5,090 matches
-
limpidă și captivantă, are darul de a ne convinge, dacă mai era cazul, că spiritul "Gândirii" nu poate fi redus la ortodoxismul etnic propus de Crainic, de vreme ce el a fecundat "ca atmosferă poetică stimulatoare" cărțile și destinele unor mari poeți, gânditori și artiști români. Ceea ce nu înseamnă că trebuie să uităm ultimii ani ai revistei în care, așa cum susține D. Micu în monografia sa, ea se fascizase, proslăvind nazismul și fascismul. Mircea A. Diaconu stăruie în a individualiza gândirismul, dincolo de niște
„Gândirea“, fără prejudecăți by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7648_a_8973]
-
transoceanice adresate fiului d-sale, autorul care odinioară nu ezita a-și tabuiza maestrul propune un amestec "impur" de absolut ideatic și de contingent psihologic și anecdotic, îndeajuns de îndepărtat de austerul model "paideic" noician. Dacă, după cum ni se confesează, gînditorul de la Păltiniș, simțindu-i "sălbăticia" inimii, își propunea a-i civiliza impulsurile de "bun sălbatic", a-i domestici o "animalitate a spiritului", ucenicul își dă în vileag retrospectiv o aprehensiune față de posibilul exces al operației: Dacă mă uit acum în
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
un ton sfătos: "N-aș putea să-ți spun dacă ai un tată fricos sau, mai degrabă, curajos. Dar dacă mă gîndesc uneori la asta este grație lui Heidegger, un filosof născut într-un orășel din Pădurea Neagră. Este primul gînditor care, la vîrsta de 37 de ani, a făcut deosebirea dintre spaimele cu chip și cele fără de chip". În contextul de basm sunt inserate poze color. Ca să înțelegem "spaimele cu chip", suntem invitați a ne imagina cum se simte autorul
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
just; Eliade nu putea citi, în timpul războiului, o lucrare apărută cu mai mulți ani după sfârșitul conflagrației. În mod aproape cert, Eliade "lusitanul" îl avea în vedere pe Vasili Rozanov (1856-1919), cel mai paradoxal, dar și cel mai puțin cunoscut gânditor rus de la confluența veacurilor XIX și XX, considerat de unii drept "un Rasputin al inteligenței rusești", autorul unei opere cu trăsături iconoclaste ("Legenda Marelui Inchizitor" - 1890, "Apocalipsa timpurilor noastre" - 1919 etc.), care nu se putea să scape atenției și interesului
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
în comun cîteva însușiri și cîteva coincidențe biografice. Și chiar dacă unul a mînuit arcul și spada, iar celălalt pana și cuvîntul, asemănările dintre ei sunt izbitoare. Amîndoi au avut un spirit luptător - războinic în cazul lui Alexandru, polemic în cazul gînditorului creștin -, amîndoi împărțeau lumea în două tabere distincte - cei buni și cei răi -, greci și barbari în cazul lui Alexandru, creștini și păgîni în cazul lui Augustin -, amîndoi au avut o viziune universalistă asupra istoriei - omenirea tinde spre formarea unui
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
cercetarea Ťcuratăť și profesionistă a autorului, la fel ca în cazul altor cărți ale domniei sale, nu aduce nimic (esențial) nou, nedescoperit, necercetat sau nedezbătut. Este știut faptul, dar foarte puțin afirmat, că Lucian Boia, pe cît de strălucit este ca gînditor/analist și orator, pe atît de bun se arată în calitatea de compilator de informații. Distinsul profesor de la Universitatea din București are acel geniu de a căuta exact acolo unde trebuie, de a găsi și mixa laolaltă ingredientele unei cărți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7169_a_8494]
-
pentru înțelegerea atât a biografiei, cât și a gândirii filosofului. Oricât aș fi de pozitivist, nu mă pot împiedica să mă gândesc și că este, până la urmă, de-a dreptul miraculos că mai putem citi, la 17 ani de la trecerea gânditorului la cele veșnice, două „noi” cărți ale sale, scrise în limba la care renunțase încă din anii ’40 ai secolului trecut. Cunoscându-i biografia complicată, care a presupus un exil cu multe renunțări, ca și oroarea sa față de „posteritate” sau
Un eveniment cultural: Cioran inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4916_a_6241]
-
un ignorant crede că jargonul lor exact exclude figurile de stil. Trăim într-o epocă în care ambiguitatea a devenit o prezență subînțeleasă în terminologia științei, de n-ar fi să amintim decît domeniul cuantic, care reprezintă apoteoza impreciziei. Dintre gînditorii care au apăsat pe rolul metaforelor în cunoașterea științifică, Solomon Marcus pomenește doi fiziceni și un filosof: Maxwell, Niels Bohr și Lucian Blaga (a cărei distincție: metafore plasticizante - metafore revelatorii e analizată în detaliu de autor). Volumul e o pledoarie
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
