879 matches
-
societate veselă, rafinată. Viața ei se derula în castelele din Versailles, Trianon, Marly, Fontainebleau, Saint Cloud, în saloanele în care privilegiații acestora își etalau toalete somptuoase, se distrau cu jocurile de noroc, se amuzau prin conversații, se antrenau în aventuri galante. Frumoasa blondă cu ochi albaștri, cu siluetă subțire și elegantă friza prin lux exorbitant, în locul ei preferat, Trianon de a cărui amenajare s-a ocupat personal, cu costuri mari, de două milioane de livre. Se spune că o cameră era tapetată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mai plictisește [Ø]! Și cît ar vrea să stea într-un oraș, să joace polca în fiecare seară... Biata femeiușcă! Aici [Ø] oftează cu gura căscată după dragoste, cum oftează crapul după apă pe masa din bucătărie. Cu trei vorbe galante, [Ø]e-n stare să te adore, sînt sigur! Ar fi duios, încîntător!... Dar cum să te descororosești de ea după aceea?] (Trad. de Demostene Botez, E. L. U., București, 1967, p. 139) Treptat, anaforicele folosite de Rodolphe trec de la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu doar ca un atribut al textului, ci și ca pe unul al lecturii unui text, capabil să exprime și altceva decât intenția conștientă a autorului. Lingușitorul ziarist care a fost Donneau de Visé motiva astfel, în al său Mercure galant, invadarea Olandei de trupele lui Ludovic al XIV-lea: Se spune că în această țară nu erau decât canale și câmpii, că aici nu s-au pictat decât munți și că toate casele erau spălate și înăuntru și în afară
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în acest sens este fragmentul următor din Marivaux (sublinierea ne aparține): Domnul Orgon: Deci acest băiat care tocmai a ieșit îți inspiră antipatia asta extremă pe care o ai pentru stăpânul său? Silvia: Cine? Servitoul lui Dorante? Domnul Orgon: Da, galantul bourguignon. Silvia: Galantul bourguignon, a cărui caracterizare îmi era străină, nu-mi vorbește de el176. În ultima replică a Silviei, grupul nominal "galantul bourguignon" este întrebuințat atât ca folosire, cât și ca mențiune, fiind citat și asumat. 4.8. Captare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
este fragmentul următor din Marivaux (sublinierea ne aparține): Domnul Orgon: Deci acest băiat care tocmai a ieșit îți inspiră antipatia asta extremă pe care o ai pentru stăpânul său? Silvia: Cine? Servitoul lui Dorante? Domnul Orgon: Da, galantul bourguignon. Silvia: Galantul bourguignon, a cărui caracterizare îmi era străină, nu-mi vorbește de el176. În ultima replică a Silviei, grupul nominal "galantul bourguignon" este întrebuințat atât ca folosire, cât și ca mențiune, fiind citat și asumat. 4.8. Captare și subversiune Parodia
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
asta extremă pe care o ai pentru stăpânul său? Silvia: Cine? Servitoul lui Dorante? Domnul Orgon: Da, galantul bourguignon. Silvia: Galantul bourguignon, a cărui caracterizare îmi era străină, nu-mi vorbește de el176. În ultima replică a Silviei, grupul nominal "galantul bourguignon" este întrebuințat atât ca folosire, cât și ca mențiune, fiind citat și asumat. 4.8. Captare și subversiune Parodia poate fi și ea analizată din punctul de vedere al polifoniei. G. Genette 177 distinge trei specii de parodie satirică
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
discursului indirect; astfel, în acest fragment din La Fontaine: Dar Psyché le spusese minciuni: Că nu era deloc mai bătrân decât cea mai tânără dintre ele două; că avea figura lui Marte și totuși multă tandrețe în gesturi; trăsături plăcute; galant în toate. Și ele însele ar fi fost judecate: nu din călătoria asta: lipsise el; afacerile de Stat îl rețineau într-o provincie al cărui nume ea îl uitase 216. În această serie de completive din discursul indirect, cititorul percepe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tot ce implică șiretlic și viclenie. Abia născut, el fură turmele fratelui său Apollon; de aceea el a devenit tovarășul și protectorul hoților. Euripide îl numește "domnul celor care lucrează noaptea" (Rhesus, 216 sq.). Dar, dacă patronează furtunile și aventurile galante nocturne, el este și protectorul turmelor și al călătorilor întârziați pe drum. Nu există alt zeu care să arate atâta grijă pentru turme și sporirea turmelor", scrie Pausanias (2, 3, 4). El este zeul drumurilor și și-a luat numele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ca o trezire dintr un vis frumos, stare surprinsă cu finețe de Mircea Dem. Rădulescu: „Și zîmbind mi-aduc aminte/ - Prin zăpada ce se cerne -/ Cum o clipă mainainte/ Toate îmi păreau eterne;// Rochiile elegante/ Cu nuanțele lor pale,/ Aventurile galante,/ Tainicile madrigale”9) etc. Dacă