3,237 matches
-
-mi Sufletul, cu suferință alina-îmi voi Moartea!" Texte intitulate Colind, Bocet, Madrigal, Motet subliniază programatic afinități cu cântul. Clipa subiectivă, clipa metafizică, clipa creativă, acestea consonante, întemeiază un ceremonial vizual și melodic specific, un discurs de orizonturi unduitoare în care fuzionează apriorisme și imagini născânde. Poetul Baaad-ului, direct, perceptiv și cerebral, trece metodic de la senzație la meditație; o demonie intensă, iscoditoare, neadormită, îl propulsează din real în ficțional. În esență, Baaad-ul său, o lume în lume, juxtapune într-o rețea de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
adică în necuvânt) și în inefabil conferă poeticitate actului confesiv. Mai mult încă, toate acestea, dimensiuni ale unui ceremonial, instituie substanța discursului. Așteptare vagă, iluzie, tumult, anxietate acestora li se contrapun simetric trăsături moderatoare ca dor, detașare, melancolie; toate, finalmente, fuzionează într-o stare de dulce întrepătrundere în perspectivă etern umană. Niciodată nu se ajunge la o furor amoris, la erosul posesiv exclusivist, apropiat nebuniei, acela care la vechii greci, dar și la unii romantici, era taxat ca mania. Reacții termice
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
însă în latura lui exaltată, ci înaintând pe suavități, sacralizând și spiritualizând în căutarea sublimului. O vizită la Căpriana, magnifică mănăstire basarabeană, e prilej de planare în timpul-memorie, inclusiv într-un prezent diafanizat, aliaj de extatism și trezie calmă. Sacrul fuzionează cu erosul, luminându-l. Haidem, iubito, iar la Căpriana acum când salcâmii înfloresc, iar cerurile par și mai albastre și-acolo să-ți spun cât te iubesc. Clopotnița pe deal miroase-a fulger; puieții cresc, în mai, cu disperare, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ci cu veșnicul "Eu sunt", cu Sinele, care nu e ceva de dobîndit, prin diverse tehnici, El este în eternitate și nu merită să investim decît în ceea ce este etern, adică aici și acum, în stare de sălășluire-în-Sine, cînd egoul fuzionează cu Conștiința. Înțelepciunea, pe care Solomon o socotea drept comoara cea mai de preț a omului, mai strălucitoare decît însuși soarele, ne învață că nu există nici naștere nici moarte (vezi Bhagavat-Gita, cap.II), ci o curgere continuă a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
om de știință care știe ce face este un om puternic. El e mai aproape de un preot vechi decît de un filosof modern. Totul se găsește în noi și în Vede, în scrierile sfinte în general, cu care trebuie să fuzionăm în mod magic. Nu putem rata o astfel de cunoaștere, care poate face din noi varianta actuală a "băutorilor de Somma", a păstrătorilor ofrandelor, ai Cuvîntului, rși legendari, înțelepți ca niște brahmani și puternici ca niște semizei. Puterea are trei
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
noua" transcendență trece prin celălalt. Din păcate, mulți nu văd în celălalt, în mod ineluctabil, decît un potențial conflict. Cum spunea Sartre, "celălalt ca viziune nu este decît aceasta: transcendența mea transcendată". Celălalt și sinele meu se ating, pot chiar fuziona, rămînînd totuși entități diferite. El recunoaște amprentele mele în sinele său, iar eu îl recunosc pe el în mine, sau invers. E o tatonare reciprocă pînă la identificare, pînă la unificare. Celălalt mă atestă, în mod direct cel mai adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
serviciilor între firme, satisfacerea populației locale și comerțul cu alte regiuni. Regiunile dezvoltate ale lumii constituie un sistem de economii naționale polarizate, fiecare articulîndu-se în jurul unei arii centrale metropolitane și a unui hinterland înconjurător. Unele din aceste arii ar putea fuziona pentru a forma regiuni mai mari. Fiecare nod metropolitan este un loc unde se intersectează o multitudine de rețele specializate, dar complementare de activități economice, asociate unei vaste piețe a muncii, totul antrenînd puternice efecte de aglomerare. Aceste entități devin
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
recuperate teritoriile, reușind fie să asimileze din populația slavă, fie să o împingă spre nord. În acest ultim caz, între Munții Balcani și Dunăre, slavii au întemeiat noi state, prin persecutarea autohtonilor, așa cum a fost situația cnezatelor sârbești, ori au fuzionat cu elementul romanic, așa cum s-a petrecut în cazul imperiului vlaho bulgar. Deși s-au aflat în conflict cu Bizanțul, noile formațiuni slave au funcționat ca un adevărat cordon sanitar în favoarea Imperiului Roman de Răsărit. Au filtrat din amenințările asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nu doar prin alegeri libere, ci și printr-un stat de drept, separarea puterilor și protejarea libertăților fundamentale (liberalism constituțional). Dar nu peste tot este la fel, nici chiar în Vest. În ultimii cincizeci de ani, libertatea și democrația au fuzionat, însă astăzi ele se despart în multe țări (din Asia Centrală, Indonezia, lumea arabă, Africa etc.): democrația înflorește, libertatea nu. Astfel, într-o lume tot mai democratică, apar societăți nefuncționale. De ce se întîmplă astfel ? Pentru că, așa cum arăta Huntington, democrația este doar