îl poartă cu el și îl rostește. Parcă singur vrea să dilueze puțin din intensitatea agitatului trafic de idei, de probleme și de problematici pe care personajele lui le aduc în piese, în nuvele, în romane. Legătura mea cu acest gînditor, cu neliniștea lui fizică și metafizică este făcută prin multe fire și sensuri. Din cînd în cînd, mi se mai limpezește cîte o cale. Așa s-a întîmplat acum, la Brașov. Premiera spectacolului „Puterea obișnuinței” pus în scenă de Claudiu
Mecanisme și mecanica lor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5744_a_7069]
-
ca în ea să fie latentă o virtute terapeutică, caz în care filosofia devine o medicină a minții. De aceea, orice exercițiu spiritual urmărește fie detașarea de lume, fie lepădarea de patimi. Acesta e cazul stoicilor, al epicureicilor și al gînditorilor creștini: încercări bine intenționate de a stăpîni iraționalul vieții prin subtilități meditative. În al doilea rînd, tema e spinoasă fiindcă e un amănunt discutabil dacă viața poate fi trăită sub rigoarea unor reguli macre, pe care să le aplici in
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
a scăpa de ele prin soluții raționale. De aceea, e o naivitate să credem că, pus în fața unei drame, filosoful scoate din mînecă o schemă și o domolește imediat prin transfigurare speculativă. Dacă în asta ar sta fibra disciplinei, atunci gînditorul are fi un preot înzestrat cu puteri șamanice aflat în primejdia de a uzurpa prerogativa religiei. Mai mult, o filosofie care vede în rațiune cheia deschiderii ușilor este fie o impostură, fie o unealtă de propagandă. De aceea, „meritul“ filosofului
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
de față nu le poate opune decît mefiența dată de experiența lumii contemporane. Din acest motiv, cel mai straniu capitol e al doilea („Filosofia ca terapie. O discuție despre principiile consilierii filosofice“), unde autorul discută practica tot mai răspîndită a gînditorilor din Occident de a-și deschide „cabinete de consiliere filosofică“. Perspectiva, să recunoaștem, e aiuritoare: să ne închipuim un om cu probleme de viață, sătul de psihanaliză, sastisit de profeții zodiacale și scîrbit de sfaturi familiale, care bate la ușa
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
din acea phantasia kataleptike a stoicilor, adică din efortul de a-ți reprezenta realitatea în chip nud, dezgolită de judecăți valorice. În final, mulțumit că i-au căzut solzii de pe ochi, pacientul pleacă ușurat, înfiorat de noua perspectivă intuită, iar gînditorul trăiește satisfacția soteriologică a pescuirii unui suflet rătăcit. Din păcate, o asistență socială ai cărei agenți sînt chiar filosofii contrazice însăși motivația pentru care un om se dedică universului conceptelor. Dacă dăm la o parte motivația pecuniară, un gînditor care
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
iar gînditorul trăiește satisfacția soteriologică a pescuirii unui suflet rătăcit. Din păcate, o asistență socială ai cărei agenți sînt chiar filosofii contrazice însăși motivația pentru care un om se dedică universului conceptelor. Dacă dăm la o parte motivația pecuniară, un gînditor care își deschide un cabinet ca să descrețească frunțile abătute e fie un șarlatan atins de autoidolatrie, fie un fantast care simte nevoia să dea fumurilor speculative o valență socială. În rest, filosofia e o prefirare subtilă de tente sufletești, dar
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
parte din regnul figurilor radicale. Cele șase volume cîte numără O contraistorie a filosof iei se doresc o reinterpretare a istoriei din unghiul de vedere al anarhismului hedonist. În realitate, ce obține autorul este o galerie reușită de portrete de gînditori, dar și o suită de comentarii pe marginea operei lor. Onfray are flerul didactic al exegetului care știe să povestească tomuri filozofice și în același timp are calitatea de a extrage rapid ceea ce consideră a fi esențial în ele. În
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
operei lor. Onfray are flerul didactic al exegetului care știe să povestească tomuri filozofice și în același timp are calitatea de a extrage rapid ceea ce consideră a fi esențial în ele. În volumul de față (Eudemonismul social, vol. 5), șase gînditori intră în atenția francezului: întemeietorii liberalismului și utilitarismului (William Godwin și Jeremy Bentham) și întemeietorii socialismului (John Stuart Mill, Robert Owen, Charles Fourier și Mihail Bakunin). Biografia și opera celor șase este înfățișată năvalnic și lapidar, cu enumerări dese și
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
a fost biografică. Fiind la un pas de moarte în urma unui infarct, Onfray a trecut prin hapaxul vieții sale, moment din care a intrat în agitație creatoare, scoțînd cărți pe bandă rulantă și promițînd răsturnarea filozofiei. Potrivit autorului, toți marii gînditori au trecut printr-un hapax ce le-a schimbat convingerile și i-a înzestrat cu virtuți mirabile. În concluzie, să admirăm elanul cu care Onfray făgăduiește a schimba filozofia din temelii. Nu ne rămîne decît să-l urmărim, cu amuzament