scriitorii mai vechi privesc balul ca pe un spectacol dat de alții, contemporanii lui Bacovia îl percep, de cele mai multe ori, ca actori ai lui, cu voluptate. Ei trăiesc mai intens muzica și dansul. Simt ceea ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Lazăr Șăineanu, pantofii sînt de trei feluri: de fier, de fier roșu, de sticlă, aceștia din urmă ai Cenușăresei lui Perrault. De-a lungul anilor, am citit despre inele de aur la degetele picioarelor (le purta o fostă „Merveilleuse”, femeie galantă de pe vremea Directoratului), de pantofi cu catarame de aur, dar nu și de pantofi în întregime din acest metal prețios. Iată însă că, într-un alt loc („Dormitînd”), Bacovia vorbește și de „pantofi de argint”. Iar mai încoace, în „Divagări
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
entitate. În pofida riscurilor, femeile au recurs întotdeauna la adulter că la o formă a libertății 228. Acest lux, Pariziana și-l permite mai mult ca oricare altă femeie. Libertinajul ridică marile curtezane la rang de regine. Nana devine prototipul femeii galante, precum madame Bovary cel al femeii adultere. Fără o autonomie veritabilă, femeia se deda adulterului că unei șanse de valorizare. Amantul este, de regulă, rezultatul decepției și întruchipează aventură și plăcerea. Mai mult decât oricare altă femeie, Pariziana este plictisita
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Versailles sau la Fontainebleau. Aceste spectacole se succed fără întrerupere. Oamenii importanți au nevoie de marcarea superiorității lor prin frecventarea saloanelor la modă, afișându-se pe scenele cele mai importante ale mondenității. Sfera vieții mondene se desfasoara, dirijata de baghetă galanta a doamnelor. În jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, femeile încep să iasă tot mai mult din cercul lor obișnuit, manifestându-se tot mai activ în acest spațiu. Scenă la teatru Teatrul, în tradiția franceză, a făcut întotdeauna
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
15.XI.1869, p.2]. Discursul, ca și personalitatea să, sunt greu clasabile. Ezitarea și imprecizia în exprimare sunt, de fapt, semnul unei emancipări în devenire. Limbajul enigmatic, caracterizeazt printr-o doză de confuzie, prin crearea unor ambiguități, devine comunicare galanta, cu dedesubturi: "Mme Bouchard (...) s'attardait encore devant Rougon, très gracieuse, très douce, lui demandant à quelle heure elle pourrait le voir, rue Marbeuf, tout seul, parce qu'elle était trop bête quand îl y avait du monde" [Zola, Son
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nesățios la exploatarea oricărui ajutor în favoarea sa, a văzut rapid cum ar putea să folosească în campania partidului notorietatea doctorului și l-a primit drăgăstos, cu acea îmbrățișare letală a "văduvei negre" care l-a făcut deja celebru, oferindu-i, galant, "la mișto", un colegiu care părea imposibil și pe care nu avea cum să-l câștige, evident, niciunul dintre aplaudacii din șleahta lui. Victoria fulminantă a lui Tudor Ciuhodaru, surpriza de proporții a alegerilor parlamentare din 2008, e, din nefericire
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu colegi ai generației noastre, care acum este înlocuită de generațiile mai tinere. Viața merge înainte, noi suntem supuși vremurilor. Țin minte că printre primii din generația noastră a venit, în Frasin, Nicanor Sava - profesor de matematică, băiat frumos, elegant, galant; în același timp a venit și Ilie Mereuță - inginer la TCMM - o fire plăcută, mai rezervat din fire, care a hălăduit și el, ca și Nicanor, mai mulți ani pe aceste meleaguri, până ce viața i-a chemat în alte părți
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
m înainte de p și b. Accent Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: * curios, echipă, teleenciclopedie, televizor, marmură, icoană, calendar, credință, revistă; * prietenie, steag, ecologist, telescop, misiune, confort, reverie, important, celebru, respectiv; * continent, bariere, soluții, ochelari, obstacole, pardesiu, abecedar, binevoitor, galant; * dicție, extraterestru, astronaut, telefon, astronomie, dicționar, biserică, parașutism, atletism; * gelaterie, fotoliu, canapea, bibliotecă, facultate, biciclist, universitate, student, rutină, vocalize; * terasament, alveolă, rutier, aisberg, stalactite, peșteră, speologie, apicultură, fagure, minune; * steag, călătorie, distractiv, antrenant, dicție, oportunitate, alveolă, boltă, înlocuitor; * cercei, bijuterie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și că anumite pagini îi par demne de a fi recitite de mai multe ori". Prințesa sublinia că suveranul României "a vorbit despre Napoleon cu mult bun-simț și dreptate, admirându-l", fără a omite faptul că în general fusese "puțin galant cu femeile." În acest punct al dialogului, prințesa Bibescu i-ar fi povestit un moment din raporturile tensionate dintre Napoleon și doamna de Staël. Era vorba despre un salon în care personaje de ambele sexe discutau despre programele diverselor partide
