciorii crescută pe lângă gard și-o băgau în gură și-o mestecau ca leșinații...Apoi se
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
să fim de răutate Să ne iubim mereu că niciodată. Îndepărtați de lume, de haini Să ne privească aștrii cum iubim Durerilor să devenim străini Și-apoi în curăție să murim. Să nu ne poată-atinge-nșelăciunea Ce mișuna prin lume că furnici La candela luminii rugăciunea Să o-mplinim taină cu pași mici. Tot răul lumii de noi să se mire Ce-atingem în iubire să schimbăm Să ne iubim cu patos în neștire Apoi trăind iubirea să-nvățăm. Altar pentru iubire
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
În lume-s departe, taman în Africa. E toamnă, de frig, bărbați-s în frac, Ținute în țarc, florile-n parc Deși le e frig și ploaia le udă N-au găsit loc unde să fugă. Beznă și frig, doarme furnica, La ușa casei plânge pisica, Baieții din parc își strâng garoul, Cerșetorii inundă metroul. Înăuntru la Capșa cafele și fum, Strada-i pavată cu femei de consum, Stridențe, dichisuri, claxoane Pruncii-n canale fac foame. Leafa e mică, prețuri tot
TRAFIC REDUS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356280_a_357609]
-
a promis castele, SUV În care să locuiască Sau să plece-n depărtări, Veșnic să călătorească Ca un rege-n patru zări. Chiar vrea să-și înlocuiască Aripile mult prea mici, Cu o flotă ce-o să crească Precum cârdul de furnici, Nimeni să nu îi perturbe Viața plină de huzur, S-aibă drumuri fără curbe, Timp în care țara-i ciur. Vulturului nu îi pasă Din înalt privind în jos C-ai lui semeni n-au pe masă Nici fragmentul unui
VULTURUL SI FAUNA de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368966_a_370295]
-
acestora, 2.20 metri pe 1.40 metri., ca deh, am avut curiozitatea să le măsor! Când ajung lângă chioșchiul cu pricina văd agitație mare! Încă nu sosise lumea de rând. Erau prezenți doar „oamenii consulatului”. Montau grătare, cărau, precum furnicile, containere cu mâncare, lăzi cu bere, cu vin și pungi cu gheață. Cu toții erau veseli și bine dispuși de parca veniseră la nuntă. Dau cu ochii de o veche cunoștință! Nea Iosif Pricop, regele fotbalului românesc din Australia. Cine nu-l
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
TALE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 214 din 02 august 2011 Toate Articolele Autorului I casă îmbrăcată în hainele unor aripi vechi de când străbunicul s-a-ntors de la război cu urme de gloanțe pe creștet asemenea alaiului unei nunți de furnici. împrejmuind grădina salcâmii unde seara se-ntorc ciorile. trunchiul de dud numit banca bătrânei după cea care veghea parcă toți puii de pe pământ de păsări și de oameni. drumul spre biserică. casă-mbrăcată în haine vechi mereu calde. peste prag Dumnezeu
ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]
-
de unde își luase lumea în cap fără să lase urme, acum se simțea atrasă, hipnotizată și foarte curioasă să-și afle nu trecutul, nu prezentul, ci viitorul. -Păi, ești așa, taman ca poama gata coaptă, la care dau năvală toate furnicile și bărzăunii. -Aha!! Exclamă nepermis de ușurată de cum evoluaseră lucrurile și ea, cetățeanul cu educație darwinistă, expertă chiar și în materie de ,,comunicare”, uită pe dată toată ,,eticheta” savantă și trucurile învățate în universitățile și saloanele marii civilizații; se dădu
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
am fi auzit șerpuitul prin iarbă al apei cristaline de izvor, nu am fi putut admira suplețea plină de mândrie a căprioarei sau grația încununată de măreție a lebedelor albe. Fără ea nu am fi cunoscut starea când îți trec furnici prin tot corpul, când iubirea te încântă, când ea te cucerește și te impune să mergi „nu-știu-unde” și „nu-știu-cum”, când vrei să faci totul și nu știi ce anume, când îți pierzi echilibrul și devii transparent, imponderabil, neajutorat și atotputernic
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
polineziană, melaneziană și etr. kath. 9)Ungurii numesc această insectă hangya, cu etim. nec. pe care noi îl comparăm cu astrul kanga în koyo, Congo (pentru k>h vezi kal, kala ”pește” în limbi înrudite, față de hal în maghiară).10) Furnica e ari la japonezi, asemănător cu v. armean ar ”s.”. 11)Mot în lao se apropie de moto”stea” în sawu, austroneziană. 12)În limba oromo, Etiopia ,,gondaa, dar gonda într-un idiom din Ciad, similar cu gandhi ”s.” în