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
întreprindere coevoluează cu alte întreprinderi sau cu sisteme din mediul său înconjurător? Care este rezultatul acestei coevoluții? 6) Cum învață întreprinderea despre mediul său înconjurător? Cum face ea apel la această învățare pentru a efectua „mutații adaptive”? 7) În ce măsură întreprinderile fuzionează și creează sisteme de autosusținere (de exemplu, clustere)? Ce caracteristici evoluționiste emerg din cadrul acestor sisteme de ordin superior? 8) Ce este rețeaua de firme? Sunt aceste rețele continue sau discontinue? 9) Ce strategii sunt utilizate pentru a îmbunătăți poziția pe
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pe termen lung. Riscul și obligațiile financiare sunt similare cu cele de la achizițiile integrale, mai ales dacă pe „hârtie” acționarii firmei achiziționate vor deveni acționari ai noii firme rezultate În urma fuziunii. Astfel, vorbim de fuziune Între egali atunci când Întreprinderile care fuzionează sunt comparabile În termeni de capitalizare bursieră, cifră de afaceri, profitabilitate și poziție pe piață (DePamphilis, 2010, p. 18; Bancel și Duval-Hamel, 2008, p. 87). În practică, există puține fuziuni Între egali care să respecte principiile acestei operațiuni. Mai devreme
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
de a-și mări În timp scurt capacitatea de producție. Întreprinderile care au potențial mare de creștere reprezintă adeseori țintele perfecte ale operațiunilor de creștere externă. În schimb, Întreprinderile a căror creștere internă este Încetinită aleg adeseori să se extindă fuzionând sau achiziționând o Întreprindere cu o creștere mai rapidă. Recurgerea la o operațiune de fuziune sau achiziție se justifică atunci când Întreprinderea nu dispune de resursele și competențele necesare pentru a se dezvolta și atunci când aceste resurse prezintă o importanță strategică
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
de piață a activelor este mai mare decât costul lor de Înlocuire (rata de rentabilitate a acțiunilor este superioară costului capitalului), deci investiția este profitabilă. Astfel, firmele având Q > 1 se pot extinde În mod profitabil, achiziționând alte firme sau fuzionând. Dacă Q < 1, investiția nu mai este rentabilă. footnote>, ai cărei promotori au fost Îndeosebi Jovanovic și Rousseau (2002a). Aceștia susțin că schimbările economice și tehnologice sporesc oportunitățile de creștere ale Întreprinderilor. Astfel de schimbări pot determina realocarea capitalului către
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Totuși, aceasta este urmată de o inversare a situației pe termen lung, pe măsură ce piața conștientizează că multe dintre operațiunile realizate În perioadele de euforie bursieră nu au fost evaluate corespunzător și au fost Încheiate sub presiunea unei „necesități” de a fuziona, cu scopul de a profita de situația conjuncturală dintr-o anumită perioadă. O altă ipoteză enunțată În același context explicativ al fuziunilor și achizițiilor se referă la libertatea și influența managerială. Primul cercetător care a vorbit despre creștere ca fiind
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
valorii existente anterior realizării acestui proces (Sankaran și Vishwanath, 2008, p. 6). Gouali (2009, p. 207) definește sinergiile ca reprezentând „potențiala creare de bogăție și avantajul competitiv ce rezultă din punerea În comun și folosirea resurselor celor două Întreprinderi care fuzionează și care nu ar fi fost obținute de niciuna dintre acestea În mod independent”. Efectele sinergice rezultă dintr-o concentrare sau o integrare a unor entități a căror valoare globală este superioară sumei valorilor individuale ale entităților (Coutinet și Sagot-Duvauroux
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Creșterea externă orizontală apare așadar ca un mijloc eficient de a atinge acest obiectiv și de a repartiza costurile fixe asupra unui număr mai mare de unități fabricate În același loc și În aceeași perioadă de timp. Dimensiunea Întreprinderilor care fuzionează permite, de asemenea, să se răspundă unor criterii de eficiență, dând posibilitatea achizitorului să atingă o dimensiune critică, esențială dezvoltării sale. Totuși, dacă organizația depășește o anumită dimensiune pot apărea dezeconomiile de scară. Cu cât dimensiunea unei Întreprinderi este mai
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
centrul teoriilor economice explicative ale operațiunilor de fuziuni și achiziții. Din această perspectivă, Întreprinderile apelează la operațiuni de fuziuni și achiziții pentru a-și Întări puterea de piață (Martin, 2008, p. 177). Teoria puterii de piață sugerează faptul că firmele fuzionează sau achiziționează alte entități cu scopul de a mări puterea de monopol și de a stabili astfel prețurile produselor și serviciilor la un nivel nesustenabil În cadrul unei piețe mai competitive (DePamphilis, 2010, p. 12). Operațiunile orizontale pot conduce la o