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
pagini îi par demne de a fi recitite de mai multe ori. A mai vorbit despre Napoleon cu mult bun-simț și dreptate, admirându-l, dar spunând că se purtase urât cu regina Louise 62 și că fusese în general puțin galant cu femeile. Este un defect al eroului, pentru care nu riști să primești reproșuri. Regele s-a amuzat copios de răspunsul doamnei de Staël, pe care i l-am povestit. Era în vremea în care Bonaparte era încă general, dar
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
se întâmplă mai ales în cazul extraterestrelor care au urmat MBA la Paris, ca mine; cunosc prea bine atmosfera de acolo, știu că pentru noi cuvântul piață e urmat în mod natural de particula „de la Concorde“ și evocă șampanie, bărbați galanți, clipe fierbinți pe vreo terasă șic inundată de vegetație ori în vreo garsonieră cochetă, mă rog, în funcție de anotimp și de posibilități... Ei bine, de la așa ceva și până la aglomerarea de tarabe unde facem cel mai dificil shopping cu putință e o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Și, cu descoperirea mea miraculoasă, m-am dus direct la fetiță: „Vrei să ne uităm la sudură?“. N-a înțeles despre ce e vorba, însă mi-a răspuns cu un da hotărât. Ne-am luat de mână, am ajutat-o galant să treacă grămezile de moloz, până în camera cavalerului sudor. Jocul cu privitul sudurii i s-a părut și ei din cale-afară de grozav. Nu știu cât am privit la sudură, dar asta părea că ne-a legat pentru totdeauna. Când am ieșit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
tânjește lâncedă după „viol“, ca apoi să te Îngenuncheze iar... mai cu poftă, mai lacom, mai sincer... mai fascinat... „Idolul“ se vrea biciuit, exorcizat feroce, de propriile ei turbări animaliere, În cabinete secrete, cu flori umede de luxură, pe canapelele galante ale altui secol... unde marchizii lăudau cu palmele larg deschise fesele Îmbujorate ale conteselor nerușinate și suave... Și mai sunt de zis multe... Dar o să le povestesc pe Îndelete, nechinuit de vremea asta de după-amiază călduță de iarnă... *** Gelozia se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
succesul său a fost considerabil. În toată Europa, Journal des Savants a servit de model unei serii de publicații similare; în ciuda titlului său acesta se ocupa îndeosebi de lucrările ne-științifice. Hebdomadar la (nceput, el devine lunar în 1724. Mercure galant a fost lansat în 1672 de Donneau de Vizé, ca un ziar de ecouri și varietăți. El devine repede o publica(ie cu precădere literară. Formula sa foarte variată și originală a fost imitată adesea în Europa. Conducerea publicației s-
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Podul lui Traian, Turnul Severinului, intrarea Dunării în Țara Românească“. În linii mari, toate cele enumerate mai sus erau structurate în șase secțiuni - poezie, morală, literatură, nuvele, căsnicie, varietăți. Cu un veac și jumătate mai înainte, un periodic francez, „Mercure Galant“, fondat la 1672, scris de dramaturgul Jean Donneau de Visé, avea drept public femeile, fiind probabil printre primele periodice de gen. Aflu despre asta în Mass media. O istorie socială, de Assa Briggs și Peter Burke (Polirom, 2005Ă. „Mercure Galant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Galant“, fondat la 1672, scris de dramaturgul Jean Donneau de Visé, avea drept public femeile, fiind probabil printre primele periodice de gen. Aflu despre asta în Mass media. O istorie socială, de Assa Briggs și Peter Burke (Polirom, 2005Ă. „Mercure Galant“ era redactat sub forma unei scrisori a unei doamne pariziene către una de la țară, informând-o despre știri de la curte, modă, decorațiuni, povestioare de amor, la care se adăugau versuri și ghicitori. Azi, ghicitorile sunt de genul „ce este pornografia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
interesul publicului față de gazete și de posibilitatea de a le supraveghea și chiar inspira. În Franța, puterea favorizează înflorirea unei prese oficioase, politică prin La Gazette (1631), literară și științifică prin Le Journal des savants (1665), mondenă prin Le Mercure galant (1672). O presă în limba frnceză, mai liberă, apare și în străinătate, mai ales în Olanda. În secolul al XVIII-lea, presa se dezvoltă în Franța (350 de titluri din 1631 pînă în 1789) și mai ales în Anglia, favorizată
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]