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
În limba oromo, Etiopia ,,gondaa, dar gonda într-un idiom din Ciad, similar cu gandhi ”s.” în skr.. 13) Pingi în warlpiri~punga ”s.” în ayapathu, ambele în Australia. 14)Filipinezul langgam~langa ”s.” în zulu,Afr. de Sud. 15) Furnica se numește tahyi în guarani, Brazilia,față de taha „s.” în guarijio (Mexic). Subi din bau bidayuh, Malaezia, Indonezia, seamănă cu sobi ” s.” în sarda, Italia. 17)Tibetanul sbur pare comparabil cu svar sanscrit cu v>b si a>o>u
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
se numește tahyi în guarani, Brazilia,față de taha „s.” în guarijio (Mexic). Subi din bau bidayuh, Malaezia, Indonezia, seamănă cu sobi ” s.” în sarda, Italia. 17)Tibetanul sbur pare comparabil cu svar sanscrit cu v>b si a>o>u. Furnica numită sbur în tibetană seamănă cu zbor românesc: ” O data sau chiar de mai multe ori pe an furnicile se transformă și le cresc aripi. (Internet). 18)Dar în limba hopi, Arizona, anu (the hopi word for ant)=Anu, Babylonian sky
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
seamănă cu sobi ” s.” în sarda, Italia. 17)Tibetanul sbur pare comparabil cu svar sanscrit cu v>b si a>o>u. Furnica numită sbur în tibetană seamănă cu zbor românesc: ” O data sau chiar de mai multe ori pe an furnicile se transformă și le cresc aripi. (Internet). 18)Dar în limba hopi, Arizona, anu (the hopi word for ant)=Anu, Babylonian sky god, aan ”s.” în yakama, nat. Amer .,anwu”s.” în igbo,Nigeria. 19) Se pare că secretul ni
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
Internet). 18)Dar în limba hopi, Arizona, anu (the hopi word for ant)=Anu, Babylonian sky god, aan ”s.” în yakama, nat. Amer .,anwu”s.” în igbo,Nigeria. 19) Se pare că secretul ni-l dezvăluie limba yoruba, Nigeria :erun ”furnica”~orun ”soare”. 20) Siinik în icaiche , Guatemala, ~siqiniq ”s.” la eschimoși(inuit). 21)Chinezii pentru furnică mai au mayi, similar cu mai ”s.” în secoya, Columbia. Nimeni nu a comparat mica și harnica insectă numită furnică cu... soarele. Explicația trebuie
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
god, aan ”s.” în yakama, nat. Amer .,anwu”s.” în igbo,Nigeria. 19) Se pare că secretul ni-l dezvăluie limba yoruba, Nigeria :erun ”furnica”~orun ”soare”. 20) Siinik în icaiche , Guatemala, ~siqiniq ”s.” la eschimoși(inuit). 21)Chinezii pentru furnică mai au mayi, similar cu mai ”s.” în secoya, Columbia. Nimeni nu a comparat mica și harnica insectă numită furnică cu... soarele. Explicația trebuie să fie în faptul că e animal, viețuitoare deci, (viața=soare), se mișca, mușcă, are dinți
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
limba yoruba, Nigeria :erun ”furnica”~orun ”soare”. 20) Siinik în icaiche , Guatemala, ~siqiniq ”s.” la eschimoși(inuit). 21)Chinezii pentru furnică mai au mayi, similar cu mai ”s.” în secoya, Columbia. Nimeni nu a comparat mica și harnica insectă numită furnică cu... soarele. Explicația trebuie să fie în faptul că e animal, viețuitoare deci, (viața=soare), se mișca, mușcă, are dinți, or toate cele de mai sus le pun în relație cu astrul luminător dătător de viață. Mai avem câteva zeci
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
trebuie să fie în faptul că e animal, viețuitoare deci, (viața=soare), se mișca, mușcă, are dinți, or toate cele de mai sus le pun în relație cu astrul luminător dătător de viață. Mai avem câteva zeci de nume ale furnicii legate de soare, din care dăm numai câteva: iruve în kannada, India, ~ruva în keni un (Tanz.), hiru ”s.” în singaleză; maze în amognard, Franța ~mze ”s.” la georgieni; gaemi în coreeană ~gham ”s.” în nepaleză; namla în arabă, malteză
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
teribe (Amer.Centrală), diell în albaneză, dylacha în evenki etc. ; lo în tonga ~Apolo, la în hawaiană. Am lăsat special la urmă engl. ant, lat. formica, rus. muravei. Ant este dedus din aemette m, fenomen cunoscut, warme în toharică, ramikh ”furnică” în kati, Pakistan. Vezi si skr. Pipilika ”ant”. A se compara și paarma ”tăun, streche, gadfly ” în finl. puromo în mordvină, porme în mari/ceremis, cor. pere ”insectă” (Sevortian, Etim. Slovar’,p.187). Rus. muravei poate fi legat de muri
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]