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Pregătirea operațiunii Data room Auditul de achiziție (sau fuziune) Redactarea proiectului Lansarea unei oferte publice amicale și/sau lansarea unei proceduri de achiziție Succes Eșec Modificarea condițiilor ofertei inițiale sau Încetarea operațiunii Compania țintă devine o filială a achizitorului sau fuzionează cu achizitorul În situația În care societatea țintă nu este cotată, etapele procesului de preluare a controlului sunt supuse Într-o mai mică măsură formalităților legale, comparativ cu situația În care societatea țintă este cotată. În cazul Întreprinderilor necotate, propunerea
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
mai mult pentru a șerpui prin ținut în manieră mai destinsă... și atunci când obstacolele din calea sa erau în calea progresului său a adoptat calea minimei rezistențe... doar curgând pe calea sa proprie până când a ajuns la ocean și a fuzionat cu el.. știind că și-a urmat destinul și a ajuns la scopul său final pe măsură ce se contopea cu oceanul. Metafore similare care sugerează creșterea și reînoirea includ metafora tufei de trandafiri (vezi intervenția 40 din capitolul 6Ă și ciclul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
casetă video, care este apoi oprită și va fi continuată în următoarea ședință. Intervenția 23Imageria ghidată pentru catharsis Și pe măsură ce continui să urmezi poteca de-a lungul râului vieții, începând în munți și terminându-se acolo unde râul întâlnește și fuzionează imperceptibil cu oceanul universal... ajungi într-un loc în care poteca ta este blocată de o stâncă imensă care a căzut acolo, fâcănd ca această potecă să devină de netrecut.. nu există nici o modalitate prin care să o poți ocoli
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
o prigoană nemiloasă Împotriva maniheenilor chinezi. Pe la 981-984, un grup de refugiați uiguri stabiliți În apropriere de Turfan continuau să profeseze pe față maniheismul, alături de budismul chinez 45. În cea de a doua jumătate a secolului al IV-lea, creștinismul fuzionase cu societatea romană. Mulți dintre preoți și episcopi se căsătoreau și aveau copii; de altfel, episcopii erau aleși din sînul patriciatului, ținîndu-se seama mai degrabă de talentele lor administrative, decît de virtute 46. Periferiile imperiului - Siria, Egiptul și Spania - constituiau
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Logosul Dumnezeului suprem. (Însă nu Sophia lui; Dumnezeul biblic este evident unul masculin). Dar o hermeneutică a suspiciunii, cum este cea gnostică, n-ar căuta compromisul. Nu și-ar găsi locul În cadrul ei Încercarea vădit contradictorie de a face să fuzioneze un Logos/Sophia care se știe subordonat lui Dumnezeu și un Demiurg ce se laudă a fi unic. O dată respinsă identificarea Logosului cu Demiurgul, Logosul trebuie să fie altcineva. Și poate fi, la fel de bine, Sophia, căci nu e obligatoriu să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fluxul conexiunilor. Dorința mașinică devine motorul care inițiază permanent noi topografii corporale, cartografieri ale fluxurilor și ale conexiunilor, asamblări rizomatice: deopotrivă întrupări spațiale, verbale și sociale (diverse instanțieri enunțiativeă și procese variabile ale acestora. Corpul fără organe este corpul care fuzionează cu lumea, depășind atât granițele organismului cât și ale eului: subiectul se află mereu la periferia corpului fără organe, mereu descentrat, de la stadiul de organizare al organismului, mereu permeabil, fluctuant și instabil ca identitate. Subiectul este considerat adiacent mașinii, în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
umanul devine cyborg nu datorită proceselor excesive de protezare, ci, mai ales, interfațării fizic-senzoriale cu computerul. Subiectul virtual este, de data aceasta, produsul interacțiunii perceptive și cognitive, trupești și mintale, zilnice a omului cu ordinatorul, în condițiile în care utilizatorul fuzionează cu spațiul creat de tehnologiile virtuale. Problematica subiectului virtual este discutată înainte de toate în termenii întrupării indispensabile a entității cyberspațiale. Astfel, în Hayles (1997Ă, virtualul noilor tehnologii nu înseamnă imaterial, ci, dimpotrivă, materialitate a informației digitale. Teoreticiana, în numele acestei materialități
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mașină, localizând și perturbând deopotrivă subiectivitatea, destructurând-o prin fragmentare și prin multiplicare și reluând-o prin reciclare și relocalizare. În intermedialitatea formată de relaționarea strânsă dintre suprafața și adâncimea ecranului monitorului, se desfășoară forțe identitare, se traversează circuite și fuzionează sisteme biocibernetice, se împacă binarisme și se înregistrează conflicte și contradicții subiective. Mediată prin tehnologie comunicațională, identitatea virtuală se manifestă teletopic și teleprezent, în măsura în care a fi conectat la Internet înseamnă a fi distribuit, prezent simultan și multilocalizat, însă aceste procese
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]