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
putea descoperi grație cine știe cărui fler, ci fiindcă ele răbufnesc de la sine, în virtutea vexațiilor trăite. Dacă așa stau lucrurile, atunci rostul filozofiei e de a prelucra o materie care precede acrobațiile silogistice sau terminologiile pompoase, drept care tot ce poate face un gînditor este să digere niște premise care cad peste el pe negîndite și pe nepusă masă. De aceea, cine știe să-și asculte tribulațiile, acela își poate pune în ordine gîndirea, ajungînd cu timpul la un mod personal de a înțelege
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
cad peste el pe negîndite și pe nepusă masă. De aceea, cine știe să-și asculte tribulațiile, acela își poate pune în ordine gîndirea, ajungînd cu timpul la un mod personal de a înțelege viața. Odată ajuns pe treapta înțelegerii, gînditorul se poate considera împlinit și filozofia sa poate fi considerată încheiată, întrucît mai mult de atît nu poate face. Iată de ce filozofia nu te mîntuie, ci doar te împlinește lăuntric, adică îți dă o rețetă de împăcare cu tine pe seama
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
asupra acelor opere pe care le-ai citit de-a dreptul la sursă, nu prin intermediari și nici prin comentatori de propagandă. Contează întîlnirea personală cu un autor, nu șabloanele exegetice care se vehiculează pe seama lui. Din acest motiv, un gînditor nu e un colportor de clișee în vogă, ci pronunțatorul unor intuiții la care a ajuns de unul singur. De aceea, cel mai greu în filozofie e să nu fii mimetic. Rîndurile lui Nae Ionescu au curgerea seacă și lapidară
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
apartenența. Ideile sunt totdeauna ale cuiva." Și încă: „...tema pe care am numit-o a dicțiunii, a modului de construcție și de formulare ce face ideile recognoscibile și inconfundabile. Se înțelege că această dicțiune nu poate fi în cazul unui gânditor adevărat decât una personală". Mutată în teritoriul criticii literare discuția despre dicțiunea ideilor conduce la aceleași concluzii. Pentru unii, observă Mircea Martin, contează „ce spune criticul și nu cum spune", deci ideile și nu expresia, dar ei se află într-
Idee și expresie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6050_a_7375]
-
putem invoca oricînd un complex oedipian de cîștigare a personalității prin renegarea spectaculoasă a supraeu-lui; consecințele acestei renegări a Franței vor fi însă durabile. Macedonskianul din tinerețe adoptă ulterior o ideologie naționalistă cu accente extremiste și devine, la maturitate, un gînditor mai apropiat de „Sămănătorul" decît de revistele simboliste. Dedicația așezată de el în fruntea dramei, text pompos și liricoid, este oferită memoriei mamei sale și valorează cît un manifest ideologic. În ciuda revoltei anti-paterne și a trecerii manifeste de la modernism la
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
influența lui Piki Pogoneanu. Omul ăsta era de o seninătate intelectuală și de un rafinament extraordinar. Eu cred în geniul ereditar. El era văr al lui Eugen Ionescu, de fapt văr primar al tatălui lui Eugen Ionescu. Pogoneanu era un gânditor politic, diplomat de carieră, de numai 34 de ani când l-am cunoscut eu, cunoștea foarte bine Occidentul. Știa că lumea anglo-saxonă va imprima viitorul civilizației occidentale. Unde s-a înșelat a fost când a crezut că SUA vor înfrânge
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
eliminată epica." - p. 5), nu cred că aforismul este expresia scurtă a unui adevăr lung. Un roman nu poate fi parafrazat sub chipul unui aforism. Pe de altă parte, Oscar Wilde sau Christoph Lichtenberg sînt mari aforiști nu fiindcă sînt gînditori esențiali, ci fiindcă sînt spirite malițioase înzestrate cu fler psihologic. Un aforism care nu prinde ceva clandestin într-o formulă memorabilă e scris degeaba. Aforismul trebuie să conțină ceva neașteptat, inedit și oarecum scandalos, și fără un elementar spirit de
Tenta memorabilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6148_a_7473]
-
Răzvan Voncu Descoperirea unui set de scrisori provenind de la un mare scriitor este întotdeauna privită ca un eveniment, chiar si atunci când substanța epistolelor este minoră. În cazul particular al lui Emil Cioran, interesul este sporit de împrejurarea că gânditorul s-a străduit, poate mai mult decât oricare alt scriitor contemporan, să își estompeze „scriitura taciturnă" în favoarea „scriiturii publice". Scrisori către cei de-acasă și corespondența cu Friedgard Thoma atrăseseră deja atenția asupra unor aspecte mai greu de decelat ale
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]